1,132 matches
-
vor fi aciia cari vor ieși cu mâna goală din toată afacerea și vor sta bisericește mai rău decum au stat în vremea lui Mircea-cel-Bătrîn. Am mai spus și altă dată că, pentru un teritoriu poliglot ca cel turcesc, egala îndreptățire a limbelor și confesiunilor va fi lucru de căpetenie, formațiunile teritoriale lucru secundar. Nu știm, se 'nțelege, până unde ajunge priceperea cestiunei în cercurile noastre conducătoare; dar credem că sunt oameni în țară cari să cunoască stările de lucruri și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în acest senz cu România, cine nu le va încheia tot astfel poate să ne scutească cu dragostea. Conferința se va feri desigur de a amesteca în discuții cestiuni cari să le complice și mai mult. Cât pentru români, egala îndreptățire a 600. 000 de lipitori și precupeți este pentru ei o cestiune de moarte și viață, și poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie decât moartea lentă prin vitriol. Concedem că între acești 600. 000 va fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teren pentru neagra speculațiune, evreul e - acasă, iar vaietele și plângerile contra persecuțiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruțe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori țării, să dăm depline drepturi sutelor de mii de venetici neproductivi, care-n ultima linie trăiesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gazetele străine, căci minciuna este spiritul negrei speculații - ci de ce se plîng? În Austro-Ungaria ei au toate drepturile posibile și imposibile, de ce vin la noi? În Rusia sunt egali cu rușii - de ce vin la noi? În Turcia le zâmbește egala îndreptățire - ce caută la noi? Au n-au știut ei sub ce condiții numai pot trece în Romînia? Au n-au știut că în această tară nu pot fi decât cel mult suferiți, că această țară, din nefericire pân - acuma locul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea a iezuiților? Căci aceste două din urmă reprezintă un ideal - fals ideal la amândoi, dar având fiecare partea sa eternă, dragă omenirei. Cea dintâi se bazează pe sfințenia muncii, pe convingerea cu totul dreaptă că munca temeinică este singura îndreptățire pe acest pămînt: dar pe da altă parte acelaș ideal nu recunoaște capitalizarea muncii și înnobilarea ei sub forma artei, a literaturei, a științei, cari fără acea capitalizare n-ar fi cu putință. Dacă libertatea muncii productive este motorul societății
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
13 februarie 1877] ["O TELEGRAMĂ A AGENȚIEI HAVAS... O telegramă a agenției Havas din 12/24 fevruarie arată că în acea zi pacea între Serbia și Turcia era aproape încheiată. Serbii au primit garanțiile cerute, însă punctele cari ating egala îndreptățire a evreilor și numirea unui agent diplomatic turc nu sunt atinse în convenție. Zece zile după ratificarea condițiilor de pace prin Scupcina sârbească trupele turcești vor părăsi teritoriul sârbesc. Delegații muntenegreni erau așteptați pe vineri în Constantinopole, iar ieri, marți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amnistia 3) deșertarea teritoriului sârbesc în timp de douăsprezece zile. Apoi Serbia avea să deie Porții o notă relativă la garanțiile cerute și cuprinzând următoarele 4 puncte: oprirea de a ridica întăriri nouă, ridicarea flamurei otomane lângă cea sârbească, egala îndreptățire a evreilor și oprirea bandelor înarmate. Despre numirea unui agent turcesc la Belgrad cât și despre Micul Zvornic nu va fi vorba în aceasta notă. Apoi principele Milan va adresa vizirului o telegramă, anunțând că aprobă condițiile păcii, după care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bene. [16 octombrie 1877] SCORNIRILE "TELEGRAFULUI" DIN BUCUREȘTI În primul său București de la 17 curent "Telegraful", comparând presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voiește a introduce ură între moldoveni și munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptățire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă foarte nepăsători dacă "Telegraful" n-ar fi binevoit a insinua aceleași intenții monstruoase și "Curierului de Iași", pe care are naivitatea a-l numi organul d-lui Maiorescu. D. Maiorescu este într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
