861 matches
-
a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici va încuragia tendințe vătămătoare altora. Astfel că România Regat nu este decât tot România de mai nainte; nu are nici alte aspirațiuni, nici alt program
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Nu aveau hrană și nici adăpost. Au fost nevoiți să-și încropească un bordei, un fel de vizuină unde s-au îngrămădit, precum cârtițele, cei șase copii și mama lor. Un medic omenos a angajat-o pe mama copiilor ca îngrijitoare la un spital rural aflați la câțiva kilometri distanță. Timp de șase ani, cât a durat deportarea, biata femeie a lucrat din zori și până noaptea târziu, când se întorcea cu sufertașul plin și reușea să le mai aline foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și reușește să plaseze și el câteva „propozițiuni anticomuniste”... Vizităm apartamentul în care a locuit, după revoluție, Lenin cu Nadejda Konstantinovna Krupskaia timp de un an, trei luni și patru zile... (o evidență aiuritoare, mai trebuiau cronometrate și minutele!). Bătrâna îngrijitoare (o femeie de vreo 65 de ani) parcă se luminează la față când rostește numele lui Lenin, vorbind ca despre niște ființe dragi, lângă care își petrecuse întreaga tinerețe, arătându-ne o cameră mică, cu separeu, în care încăpeau două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
momentul plecării lor pe munte trecând puțin până vor descoperi urma catalizatoare a mutației, „puntea” spre noul statut ontologic. Rătăcirea identității umane prin spațiul sacru îi transformă în nouă cerbi, metamorfoza fiind redată în text printr-un lexem pe care îngrijitoarea ediției La luncile soarelui nu l-a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis” ne sugerează că verbul insolit din text, a se neftina
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin încheierea păcii nu mai permitea însă Guvernului să mai constituiască asemenea comisiuni compuse din foștii noștri aliați: Sovietul a declarat în mai multe rânduri că „aurul românesc va fi restituit numai poporului român“. Prezența lui Racowsky devenise însă foarte îngrijitoare: el își propune să inventarieze din nou toate lăzile Casei de Depuneri, să confiște aurul, argintul și biletele de bancă, și să impună bijuteriile la o taxă de... (indescifrabil, V.M.) % din valoare, conform unui decret al Sovietelor; în orice caz
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de trandafiri... palmierii imperiali și cocotierii de la Ambasadă și Reședința lăsându-i sub protecția Celui de sus și a celui de jos Compañero Fidel. De succesul "planului de apărare" conceput am fost asigurat de José, Zoila și Boris, respectiv șoferul, îngrijitoarea și grădinarul cubanezi, care mi-au declarat: "Cuba es nuestra patria grande, Rumania patria adoptivă, y por las dos juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Nicu Ceaur Aslan și răposatul Teodor Boldur Lățescu, țineau discursuri de o extremă violență contra fraților noștri munteni; se specula prin o gazetă înființată ad-hoc asupra intereselor noastre vătămate prin strămutarea capitalei în București și astfel se crease o atmosferă îngrijitoare care dintr-un moment într-altul amenința să facă explozie. Înștiințați despre aceste manoperi, doi din Locotenența Domnească, Nicolai Golescu și Lascar Catargiu, sosiră în Iași la 1 april 1866, spre a-și da samă de cele ce se petreceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
om bilical. După ce s-au lămurit lucrurile la Paris, mama a făcut o cură balneară de zece zile la Vittel. Stabilimentul balnear de acolo deținea un parc imens, Le Parc des Enfants, unde pacienții își lăsau copiii în seama unor îngrijitoare pe par cursul orelor de terapie. Era un mic paradis - bazine, tobogane, scrâncioburi, leagăne, cele mai felurite jucării colorate, soare, pajiști etc. Mama mă aducea în fiecare dimineață și mă livra unei îngrijitoare. Ei bine, pentru mine a fost una
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pacienții își lăsau copiii în seama unor îngrijitoare pe par cursul orelor de terapie. Era un mic paradis - bazine, tobogane, scrâncioburi, leagăne, cele mai felurite jucării colorate, soare, pajiști etc. Mama mă aducea în fiecare dimineață și mă livra unei îngrijitoare. Ei bine, pentru mine a fost una dintre cele mai alie nante, dintre cele mai panicate perioade de viață. Îmi intrase în cap - și nimic nu-mi putea extrage din minte ideea - că mama voia să mă abandoneze. Să scape
