10,200 matches
-
de revelații, venite când nu te aștepți, când nu le cauți, când nici nu ești pregătit să le primești cum se cuvine se nasc, uneori, textele amintirilor. Ale unor înțelesuri târzii, amare ca un hap pe care nu l-ai înghițit deplin niciodată. Din astfel de întâlniri neașteptate poți prinde tăria sufletească de a recunoaște că modelelor în care, totuși, ai crezut cândva, le-ai dat tu, pentru că ai vrut, în lipsă de altceva, poleiri fascinante. Când, de fapt, nu erau
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
de efort parcă ar vrea să ne spună ceva Alteori pur și simplu scîrțîie-n neștire cum o roată veche. Infirmități Această seninătate dureroasă rușinoasă cum un gheb cine-o susține cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis înghițite de alte depărtări tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
roșu culoarea sângelui și-o dispută și puiul de leandru geamănul meu atinge-mă purpură dar nu mă răni Zori Cum dimineața își încarcă văpaia forme încă nelămurite alunecă în casă un univers cu imperceptibile riduri întunericul părului meu îl înghite ziua de azi va fi la fel ca zilele viitoare o dinamică suportabilă de sentimente asemeni unui nor fără patrie dacă fumul țigării îmi năruie idolii dacă-mi acopăr ochii cu o tăcere dacă mâinile mi le satur cu gesturi
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
ceea ce explică întrucîtva replica finală a povestitorului din Broasca minunată (după Mark Twain). Atras într-un vertij de ,ficțiuni", el replică: ,- Ei, tată Simion, ia mai scutește-mă pe ziua de azi măcar de vaca ciută. Ce vrei, să-ți înghit toate min? unile într-o zi? Mai păstrează-mi și p-altă dată". Saltul de la minciuni la minuni e, astfel, nu doar dovada unui gratuit joc de cuvinte, ci și dovada nevoii de a rămîne încă în ambiguitate, chiar citind
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
rulezi pe fire din ce în ce mai subțiri strălucitoare vobele ajută nu înlocuiesc leagă mâneca de polen cu vârful limbii auzi rădăcinile dinților în echilibru solid închid deschid o structură de rezonanță e un sunet care nu mai ești tu & trebuie să-l înghiți până adormi când se desface cu mișcări rapide în globii oculari & lucrurile pe care le credeam uitate sunt marii poeți ai zilelor noastre declanșați de o digestie lacrimală întinsă repede până în spatele genunchilor unde îți ascunzi transpirația dimineața când zgomotele
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
câteva luni sunt o frecție se poate ca mințile mele să fie țăndări dar nimic nu mă poate împiedica să alerg mai departe prin dezastrul psihic al unei vieți răvășite de la optișpe ani poate că gura asta hâdă care mă înghite este salvarea mea ce cauți tu aici soldat trecut prin grodek apropie-te fii ceea ce înțeleg cel mai bine și fără cuvinte strivește-mi buzele scrie. Incizie Depinzi de doza zilnică sau de sentimentul că ți-ai făcut bine treaba
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
malul unui rîu și invită norii să se-așeze pe ele cel ce ascultă cum țiuie ferestrele cabanei părăsite și-și privește chipul într-un pahar cu apă cel ce a zburat cu avionul spre mii de destinații și moare înghițit de-o privată de țară cel ce stă în curte și privește țintă pisica vecinului convins că viața lui doar ei îi aparține 9. Zi friguroasă pînă unde pot afla ce-i viața mea? pînă unde ne recunoaștem gesturile cum
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu o mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
înainte de naștere pe noi ne-au scăldat apele morții. flăcările morții ne-au ademenit în groapa roșie pregătită pentru arderea de tot înainte de naștere. din gîrliciul spaimei ne-am potolit setea și de trei ori pe zi în fața barbarilor am înghițit dumicatul de spaimă. îmbrăcați în hainele pestrițe ale risipitorilor n-am înfulecat din vițelul cel gras tăiat pentru întoarcere - am fost jertfiți cu lovituri de satîr bont în spatele casei. ,apă și scrum cît vezi cu ochii" au povestit despre noi
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
