753 matches
-
vor da pe mâna soboarelor...” (Anania VII, NT, Cap.10:17, 2011:2144). Îndemnul acesta profetic oare nu însemna o căutare a lepădării de sinele propriei aprecieri a apostolilor și de apropiere de divinitate până la detașarea de eul existențial uman, înfrățindu-se prin natură cu cosmicul! Nu era acea căutare lăuntrică a omului de la sate să caute depășirea atitudinii profane de sfiderare a sinelui în defavoarea înălțării eului spre o altă lume, cea cosmică! Nu înălțare spirituală primește elevatul în urma meditației profunde
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
urcând pe rând, prin harul Duhului și prin faptele lor deosebite în Ceata Sfinților Aleși. Tânărul Vasile a legat o prietenie memorabilă cu un alt tânăr tot de viță aleasă, tot din marele Neam tracodac, Grigorie și împreună s-au înfrățit spiritual cu cel mai mare Dascăl ortodox al lumii, viitorul patriarh al Constantinopolului, Sfântul Ioan Gură de Aur, tot din stirpea de aur a Tracodacilor, din care provenea și dumnezeiescul Pavel-Ucenicul cel mai Mare al lui Iisus Hristos. Cei trei
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, si strepezit se-aude îndemnul din cuvânt: ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ Va mai aveți și-acum, tot că atunci, că frații? Referință Bibliografica: SE PREGĂTEȘTE NEAMUL / Dora
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CUBURI E prea devreme să închidem jocul Și prea târziu să mai schimbăm cutume, Când regulile sunt făcute-anume Să întrețină flacăra și focul. Când fericirea poart-același nume, Se înfrățește iarăși cu norocul, Iar omul bun, care sfințește locul E chiar mai mult de-atât, o-ntreagă lume. Speranța, înainte de ne iese Și tabla vrea din nou să o deschidă, Cu alte cuburi sau cu-aceleași piese, Destinul încercând să
CUBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372973_a_374302]
-
mea doamnă, Mereu mai frumoasă precum erai! Se face tot mai târziu pe pământ, Sărutul tău cum aș vrea să mă ningă! Departele meu, din aproape ce sunt, Lasă-mi cuvântul întreg să te-atingă, Lasă-mi poemul să te-nfrățească, Citindu-l să nu te mai saturi de el, Cine nu știe-n cuvânt să iubească Fie-i tăcerii de-a pururi fidel... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Gândul tău m-a trezit dimineață... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÂNDUL TĂU M-A TREZIT DIMINEAȚĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371288_a_372617]
-
ne-am fertilizat, îmbunătățit și extins comunicarea prin telefonie, ne-am adus mai aproape unul de altul, ne-am lichefiat productiv în raporturi tehnologice și ne-am alungat în neant barierele lumii. Am devenit același, unul cu altul, ne-am înfrățit și ne-am compus pasiuni colective, ne-am topit la comun alchimiile grație cărora suntem atât de diferiți ca nație, ca tipologie, ca structură fizică și mentală. Astfel, indianul s-a făcut prieten bun cu americanul, chinezul cu românul, australianul
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
redată în întregime: „Părtaș ți-am fost, în nesomnul pământului, / pe când căutam rădăcina Cuvântului. / Acum l-am aflat și-ncercăm a-l pătrunde, / dar tainicul miez mai adânc se ascunde. / Părtași vom fi, măcinați de o taină / ce ne va-nfrăți, ca umbre, sub o haină / de tăceri - nerostite - în dor de cuvânt / și-apoi ne-om întoarce: Tu - cer, eu - pământ.” (Părtași«Dualitate») „Îmi zălogiră viața / pe-o coastă de-mprumut”, afirmă autoarea în poemul „Zălog”, care mie îmi pare
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
de unde preotul vorbește pe înțelesul tuturor. Este oare chiar imposibil ca Dumnezeu să aparțină tuturor popoarelor lumii iar popii să se adreseze acestei amărâte lumi nu Sfântului Sfânt superior tuturor Sfinților. Oare de ce popii învrăjbesc tocmai în religia menită să înfrățească? Dumnezeul evlavioșilor este undeva departe. În cerurile veșnic înnorate de păcatele lumești, precum banul, râvnite de toți dar atinse de puțini. Nu cumva ne-am pripit alegând un Dumnezeu atât de îndepărtat înainte de a stabili mijloace sigure de comunicație cu
