7,523 matches
-
În ținutul bucuriei! Mult mi-e dor... Inimioară draga mea Mult mi-e dor de pacea ta De lumina ce aveai Și de cântul ce cântai... Și mi-e dor...așa de dor Să mai simt acel fior Când iubirea înflorea Și când viața îmi zâmbea... Dar acum te-a obosit Timpul ce-a trecut grăbit Și oftezi...și plângi mereu Când îți pare drumul greu, Și când vorbele te dor Și speranțele îți mor... Inimă, dacă-aș putea Eu pe
OMAGIU DIVIN 24 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384296_a_385625]
-
siguranță, printre poeți, dar, dintr-o excesivă onestitate, a preferat să-și păstreze doar modesta calitate de organizator. - Nu putem să nu remarcăm schimbările survenite în ultima perioadă. În ciuda crizei, pe lângă lecturile și întâlnirile cu scriitori organizate în timpul anului, au înflorit proiecte noi. Ați reușit, de exemplu, într-o perioadă atât de dificilă, să editați prin Centrul Cultural Interetnic „Transilvania” o serie de cărți. Ce mai plănuiți, ce ne mai pregătiți? - Nu e vorba atât de schimbări survenite, cât de o
Maraton poetic de toamnă [Corola-blog/BlogPost/96913_a_98205]
-
pe care Galații l-au pierdut. Și, poate, nu numai ei - ci și cei de prin-prejur, brăileni, tulceni, zăclăieni, care, atunci cînd plaja exista, foiau pe acolo. Restaurantul de alături funcționa, tonetele de înghețată la fel, chioșcurile colorate prindeau viață. Înflorea și comerțul cu pește, pescarii își aduceau - și deșertau tolbele. De ce, în anii șaptezeci sau optzeci se putea, totuși - și, acum, pe o altă buclă, repet, nu se poate „reinventa” isprava? Gîndesc la PLAJA COCUȚA ca la o instituție pierdută
Plaja Cocuţa [Corola-blog/BlogPost/96926_a_98218]
-
început, o nouă șansă. Anotimpul renașterii e săpat în visul tuturor. Caisul și mărul visează și ei a floare mică și delicată, care în bătaia soarelui și-a ploii se va preschimba în rod parfumat. “Ce mai trece vremea, iar înflorim azi-mâine”, freamătă caisul. “Trece...”, șoptește mărul. În fiecare an e la fel. Florile se nasc și apoi se transformă în rod, oamenii se nasc și dau viață. Primăvara are visul ei și taina vieții veșnice.
Vis de primăvară [Corola-blog/BlogPost/97145_a_98437]
-
culoare Într-o petală mi-am făcut culcuș Și am sorbit cu-al palmelor căuș Nectarul dulce de senin și viață De raze strălucind în dimineață Și-am învățat spre soare să privesc În ploaie și furtuni să biruiesc Să înfloresc asemeni cu o floare Să fac din viață cânt și sărbătoare... În ceas târziu când negura se lasă Am vrut inima să o iau acasă Dar am văzut uimită, cu stupoare Că inima se transformase-n...floare! Referință Bibliografică: Inimă
INIMĂ ȘI FLOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383644_a_384973]
-
din lacrimi de copilă, Mă voi face margarete, Împleti-mă-va o mamă O cunună pentru fete... Ele vor juca în grâul, Ce se coace mândru-n soare, Eu petală cu petală M-oi preface într-o floare, Și voi înflori pe geamul Mamei mele care-așteaptă, ... Citește mai mult Azi voi evada din lume...Voi lăsa în urmă-mi gândul,Trupul meu de țărnă moaleVa pluti spre nori cu vântul...Mă voi prinde-n hora viețiiDănțuind cu păpădia,Care -și poartă
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
cărare.. Și din lacrimi de copilă, Mă voi face margarete,Împleti-mă-va o mamăO cunună pentru fete... Ele vor juca în grâul,Ce se coace mândru-n soare,Eu petală cu petalăM-oi preface într-o floare,Și voi înflori pe geamulMamei mele care-așteaptă,... VI. NE PLÂNGE DUMNEZEU, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
se joacă, Când triști ei cată-n zare, rândunele. Ce trist e cerul! Pe acorduri fine, A prins să plângă cu sclipiri de gheață, Și-n aburii tăcuți ai dimineții, În suflet primăvara îmi îngheață. Se-ascunde-n mine scumpa primăvară, Și înflorește-n fiecare gând, La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt. S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa, Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi, Nălțându-se spre cer, fluturi perechi... De vei
