405 matches
-
care stă la baza acestei lupte, acesta că pentru că fără smerenie nu putem primi harul dumnezeiesc, fără de care nu există biruință. Acest lucru îl arată tot Sfântul Ioan Scărarul când spune: Cel ce încearcă să oprească acest război numai cu înfrânarea este asemenea celui ce înoată cu o singură mână și se străduiește să se izbăvească de ocean. Unește smerenia cu înfrânarea. Căci fără de cea dintâi, cea de-a doua e nefolositoare<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 224. footnote>. Același
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Acest lucru îl arată tot Sfântul Ioan Scărarul când spune: Cel ce încearcă să oprească acest război numai cu înfrânarea este asemenea celui ce înoată cu o singură mână și se străduiește să se izbăvească de ocean. Unește smerenia cu înfrânarea. Căci fără de cea dintâi, cea de-a doua e nefolositoare<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 224. footnote>. Același Sfânt Părinte accentuează importanța covârșitoare a smereniei spunând că prin dobândirea smereniei am tăia capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote> patimii
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
osândi îl voi birui pe dânsul, înălțându-mă cu inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. 5. De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; 6. cu cunoștința, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7. cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. 8. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte. 5. De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; 6. cu cunoștința, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7. cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. 8. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. 22. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, 23. blîndețea, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. 24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, și-au răstignit firea pămîntească împreună cu patimile și poftele ei. 25. Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. 26. Să nu umblăm după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
spunea și părintele Ilie Cleopa. „Este vorba de o postire a întregii ființe, nu numai materială ci și spirituală. Aceasta înseamnă o transformare a noastră din oameni care sunt obișnuiți cu un mod de viață păcătos, în oameni care prin înfrânare, rugăciune, milostenie, pocăință, dobândesc gândirea lui Hristos, folosind gândurile, cuvintele și faptele ca manifestări ale prezenței iubirii milostive și smerite a lui Hristos în viața noastră. Postul nu este o înfometare, ci este o schimbare a hranei dând prioritate hranei
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
nestăpâniți, ce erau munciți de diavol în timpul dintre cele două vapoare, erau sfătuiți de popi să se-mpreune cu subțioara muierilor pe care le doreau, ispășind apoi prin post și rugăciune. Selivanov însă nu cunoscuse păcatul. Râvna chlîștilor împotriva icoanelor idolești, înfrînarea lor la hrana pierzaniei (carnea și tot ce se atinsese de carne) și lungile postiri ale nevoilor tinereții nu i se păruseră îndeajuns pentru premiul mântuirii promis de Hristos oricui va fi ca El. Căci Hristos nu știa de vapoare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Scorțăscul rămâind fără lucrare și isprav. nu să amestece în alcătuire,ca să lipsască rușfeturile de cât de nu va fi carne grasă și spre îndestulare norodului de la acel târg al Hușului și la măsuri să facă arătare Episcopului care făcând înfrânare căzută va pune la cale. 1824 april.27 D.J.A.N.V.,Colecția de documente „Foi volante”,nr 67/1824,Original,difolio,pecete ovală în ceară căzută; Mențiune în Grigore Găneț, Costică-Ioan Gârneață, op. cit., p. 149, nr. 552. 1834 august 30
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fata cu părul pe spate le extrăgea din elementele brute ale naturii. Dar la șaisprezece ani a fost altfel. Leonora, de nouăsprezece, brunetă, subțire, suferind de un ușor strabism, care-i dădea veșnic un aer de îngîndurare, de concentrare, de înfrînare a unui elan, cu zâmbetul ei trist, precoce, și cu mersul de regină exilată, în plimbările nesfârșite prin parcul imens și neîngrijit al casei boierești, despărțit de drum printr-un gard de fier ruginit. Visai s-o smulgi din vâlvătaia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să vină la el. 24. După cîteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa Drusila, care era Iudeică, a chemat pe Pavel și l-a ascultat despre credința în Hristos Isus. 25. Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare și despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: "De astă dată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema." 26. Totodată, el trăgea nădejde că Pavel are să-i dea bani; de aceea trimitea și mai des să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
în viață susținător al familiei, în același timp slujește comunitatea cu altruism; împarte-ți avuția cu cei nevoiași; prin vigilență, ferește-te de forțele răului ca: desfrânarea, lăcomia, furia și egoismul; promovează numai calitățile pozitive (adevărul, umilința, iubirea, compasiunea și înfrânarea), atât pentru tine, cât și pentru comunitate. Acești religioși sunt împotriva băuturilor alcoolice, a tutunului și mortificării. Pentru ei, femeile sunt egale cu bărbații. Credincioșii religiei sikh au câteva caracteristici după care pot fi recunoscuți oriunde în lume: toți poartă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ca pe un dar al lui Dumnezeu; Khanga, un pieptene din lemn ce se poartă permanent în păr, ca simbol al curățeniei; Karra, o brățară din oțel la încheietura mâini drepte, ce înseamnă vasalitate, legătură între persoane și simbol al înfrânării; Kachha, o pereche de pantaloni scurți, ce impun o reținere simbolică; Kirpan, un pumnal cu vârful încovoiat, însemnând bunătate, onoare, respect și libertatea spiritului. Pumnalul, fără să vreau, m-a pus pe gânduri la ideea unui trecut din istoria lor
