13,143 matches
-
afectivitate, iubirea pentru cel în suferință, durerea neputincioasă de a ști cum va evolua boala, dar de a nu putea să i se opună, compasiunea pentru inocența cu care fiul său își înfrunta tragicul destin. Totul, în Portretul lui M, îndeamnă la înțelegere și participare. La personajul lui Cezar Paul-Bădescu, dimpotrivă, tânărul soț își asumă soarta cu un fel de blazare, se privește pe sine cu cinism, iar propria sa viață nu îi produce decât o imensă scârbă. E drept, aceasta
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
ce mai e specia? O colecție de lucruri sau o vorbă în vînt? Un cuvînt din capul meu sau ceva care există cu adevărat în realitate? Variațiuni pe tema aceasta cititorul poate face pe cont propriu în orice direcție îl îndeamnă inspirația. Amănuntul care merită să fie reținut este că ceea ce pare un simplu joc lingvistic supus gratuității senine a unor speculații vane capătă o importanță vitală din momentul în care jocul e aplicat asupra dogmelor teologice. Iar cartea lui Abélard
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Și cum cultura română nu-și poate permite luxul de a nu fi în pas cu modele culturale, Eminescu ne pare nouă înșine ca fiind exasperant de învechit. Acestea sînt ideile lui Patapievici din articolul semnalat. Motivele care l-au îndemnat pe eseistul român să ia poziție față de această răstălmăcire sînt în număr de patru: mai întîi, fiindcă această răstălmăcire este un fals; în al doilea rînd, deoarece falsul s-a impus, dovadă fiind preluarea lui fără verificare de presa scrisă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare și, pe cât posibil, la înțelepciune. Dacă în logica anterior expusă, adăugăm, fie și numai de dragul de a adăuga (nu însă oricum), conceptul de consens, calitativ și cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
căsătoresc cu Jenny, să-mi apară ocazia mult visata de a pleca din țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat o clipă ca să mă îndemne să plec, arătând că dacă voi mai avea de gand să fiu cu ea și mai tarziu, mă va urma... Căsătoria mea cu Marinka (aprobată de Marea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat o clipă ca să mă îndemne să plec, arătând că dacă voi mai avea de gand să fiu cu ea și mai tarziu, mă va urma... Căsătoria mea cu Marinka (aprobată de Marea Adunare Națională și trecută în Monitorul Oficial !) cu o femeie care putea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
jurnalului nu s-ar mira prea tare, dacă flamura Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituindu-se tricolorului. Pericle Martinescu nu uită să-i menționeze pe unii scriitori convertiți, ca Horia Stamatu, care, prin articolele lui de mare cruzime, îndeamnă la jaf și orori. Un altul, azi necunoscut, Silviu Lazăr, umbla cu revolverul la șold, urlând că trebuie să curețe țara de putregai. "Și eu care-l consideram pe el un putregai", replică P. M. Asemenea fapte, să le zicem detalii
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
cititorului printr-o tactică inversă a titlurilor ambigue? Se pare că tocmai din simplul motiv, acela de a atrage atenția. Cum procedeul, atît de ieftin și de uzat moral, va ajunge prin a-i micșora lui Alexandru Matei credibilitatea, îl îndemnăm să renunțe la el. Îi mai amintim și titlul din numărul de acum două săptămîni, în care se anunța că Uniunea Scriitorilor îi momește pe tinerii scriitori. Din conținutul articolului nu se înțelegea defel în ce anume constă nada pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
și în al căror semn pare să fi deslușit punctul/ de la capătul drumului său pămîntesc" (Louis de Morales: "Madona cu copilul și o furcă de tors în formă de cruce"). Astfel încît la capătul lecturii acestor rugăciuni plastic-poetice ne simțim îndemnați a oferi un citat din Vladimir Soloviov: "Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se unește cu El doar pe sine însuși, ci îi unește cu El și pe ceilalți; El devine un inel de legătură între
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare și, pe cât posibil, la înțelepciune. Dacă în logica anterior expusă, adăugăm, fie și numai de dragul de a adăuga (nu însă oricum), conceptul de consens, calitativ și cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căsătoresc cu Jenny, să-mi apară ocazia mult visata de a pleca din țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat o clipă ca să mă îndemne să plec, arătând că dacă voi mai avea de gand să fiu cu ea și mai tarziu, mă va urma... Căsătoria mea cu Marinka (aprobată de Marea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în amănunt. Că și tatăl meu, care pe vremuri mă îndemnase să prefer pușcăria delațiunei, Jenny nu a ezitat o clipă ca să mă îndemne să plec, arătând că dacă voi mai avea de gand să fiu cu ea și mai tarziu, mă va urma... Căsătoria mea cu Marinka (aprobată de Marea Adunare Națională și trecută în Monitorul Oficial !) cu o femeie care putea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi era ușor că o plutire spre înălțimile ceții. Apoi, aflat undeva, sus, pe pragul unei urcări auzii îndemnul rarefiat, a al unei fâlfâiri de aripă care-l îndemna să se lase în voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și pentru a putea fi înăbușite dorințele fără de măsură<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit, p. 175. footnote> este bine să se postească rațional, prin scularea fără a fi sătul de la masă, pentru a nu-ți mări poftele care te îndeamnă să-ți satisfaci plăcerile<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogulă, p. 288. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur, arată și el ca mijloace trupești de biruire și tămăduire a desfrânării, postul, cumpătarea: că după cum îmbuibarea cu mâncare este pricină și prilej de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o scrisoare către un fiu duhovnicesc, Avva Efrem, stareț al Mânăstirii Filotheu din Muntele Athos, îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
verticalitate în gândire, faptă și cuvânt. Mântuitorul condamnă comportamentul duplicitar, arătând că omul nu poate sluji la doi stăpâni în același timp. De altfel, minciuna, fariseismul și ipocrizia, constituie cauze ale sciziunii interioare, surse ale conflictelor sufletești. Părinții neptici ne îndeamnă să păzim mai ales capul șarpelui, adică gândul vătămător, ca nu cumva, prin primirea capului (prima răsădire a gândului) să primim și celălalt trup al șarpelui (consimțirea cu plăcerea). Până sunt încă prunci fii Babilonului, adică gândurile viclene, să-i
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>, flegmă, sânge și zeamă de hrană putredă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâuă, p. 159. footnote>, pământ este și cenușă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritareleă, p. 7. footnote>. Deci, asceții răsăriteni ne îndeamnă ca, în acele momente de ispită și atac, să medităm la soarta care așteaptă un trup omenesc, oricât de frumos ar fi el, după moarte: pământ și cenușă, viermi, putreziciune și urâciune. Frumusețea trupului - spune Sfântul Ioan Gură de Aur
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza altei femei, în minte îți vei avea amintirea neîncetată a soției, niciodată nu vei păcătui<footnote Herma, Păstorul, Porunca IV, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, București, 1979, p. 300
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Scaraă, p. 235. footnote>, iar teama iadului<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> poate potoli întărâtarea trupului. Apoi gândul neîntrerupt la moarte, la judecata viitoare și la înfricoșătoarea gheenă<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, op. cit., p. 341. footnote> îi îndeamnă pe mulți să renunțe la a mai păcătui fără număr. Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]