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie coborâtă printre vii. Cu alaiul ei de frunze, cu ghiozdane și copii, pune zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și cuvântu-mi, umple iară paginile. Flora Margarit Stanescu. Referință Bibliografică: Printre anotimpuri / Flora Mărgărit Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Flora Mărgărit
PRINTRE ANOTIMPURI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348277_a_349606]
-
plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie, coborâtă printre vii. Cu alaiul ei de frunze, cu ghiozdane și copii, pune zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și cuvântu-mi, umple iară paginile. Primăvara este frumoasă pentru că trezește la viață întreaga fire, iar toamna pentru împlinirea ei. Așa îi plăcea Iuliei să le caracterizeze. Capriciile primăverii le-a simțit de multe ori
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
de responsabilitate și să lupte pentru binele general prin acțiuni pașnice și diplomatice, demonstrând astfel că religia pe care o are aduce civilizația. Domnul Isus a adus adevărata civilizație și dragoste, iubind și jertfindu-se pentru toți oamenii de pe pământ, înfrățind astfel „neamuri, națiuni și gloate”. Și știți cum? Doar prin: dragoste, răbdare, respect, seriozitate, sinceritate, răbdare și toleranță. Deși credința în Dumnezeu nu este obligatorie, totuși există ceva cu cea mai mare putere de impunere în societate ce se constituie
DESPRE CONVINGERI ŞI ACŢIUNI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377035_a_378364]
-
într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
niciodată, demult, pe vremea poveștilor adevărate, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și noua de oca de oțel și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; de când se scria musca pe perete, mai mincinos cine nu crede; când iepurii purtau
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
o lume în care superficialitatea și vulgaritatea, promovarea nonvalorii au atins cote îngrijorătoare.” Scriitorul Radu Botiș, în generiozitatea sa a publicat de-a lungul celor șase ani scriitori din arealul Codru-Chioar, dar și elevi, în special din zona Ulmeni. Fiind „înfrățită” cu revista tipărită și blogul „Izvoare codrene”, noi îi dorim mult succes în continuare, colaborări fructuoase, să meargă pe aceeași linie privind calitatea și subiectele abordate, iar în august 2018, cam pe la sfârșitul lunii gustar să ciocnim un pahar de
LA MULŢI ANI, „SLOVA CREŞTINĂ”! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376478_a_377807]
-
semănat, cu ploi leneșe, picurate, cât să încolțească bobul și cu vânticele blânde zbicind pământul înaintea altei ploi... Iarna venise cu plapumă de nea, la timp, chiar înainte de gerul ăl mare. Ca niciodată, parcă! Iar, în primăvară, soarele măsurat se înfrățise cu ploile, ridicând verdele grâului vânjos, crescându-l repejor ca peria de țesală, împuternicit să facă din floare spic bogat... Și omul mângâie cu privirea greutatea spicelor. Pe măsură ce înainta cu secera, îl învăluia un miros de pâine proaspătă, tocmai scoasă
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
conducere imaculată. De scrisul lui cu nuanțe colosale Poate dușmanii au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l avea nimeni: El depășea lumina și culoarea, Cuvintele-i se înfrățeau cu marea Într-un fior nemaisimțit de inemi. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza în lifte răul, Păzea hotarul țării cu stiloul, Că o pândeau și-atunci dușmani - o droaie. Dar mai presus de-orice iubea poporul
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375847_a_377176]
-
