418 matches
-
sinilii, ce stau acolo la suprafață, vizibile, așa de rău apărate de epidermă. Nu răspunse aimic. Păru tăcerea afirmativă a unui personagiu sobru și corect, extrem de corect în pijamaua de duvetină marron, încheiată sus peste cămașa de mătase, cu gâtul înfășurat artistic în fularul de mătase alb, cu încălțămintea și pantalonii de tenis - o jumătate de toaletă elegantă de dimineață. Peste umărul Adei, Lică îl privea cu un fel de respect. Acea stimă a bărbaților pentru omul pe care-1 vor înșela
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu părea să-și cunoască vârsta sau la ce punct din viață se află. Se vedea după mers. Pe străzi era tensionat, iute, eratic de ușor și nesăbuit, cu părul său de vârstnic zburlit pe ceafă. Trecând strada, ridica umbrela Înfășurată și arăta cu ea mașinilor, autobuzelor, camioanelor În viteză și taxiurilor ce se Îndreptau amenințător spre el direcția În care intenționa să meargă. Putea fi călcat, dar nu se putea dezbăra de stilul său de a merge, hotărât, orbește. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o expresie pe chip care Îl făcu pe Sammler să se Întoarcă imediat. Se Îmbrăcase Într-un sari sau ceva care semăna cu un sari, găsise o bucată de material indian Într-un sertar. Nu se putea să fie corect Înfășurat. Îi acoperea și capul. Mai ales pe piept trebuie să fi făcut o greșeală. (Sammler, adânc preocupat În această seară de sensibilitatea acelei zone; dacă exista pericolul să fie expus sau rănit, Îl simțea În propriile organe). Nu era sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pescari care reveneau pe gheață fiindcă bărcile fuseseră prinse de Îngheț pe malul celălalt. Acest grup a ucis străjile noastre de la Dunăre și le-a luat locul, semnalizând că trecerea poate Începe. Fluviul a fost trecut repede, cu copitele cailor Înfășurate În cârpe, ca să nu se audă pe gheață. Apoi nu s-a mai Întâmplat nimic. În pivnițele vornicului Isaia s-a găsit un tunel de prelungire, care putea adăposti peste o mie de oameni. Alții au rămas probabil În păduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a adus În minte Crăciunul de la orfelinat. Fusese sărbătorit doar o dată, chiar În anul În care el avea să fie luat de-acolo. În oraș veniseră niște străini, cu daruri pentru toți copiii, mașinuțe vechi, haine și punguțe cu bomboane Înfășurate În celofan colorat. Johan a primit un glob În care un fel de fulgi de nea cădeau peste un Turn Eiffel mititel. În jur erau câteva siluete care se jucau prin zăpadă, copii probabil, iar când răsucea globul copiii rămâneau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
al foamei mele constante, provocarea a venit abia atunci când niște clienți anonimi au comandat mai multe copii ale unui tors înalt de 90 de centimetri. În orice caz, șeful firmei a făcut pe misteriosul atunci când a scos la iveală modelul înfășurat, cu grijă, în pături de lână. Ghipsul trăda fără echivoc faptul că fusese zămislit de un sculptor, odinioară recunoscut, chiar celebru, dar expulzat în perioada nazistă, cu sculpturile lui cu tot, din toate muzeele: Wilhelm Lehmbruck; îl întâlnisem, elev fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se mișca foarte blînd. Dacă cineva ar fi privit în jos de la un balcon de la primul etaj al marelui hotel, ar fi văzut doi băieți bronzați lungiți, unul, prelungire a celuilalt, capul unuia aflîndu-se nu departe de genunchii prietenului său, înfășurați strîns în învelișul bărcii lor înguste, ținută în echilibru de două vîsle subțiri. Nemișcați, înconjurați de apa albastră, nu un vas cu un echipaj, ci un sarcofag. Nimeni nu a privit în jos. Noi am privit, pe cînd ne aflam
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