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
elemente, a tonului și a gestului, reprezintatorul se aduce pe sine însuși sub puterea sa, astfel încît ni poate prezinta deja nu o operă a naturei, ci o operă a artei. Chiar prin lucrul acesta el s-a sumis unei înfrînări aspre, s-a liberat de sub nemijlocirea afectului și a espresiunei sale și s-a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el la divinitatea celui pe care-l roagă. De aceea încerc ca în viața mea să fac să strălucească dreptatea, curajul, moderația și chibzuința. Și omenia, însușire rară printre oameni, recunoaște Iulius Herodes. — Cred sincer în virtutea cumpătării, reia romanul, în înfrânarea instinctelor egoiste, în toleranță și dăruire. Nici un fariseu învățat de pe la noi n-ar zice mai bine, reflectează Agrippa, impresionat fără voie. Uimirea îl face să se întrebe de ce nu s a convertit până acum prietenul lui la iudaism. Germanicus murmură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
surprinzătoare vădita prefacere prin care trece un poet, altfel, monocord și autosuficient, cu toate că nimic nu-l împinge la schimbare. Volumul din 2007, Centura de castitate, anunță din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranță și respect față de sine și de ceilalți, conștient de drepturi și de datorii, liber și deschis spre alte culturi. De asemenea, presupune cultivarea unor valori ca: hărnicia, stăpânirea de sine, spiritul de abnegație, Înfrânarea egoismului, ajutorul reciproc, cinstea, punctualitatea, dreptatea socială, respectarea drepturilor omului. Fiind o activitate vitală pentru omenire, educația trebuie să-și remodeleze scopurile și finalitățile. Criteriile axiologice sunt dinamice, se schimbă conform unei dialectici, care este determinată de evoluția sistemului social-global
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
dispărut Sp. Haret“ și „înlocuirea prin cafea și ceai, a rachiului ce se dă trupelor, măsură luată de regretații miniștri de războiu, generalii Budișteanu și Lahovary“ și că, în fine, în 1904, a fost propus un „proiect de lege pentru înfrânarea beției“. Luptătorii noștri n-au pierdut vremea, după cum se vede, dar am impresia că, de pe la 1918 încolo (ca să continuăm regia istorică), s-au mutat la mesele de la Capșa sau de la grădinile de vară și, cu o berică alături, au continuat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
aceea integrată direct în viața socială, în care găsim consemnate scene mărunte (dar cât de semnificative) din perioada "obsedantului deceniu" (colectivizarea, propaganda deșănțată, accesul restrictiv la învățătură, falsitatea în toate domeniile de activitate), de după aceea, atunci când cineva atenționează: "E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit!", ajungând și la teme contemporane (care se calchiază perfect pe cele anterioare), în care "Minciuna, delațiunea, cinismul, șantajul, violența verbală, frauda, furtul, șmecheria, promisiunea fără acoperire, gogorița, formele fără fond, deturnarea atenției, nesocotirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
te invit să devii ceva mai serios, că șapte or fi de ajuns și chiar m-am săturat să tot fac la tumbe prin zăpadă pentru a-ți putea satisface poftele primare. Viața devine tot mai grea, Romică! E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit! Iar cu tovarășa, nici pomeneală. Că ăștia n-au nici un Dumnezeu, Romică! Transparență transfrontalieră Noi, oamenii sovietici, suntem superlativii mapamondului, cei mai... și cei mai... va vsiom mire! îi atenționa Natașa Semenova pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca să ne înveșnicim neamul. Pe mine bunica m-a învățat cum să fac să rămân groasă... Pe fătucile aistea de-amu doctorița le învață ce să facă să nu rămână... Ne moare neamul, Paraschivo! Că podoabele de fătuci nu știu ce-nseamnă înfrânarea de timpuriu și așa, după măritiș, nu mai pot face copii! Ptiu, Doamne, iartă-mă! Că nu-ți mai spune nimeni nici mamă și nici bunică. Așa te povățuiesc să le îndemni și tu pe fetele tale că pe băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să ne temem pentru ceea ce ar putea să ne scape. Iată două consecințe ale moralei: imposibilitatea de a mai trăi clipa și angoasa pentru întinderea responsabilității noastre! Dacă progresul uman este condiționat de existența societății, iar existența societății depinde de înfrânarea unor porniri primare, atunci progresul s-a născut din spaime și lașități. Ceea ce înseamnă că pozitivitatea eroismului este doar circumstanțială. Ceea ce pare a spune în mod implicit Freud e că realitățile sociale prin care au trecut strămoșii sunt cumva depozitate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și mai tentante decât oricând în acest secol al XX-lea. Deveni personaj de comentariu pentru plebea incapabilă să accepte modificările neașteptate, obiect al invidiei femeilor cu bărbați bețivi și al ranchiunei celor ce se vedeau puși în inferioritate de înfrânarea lui proverbială. Sudorile pătimirilor i se accentuară sufletește, când preotul-paroh, purtând icoana Nașterii Pruncului Iisus în ieslea de la Betleem, cu alai de copii nevinovați ce nechezau ca mânjii (O, niii-ho,ho!), le intră pe ușă, lăudând și cântând, după obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]