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
se joacă,Când triști ei cată-n zare, rândunele.Ce trist e cerul! Pe acorduri fine,A prins să plângă cu sclipiri de gheață,Și-n aburii tăcuți ai dimineții,În suflet primăvara îmi îngheață.Se-ascunde-n mine scumpa primăvară,Și înflorește-n fiecare gând,La tâmple ghioceii se răsfață, Brândușele alintă- al meu cuvânt.S-a rătăcit în inimă-mi, sfioasa,Și mă-nverzește până la urechi, Curând în sufletu-mi vor da din aripi,Nălțându-se spre cer, fluturi perechi...De vei
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ca ea, toporași și tufănele.Doamne, tânără măicuța a ales să fie mamă,... XIV. SUNT PARTE DIN TINE, IUBITE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. În mâna ta sunt tei în primăvară, Care-a-nflorit să bucure pământul, Pe trupu-mi, mii de flori or să apară, Căci din cuvântu-ți mi-am luat veșmântul... Din chipul tău eu m-am făcut un flutur, Și-acum am aripile pline de candoare. M-ai învățat să zbor
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
luncă dorul, Cu turturica ce își strigă veselia. În mâna ta sunt lacrimă de dor, Sunt flacără ce arde de iubire, Și până-n clipa ce va fi să ... Citește mai mult În mâna ta sunt tei în primăvară,Care-a-nflorit să bucure pământul,Pe trupu-mi, mii de flori or să apară,Căci din cuvântu-ți mi-am luat veșmântul...Din chipul tău eu m-am făcut un flutur,Și-acum am aripile pline de candoare.M-ai învățat să zbor
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
pentru stele, Suflete al meu,de vrei, fă-te astru printre ele! Fă-te suflete, un râu, ca să stingi cu a ta apă, Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
pentru stele,Suflete al meu,de vrei, fă-te astru printre ele!Fă-te suflete, un râu, ca să stingi cu a ta apă,Focul care m-a cuprins și din flăcări nu mă scapă!Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie!Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși,Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești!Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite,Tei să fii, ca să dezmierzi frunți
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflorii iară, cu muguri în noi destine. © Maria Filipoiu 7.10.2014 Referință Bibliografică: RENAȘTEREA SPERANȚEI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RENAŞTEREA SPERANŢEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383690_a_385019]
-
scurtează”. Ierarhul aseamănă anotimpurile pământului care se rotește în jurul soarelui, cu trăirile oamenilor, mici planete care gravitează în jurul lui Iisus Hristos, Soarele dreptății: „Pe măsură ce traiectoria vieții noastre se apropie de Iisus Hristos, în suflet este primăvară, este vară, toate virtuțile înfloresc și rodesc. Sufletul iradiază lumină și căldură din căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Iisus Hristos, în suflet vine iarna și frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuși. Aceasta
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
sisteme de referință”). Ana Blandiana este scriitoarea care în anul 1971, în revista „Amfiteatru” a avut curajul să-l impună pe Ștefan Dumitrescu în literatura română, prezentându-l publicului într-un mod fulminant: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
zi și noapte de vamă de șoapte păcate pe nemâncate... dimineața când Phoebus aprinde candela ochilor sau seara când inima își spune rugăciunea, la lumina palmelor... De-o fi unul nestins, nu-i bai, că numai jarul distruge amarul și înflorește frunza de pe buza ramului, ce mi s-a dăruit... Referință Bibliografică: BUZA RAMULUI / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BUZA RAMULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383779_a_385108]
-
ochii tăi adânci de fica ploii Și-arând în gânduri timpul relativ Ai încolțit semințele nevoii . Și-ai prăvălit de sus cerul senin S-adapi speranțele să prindă viață Punând o picătură de venin Aprofundezi senzația de dulceață. Cu trandafirii înfloriți pe buze Dai foc la vise noaptea să mi-o ardă Și-apoi zâmbind șăgalnic îți ceri scuze Lăsându-mi ochii-n ochii-ți să se piardă. Mă modelezi ca pe o plastilină Căci mă topesc sub ochii tăi de
