356 matches
-
ale art. 76 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NĂSTASE p. PREȘEDINTELE SENATULUI CONSTANTIN DAN VASILIU Anexa 1 DEFINIȚIILE termenilor tehnici utilizați 1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incintă laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor; 2. abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art 2^8; 3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
HIDROTEHNICE a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă ... Lățimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51 Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20 Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale: ... - indiferent de suprafață, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5. c) Lățimea zonei de
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
lățime este sub 10 m; - 3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m; - 5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este de peste 51 m; - distanța dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanță este mai mică de 50 m. ● Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă neregularizate: - 5 m pentru cursurile de apă a căror lățime este sub 10 m; - 15 m pentru cursurile de apă a căror
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
lățime este sub 10 m; - 3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m; - 5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este de peste 51 m; - distanța dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanță este mai mică de 50 m. ● Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă neregularizate: - 5 m pentru cursurile de apă a căror lățime este sub 10 m; - 15 m pentru cursurile de apă a căror
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
lățime este sub 10 m; - 3 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m; - 5 m pentru cursurile de apă regulatizate a căror lățime este de peste 51 m; - distanța dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanță este mai mică de 50 m. ● Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă neregularizate: - 5 m pentru cursurile de apă a căror lățime este sub 10 m; - 15 m pentru cursurile de apă a căror
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
privind rezistența unor soiuri de grâu la atacul bolilor în regiunea de nord-est a Moldovei Cercetări privind starea actuală și perspectivele combaterii eroziunii solului pe teritoriul județului Botoșani Cercetări privind valorificarea durabilă a resurselor de sol și apă din incinta îndiguită Albița-Fălciu Impactul precipitațiilor torențiale asupra terenurilor agricole și măsuri de eliminare a efectelor în bazine hidrografice mici Producerea de sămânță la specia Bromus inermis Leyss în condițiile din Podișul Central Moldovenesc Facultatea de Horticultură Adaptabilitatea speciilor ornamentale exotice la condițiile
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
privind rezistența unor soiuri de grâu la atacul bolilor în regiunea de nord-est a Moldovei Cercetări privind starea actuală și perspectivele combaterii eroziunii solului pe teritoriul județului Botoșani Cercetări privind valorificarea durabilă a resurselor de sol și apă din incinta îndiguită Albița-Fălciu Impactul precipitațiilor torențiale asupra terenurilor agricole și măsuri de eliminare a efectelor în bazine hidrografice mici Producerea de sămânță la specia Bromus inermis Leyss în condițiile din Podișul Central Moldovenesc Facultatea de Horticultură Adaptabilitatea speciilor ornamentale exotice la condițiile
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
românesc) că „noi nu știm să luăm parte la un dialog intercultural și că nu asimilăm influențele externe: nu-i deloc lipsit de importanță faptul că un secol și jumătate de teatru românesc are curgerea lină a unui râu bine îndiguit, ce doar crește natural și nu dă niciodată peste margini, nici nu se despică în brațele paralele, nici nu se lasă lărgit de afluențe sau confluențe care i-ar putea modifica direcția sau consistența”. Pe de altă parte - și aici
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
central în sensul dispozițiilor primului paragraf, pot beneficia de condițiile prezentei directive în cazul în care reprezintă elemente adăugate în mod normal la rețeaua aparținând organismului central respectiv. În cazul instituțiilor de credit, altele decât cele constituite în regiunile recent îndiguite sau care au rezultat în urma divizării sau fuzionării instituțiilor existente dependente de organismul central sau răspunzătoare în fața acestuia, Consiliul - acționând la propunerea Comisiei, care în acest scop va consulta Comitetul bancar consultativ - poate stabili reglementări suplimentare pentru aplicarea dispozițiilor celui
jrc4566as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89732_a_90519]
-
central în sensul dispozițiilor primului paragraf, pot beneficia de condițiile prezentei directive în cazul în care reprezintă elemente adăugate în mod normal la rețeaua aparținând organismului central respectiv. În cazul instituțiilor de credit, altele decât cele constituite în regiunile recent îndiguite sau care au rezultat în urma divizării sau fuzionării instituțiilor existente dependente de organismul central, Comisia, în conformitate cu articolul 151 alineatul (2), poate stabili norme suplimentare pentru aplicarea dispozițiilor paragrafului al doilea, inclusiv abrogarea excepțiilor prevăzute la primul paragraf, în cazul în
32006L0048-ro () [Corola-website/Law/295057_a_296386]
-
de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră având 2-3 metri adâncime. Are un volum de apă de cca 400.000 metri cubi, 16 km de diguri, înalte de 2 m, și-a mai diminuat suprafața (200 ha) și functionează
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
este o luncă înaltă ("Geest"), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă ("Marschland" sau "Marsch") din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri în care cartiere întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster: lacul cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
