1,238 matches
-
dintre reclamanți pensionându-se anterior încetării activității S.I.I.J.). ... 57. Cererea de chemare în judecată a fost promovată tocmai în aplicarea Deciziei nr. 13/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără ca întrebarea adresată prin sesizarea de față să vizeze îndreptățirea reclamantelor la acordarea diurnei prevăzute de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, în considerarea „funcției similare“ (cu toate că instanța de trimitere este învestită, în apelul declarat de către pârât, și cu stabilirea incidenței, din această perspectivă, a
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
României a hotărârii judecătorești definitive. ... 26. Cu privire la susținerea potrivit căreia persoanele care au obținut o autorizare de construire și care au parcurs etapele procedurii administrative, inclusiv respectarea planului urbanistic zonal aprobat prin hotărâre a consiliului local, au o îndreptățire de a pretinde din partea statului o stabilitate firească a actelor administrative emise, precizează că pierderea prezumției de legalitate a unui act administrativ (fie normativ, fie individual), ca urmare a unei hotărâri definitive de anulare din partea unei instanțe judecătorești
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 38. Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece privește îndreptățirea reclamantului de a beneficia, pentru calculul drepturilor la pensie, de actualizarea salariului aferent lunii ianuarie 2023, proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. ... 39. De asemenea, se constată că
DECIZIA nr. 194 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300362]
-
Astfel, dispozițiile art. 159 alin. (1) și (2) din Codul muncii condiționează plata salariului de prestarea muncii, iar în lipsa prestării muncii nu se poate pune problema îndrituirii la plata unor drepturi salariale. Acolo unde legiuitorul a dorit să recunoască îndreptățirea salariatului la plata unor drepturi salariale sau a unei despăgubiri raportate la drepturile salariale, chiar în lipsa prestării unei munci, a prevăzut acest lucru în mod expres, așa cum este în cazul art. 53 alin. (1), art. 52 alin. (2
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
mai 2025 referitoare la chestiunea de drept privind daunele-interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare și actualizările cu indicele de inflație stabilite prin raportare la diferențele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătorești prin care au recunoscut îndreptățirea la o valoare de referință sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plății salariului EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 4 august 2025 Dosar
DECIZIA nr. 179 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300547]
-
de principiu asupra următoarei chestiuni de drept: Dacă daunele-interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare și actualizările cu indicele de inflație stabilite prin raportare la diferențele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătorești prin care au recunoscut îndreptățirea la o valoare de referință sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plății salariului, sunt supuse regimului fiscal prevăzut de dispozițiile art. 55 alin. (2) lit. j^1) și dispozițiile art. 296^3 din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu
DECIZIA nr. 179 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300547]
-
în esență, că sesizarea vizează lămurirea naturii juridice a „daunelor-interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare și actualizările cu indicele de inflație stabilite prin raportare la diferențele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătorești prin care au recunoscut îndreptățirea la o valoare de referință sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plății salariului“, respectiv dacă acestea „sunt supuse regimului fiscal prevăzut de dispozițiile art. 55 alin. (2) lit. j^1) și dispozițiile art. 296^3 din Legea privind Codul fiscal
DECIZIA nr. 179 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300547]
-
cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă daunele-interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare și actualizările cu indicele de inflație stabilite prin raportare la diferențele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătorești prin care au recunoscut îndreptățirea la o valoare de referință sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plății salariului, sunt supuse regimului fiscal prevăzut de dispozițiile art. 55 alin. (2) lit. j^1) și dispozițiile art. 296^3 din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu
DECIZIA nr. 179 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300547]
-
să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare, date fiind argumentele care succedă. ... 50. Astfel, în esență, după cum mai sus s-a arătat, chestiunea de drept obiect al prezentei sesizări vizează îndreptățirea funcționarilor publici și a personalului contractual (din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul de specialitate al primarilor comunelor și al instituțiilor și serviciilor publice de interes local, înființate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor locale din comune) la decontarea
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
1 alin. (5), art. 124 alin. (3) și art. 125 alin. (1) din Constituție atunci când funcția este ocupată de un inspector judiciar având calitatea de procuror, care nu este independent conform statutului său constituțional, astfel că nu ar avea îndreptățirea de a interveni în procedura de cercetare a unui judecător prin confirmarea/ infirmarea rezoluțiilor în discuție. Susține că, în cazul cercetării disciplinare a unui judecător, orice act administrativ sau de procedură care îi poate afecta cariera ori statutul poate proveni
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]
-
litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate. Totodată, Curtea a observat că în acest spirit sunt și reglementările cuprinse în alte texte constituționale, respectiv art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevede îndreptățirea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, text care se referă la îndreptățirea persoanei vătămate, în general, de a se adresa justiției atât pe calea contenciosului administrativ, cât și pe cea a „recursului paralel“. Art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală precizează că atât condițiile, cât și limitele exercitării acestui drept se stabilesc
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
omului, mai sus menționate, nu garantează dreptul la dublul grad de jurisdicție în cauzele de natură administrativă, ci exclusiv în materie penală. ... 32. Referitor la procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul are îndreptățirea constituțională de a considera materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce privește stabilirea căilor de atac. În prezent, în lumina noului Cod de procedură civilă, recursul în materia contenciosului administrativ este esențialmente diferit
