22,247 matches
-
ar fi deci inutil să-i descriu componența și viziunea. Tot ce pot spune este că elitarul sector era, bineînțeles, mult mai redus numeric decît cel advers, că membrii lui aveau în Facultate un statut aproape semilegal, putînd fi oricînd îndepărtați de la Catedră. Păreau în mod evident timorați pentru că se știau vulnerabili și doar temporar tolerați. Prețioasele adevăruri pe care ni le comunicau erau parcă rostite cu jumătate de voce: după fiecare frază mai îndrăzneață, urma o privire involuntară și discretă
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
eu am aruncat primul pumn de țărână. anul acesta prima zăpadă n-a mai venit. copacii răniți au dat muguri sângerii. eu nu mai țes. acum destram. la picioarele mele firul grămadă întoarce timpul înapoi. mă apropie de copilărie mă-ndepărtează de moarte. III sunt aici de câteva nopți. mă vor. să-mi smulgă ochii inima. morții mei. nu eu am sădit buruieni pe mormântul lor. și eu nu am drept scut decât pagina asta. împotriva morților dragi. pagina asta pe
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
nu mă visează. nu mă va ști. voce nu mai am să fug. să mă ascund. degete nu mai am să strig. să-mi scriu rugăciunea. de tine mă rog. pe tine te chem. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. cu semnul lăsat de tine mă-nfățișez dinainte lor. dar ce să aperi tu. pentru ce să lupți tu. aici e doar un sac de oase ce poartă numele meu. întâmplător. cum întâmplător răsare soarele din prelungul coșmar. bun venit
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
tine mă-nfățișez dinainte lor. dar ce să aperi tu. pentru ce să lupți tu. aici e doar un sac de oase ce poartă numele meu. întâmplător. cum întâmplător răsare soarele din prelungul coșmar. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. VI acum plec și eu. mă cheamă. îți las lumina aprinsă. pe pereți dansează umbrele lor. ei ioan călin cristian ioan. nu-ți fie teamă. și ei sunt bravi oșteni. și ei au vegheat floarea nimicului. și ei știau să
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
studintu" Pricopie care citește cărți grele, incompatibile cu Veta, fata gazdei sale, un acar. Ea are o colecție de romane cu Paturel și Rocambole. În final, Veta se îndrăgostește de Pricopie "că prea citește". Asta îngrijorează familia fetei care îl îndepărtează diplomatic pe intelectual măritînd fata cu un feroviar de-al lor, ca să nu le contamineze neamul cu mofturi livrești. În schimb Princepele din romanul omonim și amantul său Messer Ottaviano citesc enorm și fac aluzii la cele mai obscure scrieri
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
mai vanitos, mai smintit? Stricăciunea îți lucrează în oase și nu-i nimeni pe lume să te poată-ajuta. Când tusea te lasă, râgâi și te bășești cu poftă, ai poate impresia că astfel trupul mai scapă de rău și se îndepărtează de moarte. Cine se iubește mai mult decât te-ai iubit tu o viață întreagă, tătucă? Deznădejdea noastră te ține în viață. Când nu erai de găsit nicăieri, te iubeam. Șase zile te-au căutat prin Fălești, Glinceni și Egorovca
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
Cânda, la începuturile ei, când era vorba de a păzi o pădure, o vie, ori un eleșteu, era o meserie onorabilă, care nu urmărea neapărat prinderea răufăcătorului, ci împiedicarea răufacerii și ocrotirea bunului dat în răspundere. Jitarul colinda hotarele semănăturii, îndepărtând prin zgomot dăunătorii, mai ales animalele și păsările, ori avertizându-i prin foc de pușcă pe cei care-și doreau un pumn de grăunțe pentru acasă. La Madrid, abia instalat în "apartamentul ambasadorului", s-a prezentat "șeful biroului administrativ", volubil
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
dacă sunt apă ce din aer țâșnește, Primește-mă în palma ta Și în brazda în inimă de curând săpată. Timpul a existat altădată Și altfel săpa cruzimea lui. De printre broaștele cu pâlpâiri de veselie în glas Eu mă îndepărtez în mine. Ascult și văd din orice văzut și nevăzut. Așa poate să fie mișcarea mierii în albine Și încă și mai mult veghea în veghe A băii inimii ajunsă în lumea cealaltă Învățând abia acum să bată. 4 De