principiile a căror proces se propunea Societății a-l face (antiteza nominală Maiorescu și Bărnuț ) nefiind cunoscute părții celei mai mari din tinerime, a blama pe unele și aplauda pe altele rămânea un fapt nesocotit. Afară de-aceea Societatea neavând îndreptățirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate în viața publică a românilor, prin asta e esclus și dreptul de-a determina măsura romînității și a patriotismului după cum individul profesează una sau alta din ele. Fiind înșii în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în concluziuni false și imposibile, în răsuciri a vorbelor, în mistificare, c-un cuvânt în rea - credință consistă gloria celor mai mulți dintre contrarii lui Maiorescu, căci într-astă privință suntem în genere foarte inventivi. Așa, s-a zis că cere egala îndreptățire a jidanilor (fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a cerut-o, cum nu-i adevărat că o asemenea faptă e justă. Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parțial prăbușit și închis sine die circulației mașinilor, pod traversat de străvechiul Drum al Oilor, în amonte, pe deasupra undelor murdare ale Dâmbului, curgând dinspre Obor. Locul în sine, pârjolit și văduvit de orice fir de vegetație se numea, cu deplină îndreptățire, " Pute Rău ". Duhoarea pestilențială, respingătoare și maladivă ce se degaja permanent din apele reziduale neepurate (scurse prin rețeaua de canalizare, de la fostele Uzine "1 Mai", de la Tăbăcărie, de la Societatea Chimică "Progresul" S.A. și, de mai departe, de la Rafinăriile "Vega" și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
băteam și atunci, În anul lui Dumnezeu 1989, mi se pare și mai simbolic. Se Închid toate Într-un cerc. Vrei tu să lași ușa aia În pace, dar prin ea vin mereu surprize... Despre ce vorbește generalul, cu toată Îndreptățirea omului care a strîns un dosar de un milion de pagini? Despre lucruri care de altfel au apărut la un moment dat În presă, despre lucruri pe care le știm și după aia nu le mai știm, că nu mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu vârfurile pierdute în cer, veghindu-ne pierzania. Ceasul acela aș fi vrut să țină cât o viață, dar ea se lăsă în voia sfârșitului, căci peste noi începu o adiere ca de pe alte tărâmuri, nebănuite lumi exotice cerându-și îndreptățirea. Amețit de vrăjile orei mă luminam trupului ei gol și nimic nu ne-ar fi putut clinti mântuirii acelui ceas. Târziu, nici unul din noi n-ar fi putut spune la ce oră, oricum înainte de miezul nopții, poarta se auzi scârțâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în bogăția sufletului barbar; crezuseră niște rafinați în utopia lui „bon sauvage”. Un mare poet al nostru scrisese cândva: “într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie!” Exclamația aceasta venea dintr-un fel de năduf, nu lipsit desigur de anumită îndreptățire, dar nu trebuie luată à la lettre. Barbaria e în primul rând vacuitate sufletească și lipsă de imaginație; are o pornire instinctivă împotriva creației; are un fel de simț obscur al valorilor și de câte ori poate se năpustește asupra lor. Violența
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prezența monumentelor. Noțiunea de monument a făcut obiectul multor speculații, fără să i se determine caracterul esențial. În genere se consideră că marile dimensiuni sunt definitorii pentru monumentalitate; asta nu e totdeauna adevărat. Unii istorici de artă au vorbit cu îndreptățire de monumentalitatea unei miniaturi, de pildă, sau a unui desen; biserica ctitorită de Ștefan cel Mare la Pătrăuți este, ca dimensiuni, extrem de redusă, dar de un caracter monumental indiscutabil. Pe de altă parte, multe clădiri sau statui de o mărime
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
înscris în coordonatele juridicului și politicului, reprezintă un model de civilizație. Țin să relev acest lucru, mult mai puțin banal decât pare, pentru că obișnuit se suprapune conceptul de „citadin” cu cel de „urban”, ceea ce nu mai are, istoric și practic, îndreptățirea pe care o poate revendica în principiu. Cadrul urban, în dezvoltarea sa hipertrofică, în care funcția socială a pietonului e din ce în ce mai condiționată și mai abstractă, acuză azi o criză a civilizației. Ideea de civilizație și încorporarea ei concretă, socială, presupun
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
refren într-un cântec al lui Gavroche ironiza resentimentele mentalității bien-pensante a epocii. Exasperați de urmările Revoluției și de spiritul noii societăți, oamenii vechiului regim găsiseră, măcar platonic, acești țapi ispășitori. Înciudarea lor nu era, desigur, cu totul lipsită de îndreptățire, dar ea exprimă mai cu seamă antipatia unui anumit soi de oameni față de „intelectuali” în genere și în special față de „filozofi”. N-am rezistat tentației, într-o discuție asupra inocenței sau vinovăției lui Rousseau, să amintesc faimosul dicton, dar n-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de vacanță, zilelor libere, petrecerilor aniversare, barurilor etc. „Aceste instituții au în comun faptul că evocă anumite teme, rutine și orientări, facilitând astfel interacțiunea (sau reducând costurile tranzacției) celor implicați, restrângând această interacțiune la un set specific de teme, practici, îndreptățiri și premise.” (Offe, 1996, p. 205) Instituțiile sunt repere esențiale, care ne ajută să facem predicții deoarece implică răspunsuri comune la diverse situații. Instituțiile operează primar prin efectul pe care îl au asupra capacității oamenilor de a face predicții referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