îmbogățirea prin înșelătorie și minciună. Pădurile care generează oxigenul chiar și pentru membrii PSD care le taie ne sunt necesare tuturor. Să fie pedepsiți aspru cei care, nu numai și le însușesc, dar le și transformă în bani. Politicienii se înfrățesc cu popii. Ministrul Energiei începe să cânte popește chiar în fața milioanelor de telespectatori. Nu mai zic de acei care se închină atingând chiar umerii celor din dreapta sau stânga ca să arate adânca credință care îi „bântuie” Se pare că religia Ortodoxă
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
De-o vreme suntem egali în toate, Niciodată nu ne vorbim pe la spate, Nici unul de celălalt nu i-e rușine, Acum nu mi-e mai teamă de mine... Amândoi gândesc și vorbesc românește! Când scriu eu, celălalt mă citește, Amândoi înfrățiți din același cuvânt, Singur cu mine niciodată nu sunt... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Teama de mine... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate
TEAMA DE MINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375196_a_376525]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎN AMINTIREA TA... Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrima cu a mea, plouând în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării. În amintirea ta, am nins cu lumină până când gândul mi-
ÎN AMINTIREA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372590_a_373919]
-
bici și zăhărel. Biciul l-a moștenit domnul Johannis de la Băsescu. Și-și face cu succes datoria, în toate partidele în care unii s-au coborât la mentalitatea hoților. Cu zăhărelul stă însă mai prost. Românul are o zicală folositoare: „Înfrățește-te cu Dracul până treci puntea”. Ponta a făcut-o cu succes și se mai află pe punte. Aș fi vrut să văd cum s-ar fi comportat cu dracii cu care s-a înfrățit dacă ajungea președinte. În cel
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
Românul are o zicală folositoare: „Înfrățește-te cu Dracul până treci puntea”. Ponta a făcut-o cu succes și se mai află pe punte. Aș fi vrut să văd cum s-ar fi comportat cu dracii cu care s-a înfrățit dacă ajungea președinte. În cel mai bun caz i-ar fi înghițit cum a făcut lupul cu bunica Scufiței Roșii. Se pare că Transilvania se mai află pe Lună în comparație cu Vechiul Regat. Așadar nu sunt departe dacă afirm că noul
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
gol. Nimei n-a știut vreodată cine și de unde este. Poate îl mai așteaptă acasă cineva să se întoarcă. Alături de el erau doi nemți: unul avea falca de jos zdrobită; celălalt —un copil frumos, blond —era lovit în inimă. Îi înfrățise moartea. Mergem, mai departe. Câți vor ajunge până la capăt? Suntem atât de singuri, de uitați în tragedia noastră“... „În stânga a început azi dimineață să bată tunul. Ai noștri încearcă să ajungă la creastă (am sângerat și vom sângera pentru toate
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent director general al Muzeului Etnografic al Transilvaniei). Nicolae Bălcescu arăta: “/.../ acum românul s-a înfrățit cu românul și toți au una și aceeași patrie, una și aceeași cârmuire națională, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pământul său destul de
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
făcut după o întâmplare reală din timpul primului război mondial în care ni se prezintă cum soldați din diferite armate au început în noaptea de crăciun să ia parte împreună la o slujbă religioasă pe front și apoi să se înfrățească unii cu altii. În opinia mea filmele pot fi educative și ajută la progresul omenirii într-o oarecare măsură pe calea binelui.
ORIZONTURI GRANDIOASE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369156_a_370485]
-
desculță printre ele; numără până la zece: se oprește și iarăși repornește dansul împletit cu murmurul astrelor. Acest mare spectacol de la miezul nopții, reprezenta pentru ochii mei un amestec de religie și simboluri. În zilele de secetă când năvălea soarele puternic înfrățit cu colbul de praf nisipos, ocupându-și locul prin toate colțurile, bunicul se uita spre cer și începea să cânte ca și cum ar fi plâns. ,,Grădina mi-i ofilită Într-un prun cântă un cuc, Vino ploaie mult dorită Apă să
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]