a vehiculelor care circulă pe coronament. Dacă drumurile publice care trec peste dig se află la distanțe mari, trebuie executate rampe de acces a vehiculelor de întreținere pe coronamentul digurilor. Aceste rampe trebuie să țină seama de amenajările din incinta îndiguită astfel încât să se poată ajunge la rampe în orice moment. De asemenea, multe din lucrările de intervenție necesită punerea în operă a unor cantități de pământ care în mod preferabil ar trebui să existe în apropierea rampelor de acces. Toate
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
ambele maluri și deoarece depozitele de aluviuni determină o ridicare a albiilor râului, o proiectare corectă și luarea unor măsuri auxiliare este esențială. Aliniamentul este adeseori retras față de mal pentru a permite o secțiune de scurgere mai largă iar incintele îndiguite sunt separate prin diguri de compartimentare astfel încât o eventuală rupere să nu afecteze suprafețe prea mari. Pentru a evita asemenea situații, există în principiu două soluții: Dacă unele staturi ale terenului de fundație conține particule foarte fine care pot fi
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
și astfel duc la inundarea incintei. Asemenea accidente sunt frecvente la îndiguirile din văile Crișurilor, atât în România, cât și în Ungaria. În cazul în care există pericole de sufozie, în timpul viiturilor este necesară urmărirea atentă a situației din incintele îndiguite. În cazul în care se constată existența unor izvoare puternice pe sub dig, care preced ruperea propriu zisă, soluția este de a se executa mici diguri care se înconjure punctele de izvorîre. Se creează astfel o contrapresiune, care are ca efect
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
obiect terenul agricol, pe când, ca și în cazul anterior, gospodărirea apelor are ca obiect apa. Diferențierea poate fi ilustrată considerând proiectul unei îndiguiri, care apără de inundații terenuri agricole. Stând pe dig, inginerul de îmbunutățiri funciare privește spre interiorul incintei îndiguite și este interesat de procesele care au loc în interiorul incintei pe când specialistul în gospodărirea apelor privește spre exteriorul incintei și interesul său major sunt procesele care au loc în albia râului. Mai intervine și inginerul hidrotehnician care este preocupat doar
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
noastre cu renascentista Olanda din secolul al XVI-lea, prin intermediul corespondenței dintre filosoful Erasmus cu cărturarul român Nicolae Olahus, ajuns în funcția de cancelar al Ungariei. Părăsim țara morilor de vânt, a lalelelor, cașcavalului, țesăturilor rezistente, a bicicletelor, a malurilor îndiguite și amenajate de furia apelor, a monumentelor și muzeelor, apărătoarea consecventă a largilor drepturi umane. O țară cu oameni plăcuți și deschiși, unde dorești să revii. Autostrada, bine întreținută, permite autocarului să înainteze cu rapiditate, reintrăm în Belgia și poposim
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp. Ulterior, în anii 1960, ca parte a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist, o mare parte din teritoriul Bălții Ialomiței a fost asanat (desecat) și îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol. În prezent, Balta Ialomiței are înfățișarea unei insule. Doar o mică porțiune din Balta Ialomiței, și anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural cu statut de Rezervație naturală. În prezent, în
Balta Ialomiței () [Corola-website/Science/303939_a_305268]
-
fundației de doi metri și jumătate. Deși domnitorul de atunci afirmă că locul unde se construise sfântă mănăstire este “bun și tare”, presupunerea să nu s-a arătat întru totul întemeiata, deoarece Șiretul, care la acea vreme nu avea mal îndiguit, a surpat treptat terenul din apropierea locașului, determinând pe locuitorii vechiului sat să se mute. Sfințirea s-a produs pe 25 iunie 1651. Datorită rolului ei semnificativ militar și politic, domnitorii Țării Românești au sprijinit permanent mănăstirea, înzestrarea ei materială atrăgînd
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
gospodărire a apelor executate în această perioadă trebuie relevată îndiguirea luncii inundabile a Dunării. Dintre diferitele variante de indiguire studiate s-a adoptat varianta cea mai radicală, care scotea de sub inundații suprafața cea mai mare de teren posibilă. Din incintele îndiguite s-au eliminat toate celelalte folosințe, desecându-se toate bălțile din lunca inundabilă a Dunării precum și bălțile dintre brațele Dunării, care formau Insula Borcea și Insula Mare a Brăilei. Această soluție, care este consecința directă a subordonării gospodăririi apelor intereselor agriculturii
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
56 km și este cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și efectuându-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară a cursului vechii Jijii a fost și ea îndiguită. Jijia veche nu mai pare a fi legată astăzi de cursul superior al Jijiei, având exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenți mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior și de a le conduce în Prut la Gorban
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
o arie protejată constituită în România, în aval de municipiul Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureș, clasificată ca parc natural la nivel național și ca peisaj terestru protejat în taxonomia internațională a IUCN. Ea cuprinde incinta îndiguită a râului Mureș, respectiv zona inundabilă dintre digurile situate de o parte și de alta a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Este o zonă cu inundații periodice, în care plantele și animalele din împrejurimi sunt adaptate la
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
arie naturală protejată pentru noi zone), este situat în vestul României, limitrof zonei fiind chiar orașul Arad (centrul său se găsește la doar 4 km de limita estică a zonei). Are o suprafață de 17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului; este o zonă inundabilă (o inundație la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
fost un teren propice pentru expansiunea orașului, cele câteva coline (ex. Parliament Hill, Primrose Hill) nu au fost piedici semnificative. În secolele trecute Tamisa era mult mai largă și mai puțin adâncă. Pe întinderea orașului însă a fost canalizată și îndiguită, și mulți dintre afluenții săi au fost complet canalizați și curg acum subteran. Fluxul și refluxul se fac simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]