încăperea și se duse glonț spre ușa, fără să se mai uite la Adrian. Bărbatul porni după ea, trăgând ușa în urma lui. 3 Peste vreo patruzeci de minute Fanny se întoarse în camera de zi și se tolăni în șezlong, înfășurata într-un halat alb, flaușat. Avea părul umed, picioarele goale și ochii închiși. În văzduh se auzea vuietul unui avion. Adrian intra pe ușă dinspre bucătărie, tot într-un halat de baie alb, flaușat, si cu slapi de cauciuc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și-a adus aici o femeie pentru că ea și cu băiatul au plecat. Încheie pe un ton dezaprobator: - Îmbrăcată ciudat, dacă vrei părerea mea, femeia aceea. Gosseyn își aminti de tânăra Strella de la Clubul Matrimonial Interstelar și de rochia ei înfășurată și se simți ușurat în urma informației primite. - Probabil e o modă nouă. Și prevenindu-l pe îngrijitor, continuă: Ai face mai bine să te pregătești. Garda personală a președintelui va sosi în curând aici. - Huh! În secundele care-i trebuiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cu precauție În jur. Pe stradă nu se vedea nici țipenie de om, doar păianjenii care Își Întindeau pânzele de la un stâlp la altul, de o clădire la alta, și mașinile parcate de o parte și de alta a trotuarului, Înfășurate fiecare Într-o pânză subțire de mătase. Unele artropode erau de mărimea unor coropișnițe, altele de mărimea unor pisici de rasă. Unele cărau pe spate cruci, altele târau În urma lor lucruri din cele mai neașteptate. Răsucind cheia În broască, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
precum răpăitul tobei. Timpul se oprise‑n loc. Trecutul, prezentul și viitorul se amestecaseră, Își simțea tâmplele zvâcnind din pricina pulsului agitat, iar tobele duduiau aidoma sunetelor Îndepărtate ale bătăliilor câștigate, ale convoaielor triumfale și ale asalturilor, aidoma bubuiturilor altor tobe Înfășurate În doliu, dar care pe atunci vesteau nu moartea sa, ci pe a altora. În pofida vârstei (părea mai degrabă un puștan decât un tânăr În toată puterea cuvântului), el văzuse deja moartea cu ochii, dar niciodată nu‑i fusese atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
enorm, care arăta ca un bou. Și un punct în plus câștigat ar fi fost dat de faptul că omul era străin. — Americani afurisiți! Vă plimbați prin Japonia de parc-ar fi a voastră! Nishino își scoase din buzunare mâinile înfășurate în bandaj alb și luă o poziție de karate. La revedere! strigă Gaston, cu un zâmbet ce părea lipit pe chipul lui. La revedere! Nishino se repezi la el dintr-o săritură și îl lovi în stomac și în genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
douzeci de minute, timp În care am tot mângâiat cicatricea ca o pată de cerneală de pe abdomenul lui Akemi, șoptindu-i la ureche „E o comoară, e o comoară“. — Aș vrea să mă asculți, aș vrea să-mi asculți povestea. Înfășurat doar Într-un prosop de baie În jurul taliei, am sunat la room-service. Șampanie și Coca-Cola, apă minerală și bere, suc de mere și apă tonică. Primele trei băuturi le comandase Akemi, pe ultimele trei voiam să le beau eu. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cerând prin gesturi apă și pânză. Saint-Just stătea în picioare în cadrul ferestrei. Spre ora nouă au fost aduși și ceilalți "în afara legii". Apoi cu toții au fost trimiși la Conciergerie. Pe drum, cortegiul învinșilor era însoțit de huiduieli. Robespierre întorcea capul, înfășurat acum într-un prosop pătat de sânge, spre partea de unde veneau strigătele și ridica din umeri. La închisoare, el a cerut prin semne temnicerului să-i dea pană și hârtie. Dar porunca era să i se refuze orice prilej de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fapte, și acesta, fie că se vrea, fie că nu, aparține categoriei celor de neocolit. Nu poate exista o dovadă mai bună În acest sens decât imaginea morții Înseși pe care o avem În fața ochilor, așezată pe un scaun și Înfășurată În cearceaful său, și având pe orografia chipului său osos un aer de totală deconcertare. Se uită neîncrezătoare la plicul violet, Îl Întoarce pe toate fețele ca să vadă dacă găsește pe el vreuna din acele specificații pe care poștașii trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
aici până aici, mi-ai face o altă Încurcătură dată naibii dacă oamenii nu și-ar primi notificările la timpul potrivit, primindu-le fie mai târziu, fie mai devreme. Se spune că cine tace, consimte. Coasa tăcuse, prin urmare consimțise. Înfășurată În cearceaful ei, cu gluga trasă pe spate ca să-și lase vederea liberă, moartea se apucă de treabă. Scrise, scrise, orele trecură și ea tot scria, și erau scrisorile, și erau plicurile, și era Îndoitul, și era lipitul, vă veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a avut dreptate madam Charbonier (toașa C.)? Zile în șir m-am simțit ciumată. Ai mei și au petrecut o noapte cu pieptenele de os în capul meu, strivind gângănii. Îmi arsesem pielea capului cu litri întregi de petrol. Umblam înfășurată, cât mai pe lângă ziduri, n-am mai făcut vizite. Îmi ardea creștetul și îmi ardeau obrajii. Puteam să mă duc să depun ouăle de păduchi pe biroul otrăvii ăleia? Ia și matale un suvenir de la Rampa Cățelu. Cine știe, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