a șarpelui scheletul calcă, a ajuns cu oasele pieptului pe cornul din fruntea reptilei. Mandibulele se deschid și limbile zvâcnesc în afară, se prefac în șerpișori de apă dulce, verzi și aurii - copilul ieșit din traistă doi câte doi îi înghite. Se-ntinde cât scheletul. într-o clipită, oasele toate se desfac. Le pune în traista unde el a fost strâns de puterea ascunsă a oaselor, o trec în mâna stângă și, înfășurat în șapte culori, coboară, pășind ca pe-o
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
în plină figură a moacei mele de ucigaș blînd (unii ziceau sinucigaș!)... de killer, hm, tocmit cu clipa, cu ora, cu timpul împărțit în săptămîni, luni, ani ... și banii în mînă, dom'le, ce mai tura-vura... la mine nu se-nghit "abureli" d'astea cu lugu-lugu-tăvălugu... vino sa-ți plătesc... adik pe 15... bleah! Nooo!!! Devenisem astfel un cotoi vestit... jos pălăria!... un fel de vedetă a frigurilor galbene, purpurii, liliachii... un "grosolan" care spune de alea cu p... hm!, un
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
picioarele pe umerii lui nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone este o entitate intraductibilă unul cățărat peste altul unul mergînd deodată cu altul... unul și totdeauna altul nicolae tzone își înghite moleculă cu moleculă mormîntul pînă cînd acesta devine pe deplin invizibil poemul nu cade poemul nu moare poemul un miliard la sută viață un miliard la sută moarte nu uită niciodată ochii deschiși nicolae tzone nu coboară nu se înalță
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
caselor în construcție, anunțînd că în curînd vor putea fi locuite - ar putea?, ar mai fi posibil vreodată?), și după ce au ieșit din bistro se străduia să calce pe urmele dulci lăsate-n zăpadă de tălpile ei - Un 86 a înghițit-o, și el a mai rămas, ca de atîtea ori, cîteva minute în stație (micul lui ritual, pregătirea pentru griefingul din fiecare seară), a simțit, violent, cum se scurg în găurile capacelor de canal (cele cu găuri sînt cele cu
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
modul cum a înțeles să profite de conjunctură: abil, pragmatic, prompt în decizii și fără inutile procese de conștiință. în timp ce alți lideri, infatuați și naivi, au fost ,înghițiți" de partidele lor și siliți să coboare de pe scenă, Ștefan Cazimir a înghițit el partidul, folosindu-l ca treaptă purtătoare spre o nouă orbită a vieții politice. Instituirea, în 1992, a pragului de 3% pentru accesul în Parlament a impus Partidului Liber-Schimbist reconsiderarea strategiei electorale. Trebuiau explorate alte căi și folosite alte mijloace
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
suprimînd capitole și schimbîndu-i orientarea". De-ar fi chiar așa cum spune, ar însemna că Petru Dumitriu își merită porecla de "havguf" - pe care chiar Vinea i-o dă într-un pamflet din Glasul patriei - adică de "balaur de mare", care înghite hălci uriașe de texte străine. Chiar și cu prezumtivele capitole eliminate din Lunatecii, nu cred că orientarea romanului ar fi fost alta decît cea actuală. Din păcate, nici măcar celelalte șase cazuri enumerate în scrisoare nu se regăsesc în Lunatecii sau
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
sufletești sunt presărate semne, pentru aflarea unui sens, pentru găsirea ,,liniei inimii”. Baki Ymeri ne provoacă la un slalom printre primejdiile sufletului îndrăgostit. Sentimentele au fluiditate, în tradiția mersului implacabil al celor pământești: ,,Străzile/ Își deschid însetatele guri/ Pentru a înghiți/ Viețile noastre/ În vreme ce agrafa părului tău/ Rămâne ca decorație uitată/ Pe pernă.” (Agrafa). Estetica pasiunii își arată, uneori, latura obscură: ,,Cum să nu-mi placă mirosul amar/ Al acestui amoral trandafir?!” (Alergând după frumusețe). Și totuși, este nerefuzabilă implicarea totală
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
drum.... XIX. CORBUL ȘI VULPEA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. Un corb furase o dată Dintr-un caș o bucată Și se-așezase-ntr-un alun Să se-nfrupte la dejun. Tocmai când voia s-o-nghită, L-opri o voce fandosită: -Vai, Cumetre, ce penaj frumos! Vino, rogu-te, mai jos Să te-admir mai de-aproape! Și-aș vrea s-ascult, dacă se poate, Glasu-ți făr-asemănare! Demult voiam să te proclam Rege peste codru mare