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
mai scurtă durată. Își dădu mult mai repede seama ca data trecută că lipsa mirosului nu este nici pe departe atât de traumatizantă pe cum se crede. Ba, chiar din contră: de cele mai multe ori, mirosul nu produce decât senzații neplăcute, îndepărtează un om de altul și-l ispitește prostește pe cel nesătul. Era atât de convins de toate astea, încât nici nu i-a mărturisit nimănui ceea ce a pățit iarăși. Nici măcar soției nu i-a spus nimic, de teamă că aceasta
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
Nu este însă un îndemn la compasiune, istoria nu este evocată pentru ca scriitorii români să fie prezentați ca niște victime traumatizate pînă la desfigurare de vitregiile ei. Explicațiile despre traducerea poeților sînt mai amănunțite. Soluția traducerii în proză a fost îndepărtată, Ťtraduși în proza altei limbi, poeții lirici își pierd esențialul frumuseții și farmecului lor, asemenea unor păsări lipsite de aripiť. S-a renunțat și la soluția traducerii în proză ritmată, chiar dacă era Ťmai seducătoareť, fiindcă Ťîn limba noastră franceză proza
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
puțin zîmbetul mi se prăvălește pe față ca o ploaie sunt numai obosit sunt numai și numai obosit și nimic altceva trei filtre de lumină hemoglobină Am fi ce își amintesc cuvintele că eram atenție se închid ușile ne-am îndepărtat ne apropiem aveam niște cuie pe perete unde stătea poza lui ceaușescu acum avem icoane & asta e numai o poză dincoace de haine agitația caută pielea zgomotul conștient seara între firele de păr atenție se închid ușile cu ochii închiși
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
Monica Pillat Rămâi privind... Mamei Rămâi privind cu ochii duși Ceva de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca de crengi, Urcușul zilei tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta să te alin
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
săi? Cea care nu mai vede, nu aude Și nu-ți mai simte mâna de-o atingi, Te lasă-n locul ei, să n-o mai vezi, Și dacă se apropie, să n-o simți. Dar mintea pân-acuma ferecată îndepărtează lacătul, zăvorul Și lasă toate ușile deschise, Să prindă nevăzutul din auz. Dor de rai Coboară Doamne Ca ninsoarea Și șterge calea De cuvinte Care m-a dus Până la Tine, Ca nu cumva Negrele semne, înșiruite Pe hârtie, Să îmi
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
târziu tatăl, ca să suplinească într-un fel absența lui ...). În casă era un aer încărcat cu miros de lucruri vechi: cărți vechi, draperii vechi, mobile vechi, totul era vechi în casă. Ana-Cristina l-a îmbrațișat pe Albert, apoi l-a îndepărtat încetișor și l-a trimis să facă un duș. Vin și eu imediat a adăugat ea. Albert s-a arătat deodată stânjenit: Și Cornel? Cornel n-are nici o legătură cu asta. E darul meu pentru tine, e semnul meu de
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea categoric ,literatura de import", mai exact, avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de desnaționalizare, de înstrăinare de pământ și de neam". Acesta ar fi fost îndepărtat de către grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de tradiție și clasicism față de modernism, sau de voiți, inovație și anarhism poetic". Lucrurile nu stau chiar așa. în aversiunea lui față de avangardă, autorul Poemelor într-un vers îngustează totuși prea mult noțiunea
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
lui Augustin Buzura. Dar abundente cu un anumit rost, nu din prolixitate ori neglijență. Fiecare dintre cele două perspective este în egală măsură falsă și adevărată, fiecare dintre ele are la origine un exces și ambele sfîrșesc prin a se îndepărta, uneori cu totul, de realitatea cărții. Cea dintîi privilegiază pînă la absolutizare istoria și politicul în defavoarea literaturii. Departe de a fi însă o cronică, și încă una politică, Refugii este un roman. O ficțiune. O poveste cu și despre ființe
