805 matches
-
publică, fenomen care încuraja în opinia sa nemunca și provoca alături de alte activități dubioase, inflații monetare care erau dificil de stăpânit. Raliindu-se cumva învățăturii lui Numa Pompilius, Tiberius gândea la momentul respectiv despre magie și astronomie că aceste pseudoștiințe înfierbântaseră prea mult mintea tinerilor și mai vârstnicilor cetățeni romani. Îi atacase de aceea pe toți aceia care trăiau din acest gen de activități care în dorința lor de a obține bunuri și privilegii din senin, fără muncă, fără bătăi de
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
zvonea că au ajuns pe Dunăre niște pirați somalezi. Cu un gest brutal, căpitanul o prinse de mijloc pe femeie. Ei îi plăcea. Avea înclinații ușor mașochiste. - „Pe flota mea, Alena, ce te mai iubesc! Când te simt aproape, mă înfierbânt rău de tot”. A sărutat-o cu buzele-i cărnoase. Nu era prea încântată, căci îi cam mirosea gura a pește cu mujdei, mâncarea lui preferată, de pe vremea când colinda mări și oceane. A trântit-o pe pat, cu un
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
Luxembourg pe piciorul unui faun neclintit de la 1900 iar depărtarea aude cum se închină românii în St Sulpice Și roșii erau plăcile comemorative la eliberarea din august 44 dar tu tinerețe pariziană ești mereu revoluția din 68 la Sorbonne veșnică înfierbântată de iubirea pentru libertate și femeia perfectă M-am dus să mor puțin la Paris să văd cum cade pentru ultima dată Bastilia să întâlnesc istoria română singură și părăsită de amanții zilei care a visat frumos clipa despre libertate
BONJOUR PARIS! POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374559_a_375888]
-
copil la altul, făcând ca în mișcarea ei bulinele să se încurce între ele. Copăceii abia plantați anul trecut, nu cu mult mai înalți decât statura majorității copiilor, fuseseră transformați în porți, iar pe ramurile lor firave, copiii își agățaseră, înfierbântați de joc, hainele care îi încurcau. - Am cheie, vezi? Dănuț atinse cu vârful unui deget cercul strălucitor și o sfătui cu experiența celor șapte ani ai săi: - Mai bine o pui undeva deoparte, să nu o pierzi în timpul jocului. Eu
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
situație corectă, eu ar trebui să vă împușc, dacă aș fi ofițer activ. Acest veteran, în al doilea război mondial, a luptat cu dușmani care au provocat daune mult mai mici acestei țări decât voi. Spiritele nu apucă să se înfierbânte, ca să se rupă-n două scena disputei, pentru că ușa începe din nou să scârțâie din țâțâni și intră în sală o doamnă elegantă, tânără pensionară, cu un coș de nuiele în brațe și în care se află o barză. - Buna
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
Știind că pentru mine-ai fost ursit, Aș respecta orbește vechi cutume... Și m-ai iubi, topind, ca un vulcan, Adâncurile mele înghețate, Aș înota, sirenă-ntr-un ocean De liniște, nu de singurătate... Iar amândoi, pe-un nor incandescent, Înfierbântați de lava pasiunii, Ne-am contopi într-un vârtej ardent, Uitând de noi, de ce vor zice unii... Întemnițată de iubirea ta, Sclavă ți-aș fi întreaga noastră viață, Pe-o stea cu tine-aș naufragia, Nu ți-aș da drumul
TE-AȘ IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371630_a_372959]
-
Buzele roșii i se întredeschideau apropiindu-se încet, încet, de cele ale bărbatului. Fiecare secundă și fiecare milimetru care le despărțea apropierea, era ca un chin, era încărcat de dorința impetuoasă, plină de pasiunea încă neconsumată, neslobozită din trupurile lor înfierbântate de atingerea celuilalt. Trupurile lor se contopiră iar gurile lor decontractate de orice opreliște, se căutau cu asiduitate, gustând, savurând, mușcând, absorbind buzele sau limba celuilalt, dând naștere unui sărut pasional, un sărut erotic cum nu se știe dacă l-
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