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
i aparțin, astfel cum a făcut-o și cu privire la cea mai mare parte a fondului său locativ, deja vândută, potrivit legii, persoanelor care ocupau locuințele cu titlu de chiriași. Este vorba, astfel, despre recunoașterea, prin lege, a unei îndreptățiri egale a persoanelor cărora li s-au repartizat cu chirie locuințe ale statului de a le cumpăra, indiferent de modul în care locuințele au fost dobândite în proprietate de către stat, înlăturându-se discriminarea dintre chiriașii din locuințele construite de
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
să acționeze în vederea intrării în legalitate cu respectarea termenului instituit în procesul-verbal de constatare a contravenției, împlinirea sa nu va avea ca efect, doar în considerarea acestui aspect, respingerea automată a cererii formulate pentru emiterea autorizației de construire, ci îndreptățirea autorității publice să acționeze în sensul art. 28 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, în măsura în care nu există o culpă a acesteia în desfășurarea procedurii administrative. În acest din urmă sens, reținem și că neîncadrarea în termenul acordat
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
94 lit. a)-j) și lit. k) din Codul de procedură civilă, fără ca legiuitorul, chiar dacă are o marjă de apreciere, să ofere o motivare pentru adoptarea acestei diferențieri, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. Legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea obiectului/obiectul dedus judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 6. În susținerea excepției de
DECIZIA nr. 17 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290506]
-
5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia cu privire la următoarea problemă de drept: îndreptățirea sau nu a asistentului personal al persoanei cu handicap grav la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, reglementat în cuprinsul anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu precizarea că, în ipoteza
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
Legea-cadru nr. 153/2017, s-a concluzionat că acordarea acestuia este supusă examenului de oportunitate al angajatorului, astfel că, față de caracterul supletiv al normelor legale incidente, instanței de judecată nu îi este permis să nesocotească voința angajatorului de a stabili îndreptățirea sau nu a asistentului personal la obținerea sporului în cauză. ... 58. Deopotrivă, s-a apreciat că instanța de judecată nu se poate substitui angajatorului, situație în care nu poate să dispună în mod direct acordarea sporului, în contextul în care
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
acestei fapte, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii penale, care a fost înlăturată doar ca urmare a deciziei Curții Constituționale de dezincriminare. A considera că dezincriminarea, care este o măsură de politică penală, produce efecte retroactive și în plan civil, prin îndreptățirea salariatului la încasarea drepturilor salariale pentru toată perioada în care a operat suspendarea contractului de muncă, echivalează cu o încălcare flagrantă a principiului constituțional al neretroactivității legii în materie civilă. ... 16. În concluzie, autoarea excepției arată că este esențial să
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
suplimentar pentru faptul că activitatea prestată a fost încadrată ca fiind desfășurată într-un loc de muncă cu condiții periculoase și vătămătoare. ... 24. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a susținut că din actele normative indicate de reclamantă nu reiese îndreptățirea judecătorilor la zile de concediu de odihnă suplimentar și că nu există nicio legătură între îndreptățirea de a beneficia de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și îndreptățirea de a beneficia de un concediu de odihnă suplimentar
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
muncă cu condiții periculoase și vătămătoare. ... 24. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a susținut că din actele normative indicate de reclamantă nu reiese îndreptățirea judecătorilor la zile de concediu de odihnă suplimentar și că nu există nicio legătură între îndreptățirea de a beneficia de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și îndreptățirea de a beneficia de un concediu de odihnă suplimentar. ... 25. Prin Sentința civilă nr. 2.303 din 29 septembrie 2022, Tribunalul Iași - Secția civilă a admis
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
că din actele normative indicate de reclamantă nu reiese îndreptățirea judecătorilor la zile de concediu de odihnă suplimentar și că nu există nicio legătură între îndreptățirea de a beneficia de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și îndreptățirea de a beneficia de un concediu de odihnă suplimentar. ... 25. Prin Sentința civilă nr. 2.303 din 29 septembrie 2022, Tribunalul Iași - Secția civilă a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să îi plătească reclamantei în bani suma reprezentând
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
40. Apelantul-pârât a susținut că art. 147 din Codul muncii nu face referire la sporul pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, ci la desfășurarea activității în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, astfel că nu există nicio legătură între îndreptățirea de a beneficia de sporul pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare și îndreptățirea de a beneficia de un concediu de odihnă suplimentar. ... 41. Pentru categoriile profesionale care desfășoară efectiv și permanent activitatea în locuri de muncă cu condiții
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, ci la desfășurarea activității în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, astfel că nu există nicio legătură între îndreptățirea de a beneficia de sporul pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare și îndreptățirea de a beneficia de un concediu de odihnă suplimentar. ... 41. Pentru categoriile profesionale care desfășoară efectiv și permanent activitatea în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase sau vătămătoare stabilite conform art. 18 și 19 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
fost formulată cererea reclamantei a vizat: (i) aplicabilitatea prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 actelor administrative normative, petenta susținând că opinia doctrinară este unanimă în sens contrar celor dispuse de instanța de fond în prezenta cauză; (ii) îndreptățirea consiliului local, în calitate de organ deliberativ al unității administrativ-teritoriale, de a fi subiect de sezină într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 cu privire la propriul act administrativ cu caracter normativ emis
DECIZIA nr. 74 din 20 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277995]