afectate de forțele pieței și de intervenția statului sau, altfel spus, gradul în care o societate este modernizată, în direcția participării sociale a indivizilor și a independenței de relații familiale. Cetățenia socială invocată de T.H. Marshall (1950), care cuprinde atât îndreptățirile, cât și responsabilitatea participării, presupune defamilializare, adică atenuarea riscurilor sociale fie prin apel la servicii furnizate pe piață, fie prin bunuri colective furnizate la nivel colectiv (Esping-Andersen, 1990). Astfel, se clarifică mai bine, poate, o distincție populară printre specialiștii în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
compania aviatică. În cei aproape 60 de ani de existență, organizația s-a extins și activează astăzi în mai multe state din SUA, Europa și Asia. Squatter (lb. engleză) - persoană care ocupă un spațiu locativ ventilizat fără a avea vreo îndreptățire oficială. Proces - extins la procesul și la procedurile managementului de proiect. Instrumente - gradul de dezvoltare a instrumentelor și tehnicilor de planificare și de control. Institute of Organization and Social Studies, Brunel University, Anglia. (http://www.gov.ro/obiective/mecd/030110-medc-strategie06-08
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
menționată: Istoria Țării Românești, Viena, 1806. Se adaugă informațiile contemporanilor și propria mărturie, consemnată în paralel cu succesiunea evenimentelor. Amestecă, mai peste tot, proza și versurile, intuind deosebirea retorică între „proasta scrisoare” și „poeticul” - canon artistic la care aspiră fără îndreptățire. Domnia lui Constandin-vodă Hangerliul. Mazâlia și pierderea sa, inițial scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de cronici rimate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
am mai sugerat, sfera literară își reordonează mecanismele, ducând la crearea unui nou domeniu cel al criticii. Aceasta este scoasă din marginalitate, nu mai este un simplu apendice al creației, ci devine creație propriu-zisă, deținând, în acest sens, o dublă îndreptățire ideatică și artistică.106 Forța pe care o capătă acum direcția critică este dată și de personalitățile de prim rang care conferă genialitate observațiilor făcute Alexander Pope, Voltaire, Lessing, Samuel Johnson. Paul Hazard sugera chiar, printr-o hiperbolizare a meritelor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
acolo unde ele mai există, „moșirea” lor acolo unde pot apărea și reconfigurarea masivă a habitatului urban acolo unde ele nu au existat vreodată. Considerăm că este o soluție reală, viabilă, posibilă. Și utopică, ar putea spune mulți, cu suficientă îndreptățire. Pentru că nu este realist să credem că într-o țară ce rescrie permanent definiția subdezvoltării prin suprapunerea ciclurilor de dezvoltare pe ciclurile electorale, s-ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare coerentă în sensul prezentat de noi aici
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aspecte mai puțin evidente, dar nu mai puțin importante. Unul dintre aceste aspecte ar fi tocmai cel despre postcommunist cities și trăsăturile lor specifice, punând sub semnul întrebării însăși existența unui post la acest nivel. încercând să răspundă întrebării despre îndreptățirea postcomunismului, în asociere directă cu postmodernismul, unii autori susțin că de fapt postcomunismul nu a făcut altceva decât să „deschidă noi arii de luptă pentru modernitate”. În al doilea rând, dacă e vorba de o luptă pentru modernitate, în niciun
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
anglo-saxonă într-o populație de „țărănoi” (boors). Deși ordinea e inversă (limba decade prin proastă folosire și nu individul regresează prin uzul unei limbi insuficient de subtile), această judecată are, la nivelul gândirii globale a lui Raymond Chandler, o indubitabilă îndreptățire. Ceea ce s-a produs prin literatura sa e o încercare de a regândi limbajul nu în termenii mijloacelor de comunicare, ci în formula unei investigații analitice. Personajele, întâmplările, ideile își au, fiecare, propriul limbaj. Pentru a le recunoaște, ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]