în oglinda privirii și după ce nu mai este privită. Frumoasă, veselă, mirabilă glăsuitoare de cânt popular, folcloric și de voie bună, Ileana Ciuculete era o artistă ce-arunca ace pe unde călcau oltenii, iar aproape de inima ei, inimile lor se înfierbântau și plecau de la piepturile proprietare unde lasau numai umbra. Artista Ileana Ciuculete nu a fost o făptuitoare de cânt și iubire care să fie azi iubită, mâine nu! Cântecul ei este fermecat și fermecător, este descântec pentru cine nu iubește
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
pe cale să mă mărit cu un necunoscut, gândeam, iar acum eram furioasă mai mult pe mine decât pe el. Răspunsul lui a venit fulgerător: “Te iubesc, vreau să fim împreună”, aproape ca o furtună după o zi de arșiță, când înfierbântată de caniculă, nu mai știi dacă e bine să te adăpostești sau să te bucuri de stropii iuți și reci de ploaie . Am rămas nemișcată, privind în gol, cu telefonul în mână, tentată să scriu: ” Și eu te iubesc, vino
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE!" -PAMFLET- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Armă tăioasă-i cuvântul, când se înfierbântă gândul în politica de țară, ca oala ce dă pe-afară! Iar poftele-s adunate la ciolan pe apucate! Orice rival învrăjbește că, mai bine stăpânește și la țintă merge sigur, când ia tot de unul singur! Că așa se-
,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372024_a_373353]
-
avea nevoie „să ia puțin aer”. Mai ales că bărbatul ei, cu ochii împăienjeniți, era preocupat de paharul, care, se tot golea. Nu se știe ce se întâmpla afară... acolo, în întuneric. Dar, la sfârșitul nunții, uneori mai devreme, femeia, înfierbântată de Călin, fugea cu el, părăsindu-și soțul pentru totdeauna (zicea ea). Îi declara iubire veșnică lui Călin, alergând la casa lui. Iar el, o purta prin Edenul dragostei focoase, preț de vreo două-trei săptămâni. Atunci crea Călin cântece de
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
cu ea, o fată care îi semăna ei și un băiat care semăna cu el. Ce-au mai trecut anii, Doamne! Parcă ieri m-am îndrăgostit și eu de Lina mea, și muream de dragul ei. Și eu eram așa de înfierbântat ca nărodul ăsta. Oare, îmi luceau și mie ochii-n cap și fața, în halul ăsta, ca lu' Pepsi? Tot ca el eram și eu? Sigur, eram ca el, cum altfel poate fi un om îndrăgostit? Doamne! Să dea Domnul
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
sângerează-n sărăcie tot poporul Și se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e ziua noastră sfântă ; Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
de detunat și evacuat. Dacă în optzeci și unu de ani de monarhie am avut, cu tot cu perioada lui Ion Antonescu, cinci ani de dictatură, în aproape un secol de republică nu am avut nici o zi de democrație reală. În loc să se înfierbânte mințile parlamentarilor prin a fi stoarse pentru restaurarea României, în mamutul arhitectural de la București, acea așazisă „casă a poporului”, infernală de la prima mistrie de beton turnată de Nicolae și Elena Ceaușescu la temelia ei abisală, colcăie politicieni alarmant de fragili
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
iar aceștia dovedesc, într-un moment sau altul, că investiția să nu a meritat efortul. Este cinstit și corect în toate împrejurările atâta timp cât ceilalți îi răspund cu aceeași monedă. Nu suportă critică nejustificată, jignirile și amenințările lipsite de temei. Se înfierbânta repede, este gata de luptă imediat, ia foc, dar flacăra aceasta se stinge la fel de repede precum s-a aprins. Nu uita niciodată, dar iartă întotdeauna... Dicton călăuzitor? Mi se pare prea mult. Fiecare om gândește în felul său, în funcție de o
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > APRHODI`TE TE AȘTEPT! Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-ai înșelat cu încă o iarnă, dar te iert. Șuvoiul veții, sângele îmi înfierbântă. Simbolurile zeiței mă răscolesc prin timpuri. Spuma mării ei râde către țărmul din mine. Mărul de aur, păcatul primit drept premiu, îl țin în inima mea de păcătos. Scoicile mărilor se deschid acum și le aud glasul. Dorința răbufnește și
