353 matches
-
ținta tuturor persecuțiilor. Astfel de oameni stârnesc, fără voia lor, multe nenorociri... Sosiră în Amara pe la amiazi. Când să intre la conac, întîlniră tocmai pe învățătorul Dragoș, palid și foarte emoționat, care venea spre ei. Salută și vorbi cu glas înecat: ― Pornisem la domnul Miron, cu toate că mă expuneam să fiu izgonit, dar eram obligat să încerc chiar imposibilul ca să opresc ceea ce se... Fiindcă am avut norocul să vă întîlnesc pe dumneavoastră, coane Grigoriță, vă rog să mă ascultați și să.... Îi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nouă jumătate precis trenul s-a pus în mișcare. ― Măcar de-am sosi cu bine! zise Grigore Iuga cu o emoție abia stăpânită. Baloleanu, cu capul scos pe fereastra compartimentului, agita o batistă de mătase și murmura întruna cu vocea înecată: ― La revedere, Melaniei... La revedere!... La revedere! Când se așeză, după ce ieșiră din gară, avea ochii umezi. Surâse totuși: ― Sărăcuța!... A rămas foarte îngrijorată... Ce-i drept, cred și eu că are de ce, cu toate că m-am silit s-o conving
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zice că nici noul guvern n-are încredere mare în soldații țărani, dar nu vrea să cheme ajutor străin înainte de a face o supremă încercare. ― Dragii mei, trăim cea mai cumplită tragedie din istoria neamului romînesc! zise Baloleanu cu glas înecat. Însuși șeful a fost mișcat ieri după-amiazi, când ne-a dat instrucțiile pentru executarea penibilei misiuni. Recunoștea că avem o sarcină extrem de dificilă și mai ales primejdioasă. "Contez, zice, pe tactul, pe inteligența și energia dumneavoastră! Aveți manifestul cu reformele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
par încete și fără vlagă. — Le-ai adunat de pe străzi? Shim încearcă să explice, însă Marea Împărăteasă îl oprește: Nu îmi pasă cum faci rost. Eu judec numai după bunurile pe care le furnizezi și nu sunt mulțumită. O să mor înecată în scuipatul strămoșilor imperiali! — Majestatea Voastră, se lasă eunucul în genunchi. Nu am spus eu că un clopot bun are nevoie de lovituri puternice ca să sune cum trebuie? Totul depinde de felul în care le „acordați“ pe fete, sarcină la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de absența soției. Însoțit de fiul său, Bunny Junior, pornește într-o aventură cu vag rol inițiatic, marcată de întâmplări suprarealiste și dinamizată de forța sexuală a animalului vulgar-totemic invocat de numele său. La volanul unui Fiat Punto vechi și înecat, Bunny Munro călătorește deopotrivă spre capătul nopții și spre finalul vieții sale. Ceea ce conferă însă originalitate acestui episod cuprinzând aproape întregul cadru narativ este limbajul exploziv, frust și crud, verosimil precum viața banală a acestui anonim transfigurat ficțional într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
franceză acuză puternic șocul războiului devastator. Măștile literaturii cad, pentru că nu mai există motivații pentru ca ele să fie păstrate pe o figură socială devastată. Moartea de masă face inutile pretențiile oricărui paraître, iar mult Îmbrățișatul estetism al vieții Își vede Înecate toate orgoliile. Literatura rămîne perplexă În fața Istoriei, purtîndu-și cu greu vinovăția de a fi asistat neputincioasă la promovarea valorilor barbare care au cauționat cele mai mari genocide din istorie: era limpede, rolul literaturii nu era acela de a educa. Literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune. Binevoiți dar a trece îndată pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile..."(cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe? Zoe: (înecată) Nu știu... alaltăieri sera, când am plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasă, nu știu dacă-l mai aveam; poate să fi scos batista pe drum și mi-a căzut scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar! Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mulți membri ai partidului..." ...Orice s-ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe: Atunci... (înecată) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe mine care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine... Iată unde m-ai adus! Iată cât plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe! Să vedem, să ne mai gândim! Zoe: Nu mai e vreme de gândit, Fănică! Fiecare minută care trece mă apropie de pieire... Trebuie să te hotărăști! Tipătescu: (în luptă cu el însuși) Să mă hotărăsc! Să mă hotărăsc... Zoe: (înecată) Adineaori, în Lipscani, am aflat de arestarea lui Cațavencu. Am alergat ca o nebună la redacție. Iată ce foaie au scos comitetul lor. (îi dă foaia, Tipătescu o citește încet.) Înțelegi la ce trebuie să ne așteptăm după arestarea lui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mușcă acuma mâinile, își mestecă turbarea și mă ochește din cine știe ce ascunzătoare? (agitată.) A! Mi-e groază să mă gândesc. Ce face Cațavencu? Unde e ascuns șarpele? De unde o să-și arunce veninul asupra mea? Tipătescu: Zoe! Zoe! Fii bărbată... Zoe: (înecată) Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui Dandanache mi-au luat toată puterea, mi-au frânt inima... A! Înnebunesc de frică. (își ascunde obrazul.) Pristanda: (venind repede din stânga) Coană Joițico! Coană Joițico!... Tipătescu: Ghiță! Zoe: (tresărind) Ghiță... Ce e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la rândul meu pentru tranzitele lui Uranus. Un om stă În picioare și privește marea. Către el vine un val mare, uriaș. Dacă nu se mișcă, valul Îl va lovi drept În față, iar el va fi rostogolit, pe jumătate Înecat și va ieși din apă plin de vânătăi și de julituri. Dar dacă Întoarce spatele valului ca un surfer și se lasă purtat de el, poate să facă fără efort un salt uriaș Înainte. Ai Înțeles, valul este Uranus. Depinde