unei mâini cu degete lungi, încleștate în jurul palmei. Aducea mult cu o mână scheletică, nepunând la socoteală surplusul de falange. Ceva se desfăcea în centrul palmei, un fel de tub făcut dintr-o materie ațoasă. Sub baza palmei se afla înfășurat un mușchi. La extremitatea mușchiului, o formă, convexă, întunecată, avea aspectul dement al unui ochi. Ochiul, dacă era ochi și nu doar o excrescență vâscoasă... merita o privire mai atentă. În ciuda scârbei care-i întorcea stomacul pe dos trimise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
era scris: „Profanii Înapoi!” Ucenicii maestrului trebuiau să se oblige la o dietă care excludea vinul, carnea și ouăle. Era interzis rîsul. Dar, mai ales, n-aveau voie să discute Învățăturile primite. Li se arăta deci o statuie de femeie Înfășurată Într-un văl, cu un deget pe buze: Muza tăcerii. Iar discipolii Îl vedeau, se pare, pe Pitagora numai după ce terminau stagiul de ucenicie, În timpul căruia el le trimitea lecțiile autentificate cu formula autos epha, „a spus-o el Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
să le ducem în pădure, unde mai apucau câte o frun ză din vlăstarii copacilor, câte un fir de iarbă rămas încă verd e la umbra lor. Iar noi, copii jucam mingea. Ei, mingea! Un boț de păr de vacă înfășurat și bine legat în niște cârpe. și când m‐ am trezit eu din joacă, vacile mele nu mai erau... Le‐ am căutat o bună bucată din pădure, se însera și nu le‐ am mai găsit. Mă gândeam cu t amă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cu care-o fericesc fetele alea, îmi dau seama că, întotdeauna, ceea ce poartă ea e exact ce și-ar fi dorit și ele, chiar dacă, din perspectiva unui bărbat, e doar un simplu bikini, asortat cu trei șiraguri de mărgele turcoaz, înfășurate neglijent în jurul gâtului. Celălalt grup e format din fetele de cu totul alt gen. Cu părul blond, proaspăt vopsit, destul de plinuțe, nici nu mai au pretenția că sunt frumoase; tot ce mai încearcă este să treacă drept tipe de gașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
el, anihilând pe loc după-amiaza când mama i le-a periat, lustruit, cusut, curățat, strecurându-i În același timp necontenite bombăneli și sfaturi. Și, tot stând mai departe cu spatele la ei, Îl puteam vedea cum scoate un pumn Întreg de pastille, Înfășurate atent de mama În hârtiuțe și amestecate neglijent de el cu firimituri uscate de pâine, bilete de tramvai, clame de birou ș.a.m.d. Și, În timp ce le despacheta și le Înghițea cu nonșalanță, cu noduri, arunca o privire neliniștită spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
eviți! N-aș fi crezut că ești capabil de un asemenea rafinament de cruzime. Îți mărturisesc că aș vrea să mă pierd În ființa ta, ca Într-un labirint al dragostei, labirint În care să rătăcesc până la sfârșitul zilelor mele. Înfășurată În vălul singurătății și atât de departe de tine, mă simt despuiată de toate comorile vieții. Gândește-te la mine așa cum o voi face-o eu, zi de zi, cu mult drag. Numai o dragoste mărturisită și Împărtășită te poate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
împachetase hainele mele. Cămăși, lenjerie, două perechi de pantaloni de golf și pantaloni lungi, cămășile de noapte din flanel, ciorapii. Și jacheta în carouri cu guler de blană, pe care să mi-o pun când vor veni frigul și zăpada. înfășurată în cămășile de noapte, mai era acolo și reproducerea după „Penitența Sfântului Ieronim“, de Georges de la Tours, ca și cum acesta, pus în rama lui neagră de lemn și ținând în față o Biblie deschisă, probabil în propria lui traducere, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care se întâlneau acum o dată pe an ca să rememoreze, cu ochii aburiți de lacrimi, clipele în care-și băuseră propria urină, își măcelăriseră rudele ca să aibă ce mânca și fuseseră bătuți măr de un individ cu un prosop de bucătărie înfășurat în jurul capului. — Deci! a exclamat Chris. Deci, am fost eu de acord. Am așteptat ca el să-mi spună ceva legat de păr, iar când am văzut că nu zice nimic am început să mă perpelesc îngrijorată. Era groaznic, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]