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum, aruncând pe fereastră un câne mort, acesta începe a se învârti împrejurul bombei șobuzuluiț ca un satelit etc. " Despre toate acestea Panu le
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
trandafir?!” (Alergând după frumusețe). Și totuși, este nerefuzabilă implicarea totală în vâltoarea jocurilor venusiene, cu toate inerentele umbre ce pot macula visurile: ,, Eleganța se șterge la ochi/ Cu o batistă de aur - / Razele ei/ Sunt chiar acest zâmbet/ Care ne îndepărtează/ De adevăr.” (Eleganța). Autentice interiorizări întregesc atmosfera din jurul ,,florii însângerate”. Aceste poeme de dragoste sunt rezultanta unor aprige ,,conspirații angelice”. Trecutul, prezentul și viitorul dau naștere unei alternări a fondului cu forma, ardere peste ardere. Vraja femeii ideale presupune însoțirea
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
a versurilor conferă o prospețime aparte, farmec și muzicalitate. Versurile devin un cântec sublim, răsună ca o melodie caldă, suavă, lină, care pătrunde în fiecare fibră a inimii. Poeta își exersează condeiul uneori și în versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un stil elevat, concis, nuanțat, iau forme în funcție de propriile trăiri și precepte. Creația sa poetică, „Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă), desigur va înfrunta vremurile și
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
toate! Când soarele-ncălzește pământul toți macii câmpului spre el zâmbesc de soare, de lună de stele de toate mă-ndrăgostesc! În luna fierbinte a lui cuptor așa mă apucă un dor și ca un fluture zbor spre un tărâm îndepărtat spre locuri pe care doar le-am visat. Când pepenii se coc, eu mă îndrăgostesc de tot ce e viu, de tot ce-i firesc îmi iau gemantanul cu vise frumoase și las câte unul prin curți și prin case
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
când în când îmi faci cu mâna cum ai face copiilor uimiți din gările mici de provincie. Peronul pe care stau e tot în mine, dar trenul nu oprește niciodată și așteptarea e tot în mine. Privesc trenul cum te îndepărtează. „Nu-l pot opri” - mă gândesc prudentă ca un copil dintr-o gară mică de provincie. Roțile trenului din mine le aud uneori mai departe sau mai aproape. Doar silueta ta e incertă. Ceea ce mai e încă sigur e fereastra
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
că,trăiesc! Chipul Tău și-asemănarea, Să m-ajuți,să le păzesc, Numai Tu,îmi ești scăparea, Că-n păcate,viețuiesc! Vrednic,nu-s de-a Ta iubire, Drumu-mi e plin de păcat! Iar lumeasca fericire, De Tine m-a-ndepărtat! Nu Ți-am ascultat porunca, De-a iubi și a ierta, Veșnică îmi va fi munca, Fără,mare Mila Ta! Nu sunt demn să Îți spun "Tată ", Nu-mplinesc,al Tău cuvânt, Petrecutam viața toată, Pentr-o mână de pământ
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > SINCERITATEA MEA... Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sinceritatea mea în lumea asta, Mi-a adus necazuri... bucurii, Ma-ndepărtat de oamenii dragi mie, Și m-a apropiat chiar de dușmani! Sinceritatea mea în lumea asta, Mi-a adus atât de multe bârfe, vorbe, ceartă... Am fost urâtă dar și adulată, Dar la final am fost apreciată! Sinceritatea mea în
SINCERITATEA MEA... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380780_a_382109]
-
rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul european precreștin și că ele s-au transmis, după convertirea la Creștinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea. Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
în acel an am terminat liceul seral cu burtică, m-am dus cu fiica mea la examenul de BAC și eram foarte fericită că eu voi termina și liceul și voi deveni și mamă. Ei, dar hai că m-am îndepărtat de ceea ce doream să vă spun, ce nu a reușit această durere să-mi ia: CREDINȚA. Ea este acolo în sufletul meu, mai manifestă decât oricând, mai prezentă decât mi-am imaginat vreodată că voi fi în stare. Rugăciunile, mulțumirile
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]