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare Pavese, În reveriile Îndoliate ale Sylviei Plath se află regăsirea acelui locus amœnus salvator, dar și enigmatic-Înfricoșător. Nădejdea pe care și-o pune sinucigașul În jurnal nu e cu mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În sfârșit, un stăpân. E bine ca oamenii să aibă un stăpân care să-i facă să simtă omnipotența feroce a lui Dumnezeu, inexorabilul clopot al legii. Viziunea lui Drieu este, de la un capăt la altul, una apocaliptică. O contra-utopie Înecată În frenezia propriei energii negatoare. Fie că o analizăm la nivel politic, fie la unul existențial, raportarea la lume a lui Drieu e una a refuzului. El detestă cu o furie oarbă clasele sociale, dar e și fascinat de ele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Bolintineanu nu este pentru că ea nu părăsește niciodată zona suavității. Momentul suprem În idila bolintineană este Îmbrățișarea. Sărutul este figura de vîrf a desfătării. Arătarea pulpei, deschiderea sinului, citate de G. Călinescu ca dovezi de vulgaritate, sînt nevinovate gesturi, Înecate dealtfel Într-un val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
umărul lui", și "gurile lor se întâlniră în sfârșit", într-un sărut elegant și decorativ, teatral, de un hieratism ce îngheață tabloul. Dar Mili e trezită din visul cel frumos de "clipocitul apei pe fundul căreia văzu acum pe Luțica, înecată" e ultima privire în oglindă a femeii care, iubind, se desparte de viață, de Luțica cea "ră de muscă" și de propriul ei trecut, ca de un groaznic coșmar în care oamenii sunt pătimași și flămânzi, asemeni crapilor "cu gurile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi în trupul unui om pe jumătate înecat? Ă Sper că nu, domnule, răspunse Starbuck. E o băutură cam slabă. Ă Da, intendentule! exclamă Stubb. O să te-nvățăm noi cum se tratează un harponist! Cară-te de-aici, cu hapurile tale de spițer! Vrei să ne otrăvești, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
are ceva misterios. Și e firesc ca deasupra acestor pajiști marine, a acestor întinse preerii mișcătoare și cimitire acvatice ale celor patru continente, să se ridice și să cadă valurile, într-o curgere veșnică: milioane de umbre învălmășite, de vise înecate, de reverii somnambulice, tot ceea ce numim suflet și viață, zace acolo, visînd, încă visînd, zbuciumîndu-se ca oamenii în paturile lor; veșnic mișcătoarele talazuri se rostogolesc astfel, tocmai din pricina neastîmpărului lor. Pentru orice mag cu firea călătoare și meditativă, acest senin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dumnezeu, bunătatea nemărginită, iubirea nespusă de oameni, blândețea cea nemăsurată, va lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
i-a îngrijit ediția Poezii (I-II, 1979), însoțită de un impresionant aparat critic. În ultimii ani, B. s-a dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
I-II, 1979), însoțită de un impresionant aparat critic. În ultimii ani, B. s-a dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Florența Albu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
un alt fel de negoț: Îți place mult?... mult? a întrebat N... Mai mult, desigur, decât îți plac dumitale ...caii mei, a zis ea zâmbind cu un fel de răutate sceptică. Asta este peste putință! a răspuns N...încet și înecat, și ochii lui, care văzuseră multe, ațintiți în ochii femeii tinere, sclipiră într-un chip foarte ciudat. Nu crez până nu mi-oi dovedi-o! zise ea și mai încet, accentuându-și bine zâmbetul răutăcios. Târgul s-a făcut... Nici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema morții, începând cu cel liminar, Ante mortem, scris cu câteva zile înainte de stingerea din viață a poetului. Impresionantă e luciditatea cu care este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
interogația argheziană („Urechea ta mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
poezia "comunică înainte de a fi înțeleasă". Pornim de la haosul emoției exacerbate și încheiem pe nota de împăcare, cu care poetul se îmblânzește și ne eliberează de disperare. Pe scurt, povestirea înaintează prin scurte episoade juxtapuse, fără o narațiune explicită, dar înecată adânc într-o stare de spirit de o intensitate inimitabilă. De la sentimentul de libertate ratată în copilărie (episodul saniei pe zăpadă în munți), la ratarea iubirii în imaginea fetei cu zambile din grădina adolescenței (singura în care apa iubirii aduce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]