821 matches
-
a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei (I, 1935), Pedagogie generală (1938), Metode de educație
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
1927). Face o carieră de magistrat. Debutează cu poezie în „Adevărul literar” (1924), iar prima carte, Liniști și comori, îi apare în 1929. A colaborat la „Universul literar”, „Clipa”, „Ritmul vremii”, „Mișcarea literară”, „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Vitrina literară”, „Îndreptar” ș.a. A editat la Brăila revista „Relief dunărean” (1934). Lirică de confesiune șoptită, palidă la nivelul expresiei și la cel al substanței, poezia lui P. se așază la început în prelungirea simbolismului minor, sentimental, discret și suav, evoluând apoi către
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
el nu se lasă stăpânit de halucinații, ci, folosind legile visului, creează o opera de artă lucidă”. Visul nu este, pentru corifeii o., ceva care trebuie memorizat ori transcris, un rezervor de imagini sau evenimente utilizabile ca atare, ci un „îndreptar legislativ”. Explicații convergente furnizează și D. Țepeneag: „Literatura onirică e o literatură a spațiului și timpului infinit, e o încercare de a crea o lume paralelă, nu omoloagă, ci analoagă lumii obișnuite. E o literatură perfect rațională în modalitatea și
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
face în fața colegilor de breaslă (și doar pentru ei) elogiul schimniciei, ci un laic care operează cu date aparținătoare unui sistem filosofic bine conturat, acceptându-le pe cele întemeiate. Cel ce putea da în doar câteva pagini de carte un „îndreptar” isihast aproape complet (sfârșitul primului capitol al părții a doua - Despre cinstirea icoanelor) urcă fără efort spre formularea unor sentințe comparabile cu cele ale unui Evagrie, Isihie Sinaitul ori Maxim Mărturisitorul. Comuniunea cu divinitatea, atingerea stării angelice, idee în jurul căreia
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Bălinești și la Arbore) și-a aflat în Învățături... o extensie profundă și mai ales durabilă. Ideea cruciadei antiotomane prinde astfel substanță, în primul rând prin alegerea făcută de cărturarul român citind Panegiricul... lui Eftimie al Târnovei. N.B. oprește pentru „îndreptarul” său pasajele ce istoriseau victorii câștigate de Constantin cel Mare sub pavăza semnului sfânt. Căci, printr-un anacronism produs probabil de Eftimie al Târnovei, împăratul luptă adesea contra turcilor. Gândul protejării patriei, a valorilor amenințate de cotropitorii desemnați de zugravii
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Americanul, București, 1980, Între două tărâmuri, 1980; John Cheever, Orașul visurilor spulberate, București, 1983. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un american la Paris, RMB, 1981, 20 ianuarie; Al. Mihalcea, O excepțională frescă a Gulagului românesc, RMB, 2002, 19 ianuarie; Doru Bușcu, Îndreptar hazliu de tragedie, „Academia Cațavencu”, 2002, 4; Liviu Grăsoiu, O explicație amănunțită, CL, 2002, 3; Florin Lăzărescu, Căldura ochiului de sticlă, „Timpul”, 2002, 3; Gheorghe Erizanu, „Tortura pe înțelesul tuturor”, „Timpul” (Chișinău), 2002, aprilie; Ruxandra Cesereanu, „Tortura pe înțelesul tuturor
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
prezintă, în cea de-a a doua versiune a Istoriei literaturii române contemporane, ca unul de bilanț triumfal pentru m., ale cărui valori „bine stabilite și necontestate” de critica estetică (în dispută cu cea culturală și moralistă) sunt expuse ca „îndreptar literar al generației actuale”, înregistrând și nume afirmate în deceniul al patrulea, ca Emanoil Bucuța, Dinu Nicodin, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Anton Holban, Octav Șuluțiu, M. Blecher, Henriette Yvonne Stahl, Dan Petrașincu. Cartea reaccentuează, în condițiile recrudescenței virulente a contestării
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Capitolul II" Eseuri critice tc "Eseuri critice " Predania uitatătc "Predania uitată" Stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat. II Tesaloniceni 2, 15 Momentul oportuntc "Momentul oportun" Neașteptată pentru cei mai mulți cititori, apariția în ediție anastatică a dipticului Predania & Îndreptar ortodox, cu, de și despre Nae Ionescu la Editura Deisis are o importantă semnificație. Mai mult decât un act de recuperare a memoriei profesorului Nae Ionescu și a colaboratorilor săi, reeditarea acestei reviste reprezintă un gest provocator pentru conștiința eclezială