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
gură, Repede vulpea i-l fură: -După cum ești tu de prost, Bucata prea mic-a fost! Citește mai mult Un corb furase o datăDintr-un caș o bucatăși se-așezase-ntr-un alunSă se-nfrupte la dejun.Tocmai când voia s-o-nghită,L-opri o voce fandosită:-Vai, Cumetre, ce penaj frumos!Vino, rogu-te, mai josSă te-admir mai de-aproape!Și-aș vrea s-ascult, dacă se poate,Glasu-ți făr-asemănare!Demult voiam să te proclamRege peste codru mare.Aștepta Vulpea
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
adeseori. Poezia de care vorbim poate genera emoții diverse, dar de fiecare dată puternice. //o iubire sfioasă devine cronică/m-am convins că unele iubiri/ nu se pot înlocui cu nimic/ numai dacă aș ști cum să fac lumina/ să înghită întunericul/ zgomotul să devină tăcere/ inimile goale s-ar umple ar exploda/atunci oare/ce așteptări aș mai avea/ poate m-aș speria”//(Am unele așteptări”) Natura își face prezența, în acest volum, prin toată splendoarea anotimpului primăverii în care
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
brațe/ Când mergeai ca prințesă/ Eu ca un căruțaș obosit/ Cu sandale lustruite/ Am căzut în capcana întrebărilor/ Fusese un sărut tainic/ Al unui tâlhar orbit/ Gemea iubirea clasică/ Ploaia cădea pe suspinele mele/ Gemeam amândoi în tăcerea ta/ Negura înghițea ușor tăcerea ta/ Iar eu mă întorceam fără sărut...” (Și azi m-ai sărutat). O nouă treaptă a conștientizării se produce între timp, și este aleasă pentru aceasta expresia determinată de justificată „Altă dimensiune”: „Ei mă cheamă/ Transformați în figuri
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină! Din patimile multe,ne ridică, Nu ne lăsa,că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește! Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii, Ce vindecare își găsește doar prin moarte, Aprinde-n lume,flacăra iubirii, Ca să topească ale noastre reci păcate! Lacrimi de pocăință,să ne-mbogățească
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzute Stană și sfinții privesc absurde confruntări pământene Exultă frenetic în veacul ce n-are pic de virtute
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Citește mai mult La porțile ceruluiLa porțile cerului de unde cad și gânduri și steleDeodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterneRazele trasează-n neștire potecile spre casteleNaiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverneSe rotesc universuri în neștiută imensitateAvide înghit găurile negre explozii solareO altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispareAscult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzuteStană și sfinții privesc absurde confruntări pământeneExultă frenetic în veacul ce n-are pic de virtutePuterea abjectă ce-a pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-și asculte experiențele lăuntrice, raportând totul la eul poetic, ca apoi să le comunice îmbrăcate în haina cuvântului frumos rostit. Citindu-le cărțile și notele lor biografice, aflăm dramele și victoriile acestor poeți care au pășit printre cioburi și spini înghițind-și lacrima mută a durerii pentru a ieși la suprafață, să soarbă o gură de aer curat și dătător de energie. Intuim, cu emoție drumul dus-întors făcut fără întrerupere în adâncul sinelui insondabil și anxios, acolo unde s-au sedimentat
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
înțelepții vremurilor sale, așa însă era considerat un om normal care-și duce zilele cum poate și el. Locuia la marginea satului lângă o baltă mare din care nu te-ai fi uimit deloc dacă ieșea un balaur să te înghită. Spre norocul său Lirică nu știa nimic despre balauri și stătea zile întregi pe malul bălții uitându-se în gol. În spatele privirilor fiind tot un gol se vede treaba că Nirvana îi era foarte la îndemână, lucru care-l mulțumea
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]