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
sii a aflat asta, frate? La restaurant nu s-a vorbit despre așa ceva". Mergem peste două săptămâni cred, a continuat el oarecum împăciuitor. Anca s-a lungit aproape de el în pat și a întins un braț să-l cuprindă. Se înfierbântase ca din senin. Chiar îl dorea. Și-a amintit că de mai multe nopți nu se atinseseră. "Oare de ce? Se culcă cu ospătara aia? Nu mă mai place, nu mă mai dorește? Vom vedea...". Când a coborât brațul și l-
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
a întors-o cu spatele, prin gesturi pline de mângâieri încete, mâinile lui au căutat nasturii halatului și au început să-i desfacă rar, fără grabă. Apoi, i-au cuprins sânii în căușul palmelor și i-au mângâiat fin mameloanele, înfierbântându-le prin căldura interioară ce-o emanau. Curând, s-au ridicat spre umeri în același timp cu halatul ei. Înțelegând că o dezbracă, Anca s-a arcuit puțin cu mâinile aduse pe piept și l-a rugat în șoaptă: - Te
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
dinlăuntrul ei erau unice. O atingea acolo unde nu bănuia că se poate ajunge și icnea, din când în când, dominată de o fervoare de care nu avusese parte. Avea impresia că plutește, că se înalță și flăcări nevăzute o înfierbântă și o topesc. El a simțit când ea s-a excitat puternic, gemând încet și ritmic de plăcere, dar nu a încetat mișcarea. Mai apoi, i-a șoptit: - Mergem în pat... A așezat-o cu fața în sus. A sărutat
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
singurică, atât de tristă și uscată, cu sânii goi, lipsiți de vlagă, ca un afiș electoral, pe care toți ar vrea să scuipe, dar trec scârbiți și intră-n bar. prin fumul gros se-ascute barda. în turnul Babel se-nfierbântă; un amalgam de limbi străine înjură, cântă și blesteamă și-n bruma rece de afară iau fantomele la trântă. și trece toamna, trece, trece!... și nimeni n-o mai bagă-n seamă; cu ochii ficși pe termopane postim într-un
ŞI TRECE TOAMNA, TRECE, TRECE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345039_a_346368]
-
a intrat în local, briza mării aducea cu ea o răcoare reconfortantă dinspre larg. Și-ar fi dorit ca această briză a nopții de august să poposească dacă se putea pe ringul de dans. Nu numai să-i răcorească gândurile înfierbântate de vinul din paharul lăsat gol pe masă, cât mai ales să-i mângâie sufletul singuratic, aducându-i pe aripile nevăzute ale cerului înstelat, surâsul lunii vesele de pe bolta plină cu licuricii nopții și să-i alunge tristețea. Venit în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
dar eu acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire... Te
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
dat, făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții? Cum te răsfață briza, mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de aer
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
de cunoscută artistă, un om atât de bun, cu o sensibilitate ce domină întreaga voință a celui ce o privește, celui ce îi vorbește, ca nu cumva să-i pricinuiască o cât de neînsemnată tresărire, un om care nu se înfierbântă, care iartă, înțelege, rabdă, tace, are o simplitate naturală în relația cu oamenii, nu-și ridică artificial o aură ca să atragă atenția că e superioară, că e persoană publică, arhicunoscută în lumea teatrului, cinema-ului și așa mai departe... De
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
vine în urma mea, mă sfătuiește să mă întorc în cabină, să iau prânzul și să las promenada pe mai târziu, având în vedere canicula de afară. - Vă puteți alege cu o insolație urâtă, sir, infirmeria este plină! Are dreptate. Sunt înfierbântat și transpirat, parcă și un pic amețit. Intru în cabină în timp ce Ali pleacă să-mi aducă prânzul. Se întoarce chiar când termin să mă schimb. - Nu v-am luat niciun fel de alcool, sir! Pe căldura asta alcoolul nu este
DRUMUL APELOR, 57 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376335_a_377664]