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Partidul m-a ajutat anul trecut”. Camil PETRESCU: „În cadrul Planului Economic, Academia Republicii Populare Române are un Întreg program de activitate, cu sarcini corespunzătoare secțiilor ei, În cuprinsul secțiilor Însăși munca fiind mai departe Împărțită. La Academie se lucrează un Îndreptar ortografic, o gramatică, un program minimal pentru secția literară, toate acestea În afară de munca individuală a fiecăruia, În domeniul creației proprii. În ceea ce mă privește, plănuiesc pentru la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intelectualii atașați clasei muncitoare sau, atunci când se găsesc În opere ale scriitorilor burgheziei, aceste elemente sunt influențate În mod direct sau indirect de concepțiile care Însuflețesc lupta revoluționară a muncitorimii din țara noastră. Această idee, care trebuie să constituie un Îndreptar și un instrument de lucru al cercetării științifice a moștenirii noastre literare, este valabilă și pentru scriitorii noștri legați de clasa muncitoare ca: Gherea, Ion Păun Pincio, Traian Demetrescu, C. Mille, Anton Bacalbașa, A. Toma, Sofia Nădejde ș.a., după cum este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În funcție de concepția acestuia, separând ceea ce e bun și valoros de ceea ce și-a trăit traiul, dezvăluind lupta dintre vechi și nou ca rezultat al contradicțiilor istorice de clasă, noi dezvăluim Însuși conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor opere”. * Un „Îndreptar pus la Îndemâna acelora care ar dori să adâncească opera poetului sub unghiul unor criterii marxist-leniniste”, oferă Aurel Martin 8 Într-o biografie a principalelor contribuții În domeniu „de la 23 August Încoace”; din cele peste 120 mențiuni, jumătate apar În presa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai pe larg În capitolul următor acest articol, să reținem acum doar aspectele legate de Ana Roșculeț: „Punctul de vedere al criticilor a arătat cu ascuțime unele lipsuri care au scăpat observației «specialiștilor» și a dat astfel criticii un prețios Îndreptar. (Ă). Este interesant că luând atitudine atât față de nuvela Ana Roșculeț o scrisoare din massă a arătat defecte Însemnate asupra cărora recenzenții trecuseră cu ușurință. Cum se face Însă că În marea ei majoritate critica s-a pronunțat eronat? Aceasta
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al maestrului A. Toma, Înfruntă suferințele la care e supus, hotărârea lui de a nu se lăsa prins În plasa dușmanului, de a-și apăra cinstea de luptător, de a fi demn de tovarășii lui, constituie un exemplu de eroism, Îndreptar pentru tinerele generații: «Izbească-i cât de sângeros Tortura și osândaEi simt deasupra fâlfâind Cu aripi largi izbânda!» O mărturie poetică a vitregiei vremurilor care au trecut și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
public tot ceea ce agonisise în atâția ani consacrați studiilor kantiene. Cutremurător deoarece ne gândim cât de chinuitoare au putut fi deruta și spaimele pe care le-au iscat presiunile ce s-au exercitat asupra lui. Luând drept „cel mai bun îndreptar” aprecierile cu totul necalificate din lucrarea lui Lenin Materialism și empiriocriticism, Florian ajunge la concluzia că dacă Immanuel Kant are vreun merit acesta este cel de a fi criticat metafizica tradițională. Noua lui metafizică ar fi, în schimb, „neviabilă”, „caducă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aș putea) pur și simplu s-o citească sau măcar s-o consulte”. Criticul și istoricul literar Mircea Popa a publicat o recenzie amplă a cărții (Făclia, 4 februarie 2007, p. 4), din care reproduc un fragment: Nevoia unui asemenea Îndreptar sau chiar a unui manual academic de profil se pune cu tot mai mare insistență În ultimul timp, când o mare masă de tineri studioși sunt antrenați În activități de cercetare și muncă academică, Începând de la modestele și banalele referate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Întotdeauna informații precise despre edițiile critice, edițiile revizuite etc. Acest lucru se impune datorită faptului că diverse culturi au obiceiuri diferite de a transcrie numele proprii de persoane sau de localități. În general, În acest caz este bine să consultăm Îndreptarele ortografice și de punctuație ale limbii române, care au liste privind transcrierea numelor greco-latine sau din alte limbi, conform adaptării tradiționale. Orașul Haga, de pildă, unde se află faimosul Tribunal Internațional, se ortografiază În diferite feluri: Den Haag, The Hague