SINGURA VINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383786_a_385115]
-
ruginească. M: Oamenii să ruginească? N: Da, să ruginească treptat, să-și descopere lumina ce le macină sufletul și s-o lase să curgă râu spre vârful frunzei. Când verdele e mângâiat de galben, când viața aleargă spre soare omul înflorește. M: Și ce vei face când vei arde? N: De această clipă mi-e teamă. Încă nu am învățat cum să ard. M: Te vei sfărâma asemenea frunzelor ce au îmbrățișat pământul”. Printre aceste replici, e destul loc și pentru
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar Sfinx atinge vârful muntelui, culegând floarea de colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din stânca vieții fiecăruia. Când atingi vârful muntelui răsare și înflorește. Toți avem undeva uitată o floare sălbatică ce așteaptă răbdătoare să-i recunoști zâmbetul.După ce străbați cărări întortocheate spre vârfuri de piatră, floarea desăvârșirii tale răsare ca o lumină, purtându-te spre absolut”. Piesa este o pledoarie pentru a a
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
după cum se arată pe coperta principală, poezii clasice din perioada 2014 - 1967. M-am exprimat mai sus în stilul poetului, care, potrivit lui Ilie Constantin (citat pe coperta a IV-a), „face parte din neamul fericit al celor născuți poeți și înfloriți prin instrucție. Tot ce atinge el, ca miticul rege Midas, devine poezie și aur”. După ce am luat la rând poeziile cuprinse în volum, mi-am dat seama despre faptul că ori eu habar n-am ce-i aia poezie, ori
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
Este capabil de desfășurarea vie a unei probleme de viață luată din realitate și transpusă în ipotetic prin coloraturi de haz nemăsurat. Multe din ele își au origine în raza politică sau în clasa snobismului însămânțat odată cu îmbogățirea fără cultură, înflorit după câștigarea unei libertăți pe care românii o uitaseră și regenerată în solul îngrășat al corupției. Strălucitoare, inconfundabile și de neuitat realizări pe aceste teme sunt cele în cuplet, timp de treizeci și cinci de ani, alături de actorul care, cu mare părere
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
prin Kursk sau București, nu conteaza unde, ele servesc exact întocmai acestei idei: de ai aduce pe oameni împreună, consolidându-le idealurile, muzica să-i aducă la o așa natură mai tolerantă, iertătoare, gratificantă, la acea stare din care au înflorit florile, la Grația prin care zboară fluturii, cea care drimuiește cursul omenirii ca fiind cuprins numai de împăcare, înțelegere, și, se pare că, din care soarele iese mai luminos. - compozitorul Eugen Doga. Referință Bibliografică: - Maestro Eugen Doga - și marea onoare
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
s-a schimbat odată cu trecerea anilor, mă gândesc. Ce spun însă cadrele noastre didactice când părinții își aduc copiii în școli cu clase fără mobilier, nezugrăvite, fără perdele și fără un minim de mijloace necesare educării mlădițelor ce trebuie să înflorească pe „ogorul școlii”? Și ce spun părinții chemați la muncă voluntară și contribuții voluntare atât de necesare pentru binele odraslelor? Păi treaba stă cam așa: cadrele didactice atrag atenția că nu există posibilități materiale, iar părinții anunță că nu dispun
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
-un ocean prin ochii mei de rouă și te mângâiam cu dragostea din ei, dar, încă, te cuprind sub pleoape, te trăiesc, amintindu-ți și astăzi cât de mult te iubesc! Îți prețuiesc amintirea ca pe-o sărbătoare, chiar dacă ridurile înfloresc, iar clipa doare; un alt septembrie, ce nu-și mai vine-n fire, dar, amintindu-ne că ne-am chemat iubire. Azi, vreau pe cer să strălucească curcubeie, în pași de vals s-alergăm într-o sală de bal, să
ACEST SEPTEMBRIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380090_a_381419]