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vorbitorului, În vederea citirii corecte, adecvate (p. 7). CITAT RETRAS!!! Punctuația oferă așadar reguli de organizare sintactică a unui text, ea fiind un auxiliar grafic al sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
frazelor care se află Între paranteze, se disting două situații: - când paranteza apare la sfârșitul unei propoziții sau fraze, punctul se pune după paranteză: „Numeralul ordinal Își păstrează totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea)” (Îndreptar..., 1995, p. 55); - când propoziția sau fraza se află În Întregime Între paranteze, punctul se pune În interiorul parantezei, iar după paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e substantivele masculine și În -o cele feminine. (Alteori Însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă.) (Îndreptar..., 1995, p. 55) Această regulă este respectată de mulți lingviști: Iorgu Iordan, 1975, p. 231; Dumitru Irimia, 1999, p. 136; G.G. Neamțu, 1999, p. 7; G. Gruiță, 1994, p. 134 ; G. Beldescu, 1995. Într-un articol din Tribuna (Rad, 1998
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În lingvistică, astfel de cuvinte și forme gramaticale se numesc omografe, Întrucât se scriu la fel, dar diferă prin accent și, implicit, prin sensul pe care Îl au. (Pentru omografe, vezi și pag. 22-23).” (p. 171). De altfel, nici chiar Îndreptarul..., care stipulează o asemenea normă, nu e consecvent, pentru că, la pagina 53, deci cu două pagini Înainte de precizarea normei, dă următorul exemplu: Punctul apare și Înaintea propozițiilor sau a frazelor independente introduse prin conjuncția și, când aceasta nu are rolul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
utiliza mai multe semne de exclamare, În funcție de caracterul emotiv al comunicării: „Atunci!!!! e-ngrozitor de spus!!!!!” (I.L. Caragiale). 5.4. Virgula Dintre toate semnele de punctuație, virgula este cel mai des Întrebuințată și, din această cauză, creează cele mai multe probleme. Conform Îndreptarului..., virgula delimitează grafic unele propoziții În cadrul frazei și unele părți de propoziție În cadrul propoziției. Virgula arată felul În care fraza și propoziția se despart În elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este funcția gramaticală a virgulei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
punctuație are următoarea utilitate: anunță vorbirea directă sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, În genere mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfârșitul unei fraze, cât și În interiorul ei (Îndreptar..., 1995, p. 76). Exemplu: „Erau În casa aceea trei oameni: Busuioc, Iorgovan, Sofron” (I. Slavici). Uneori, cele două puncte pot suplini virgula sau pauza: „Sufletul vostru: un Înger, inima voastră: o liră...” (M. Eminescu). După două puncte, cuvântul care urmează
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun puncte de suspensie după anumite titluri: O, mamă..., Departe sunt de tine... (Eminescu, 1995, p. 89); D-l Goe..., Vizită... (Caragiale), amănunt pe care mulți editori Îl ignoră, deși valoarea stilistică a lor este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Guéry, Louis, Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris, 1995. Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, 1990, W.W. Norton & Company, New York, Londra. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skils in English, Londra, Glasgow, Collins, 1989. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, Handbook for Writers, ediția a VII
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]