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu ceilalți copii, ba chiar mă speriau țipetele și zbenguielile lor - am mai vorbit de onania mea spiri tuală în ceea ce privește joaca. Totul îmi era străin, totul era amenințător. Plângeam toată dimineața, mă scăldam în plâns, ceea ce mă făcea antipatică și îngrijitoarelor, și copiilor. O scenă mi-a rămas în amin tire. Mi s-a dat într-o zi o minge uriașă de cauciuc, s-o împing prin parc. Mă văd și acum împin gând-o, pre cum Sisif bolo vanul, în timp ce
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
meu întreg (ca să nu fie nici un fel de confuzie) deoarece prin aceste inedite eu vreau să dau o replică indirectă unora... Apoi, în nr. 5 țin ca articolul despre Dacia literară să apară tot cu semnătura întreagă ca nu cumva îngrijitoarea ediției să creadă mai știu eu ce. în viitor, vom vedea. (Ți-am spus în scrisorile precedente, cam la ce mă gîndesc.) Un răspuns la această scrisoare tot aștept deoarece nu știu dacă voi trece curînd prin Bacău, așa cum credeam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a venit cetățeanul (nume șters, n.n.) ca să fie Încadrat la o parohie liberă. După ce pleacă cetățeanul (nume șters, n.n.), (nume șters, n.n.) Îl trimite pe (nume șters, n.n.) să cumpere lichior. După ce vine (nume șters, n.n.) cu lichiorul vine și Îngrijitoarea. (Nume șters, n.n.) Îi dă lui (nume șters, n.n.) să citească ordinul pe care l-a făcut lui Sofianu cu ocazia numirii sale”. În acest punct, merită să facem o scurtă intervenție de interpretare. Deci, la Burghelești se afla În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fără proaspătul paroh) a continuat și turnătorul amintise acest fapt astfel: „După ce se termină de băut prima sticlă, (nume șters, n.n.) dă lui (nume șters, n.n.) 30 de lei să mai aducă o sticlă cu lichior (de față era și Îngrijitoarea care se juca cu copilul lui)”. În sfârșit, „La ora 14 au părăsit cu toții obiectivul” și tare am vrea să știm ce au Înțeles ofițerii de Securitate din această conversație de tip șuetă la una mică. h. „Numitul (nume șters
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ferm o ripostă binevenită, deși neintenționată, la falocentrismul celor mai ambițioase filme americane din ultima vreme. Filmul lui Bayona e însuflețit de Rueda, electrizat de Geraldine Chaplin (în rolul unui medium) și bîntuit de Montserrat Carulla (în rolul unei foste îngrijitoare de la orfelinat), în timp ce soțul Laurei e cea mai ștearsă prezență de pe ecran. Dacă Orfelinatul nu e la fel de bun ca Labirintul..., asta e din cauză că nu e destul de simplu. Un mare basm nu trebuie să arate ca un lucru construit de cineva
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
le repet colaboratorilor mei mai târziu, ca șef de misiune. Ambasada era suficient de bine înzestrata cu "cadre": consilier, atașat militar, atașat de presă, de protocol, consul, secretar economic, plus personalul "de specialitate" și "tehnico-administrativ": cifrori, administrator, secretară, portari, șoferi, îngrijitoare, în total circa 15 "suflete". La aceștia se adăugau la "Agenția economică", cu șef autonom dar subordonat tot ambasadei, încă 20-25 de economiști, reprezentanți ai diferitelor întreprinderi de comerț exterior. Personalul de specialitate și tehnico-administrativ locuia în ambasadă, ambasadorul într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
celebra statuie de pe Corcovado și, într-un târziu, am adormit. Mi-am început misiunea cu o întâlnire la prima oră cu colaboratorii: un viceconsul, un consilier economic, un secretar II economic, un administrator-șofer, cu soția secretară-contabilă, un portar cu soția îngrijitoare. Erau toți oameni cu experiență, atât în țară, cât și la oficii și aveau și ceva ani în spate, deci puteam să-mi imaginez o bună și eficientă activitate împreună cu ei. Le-am prezentat mandatul cu care plecasem de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
coloane, dacă li s-ar fi oferit prilejul sau, În caz contrar, să dea la iveală cel mai bizar dintre ciudatele WC-uri publice, o drăcie oribilă ca un fel de cabană, de o curățenie Îndoielnică unde, la intrare o Îngrijitoare Îmbrăcată În negru tricota cu un fir negru. O cărare acoperită cu lespezi ce cobora În pantă, pe care pășeai cu prudență, punând de fiecare dată același picior Înainte, printr-o grădină cu crini, pe sub fagi; apoi se prefăcea Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care le ținem în mână. Cimitirul e dezolant, uscat, „ars”; florile de toamnă, care-l invadau în alți ani, în septembrie, de data aceasta aproape că nu se văd. Mormântul e neîngrijit, candela neaprinsă (bătrâna pe care o tocmisem ca îngrijitoare nu se ține de cuvânt). Aprindem lumânări, care ard frumos, e o zi senină, fără vânt. Jeni se duce la bătrâna aceea, care stă peste drum de cimitir, să-i ducă totuși suta de lei și jumătate de kilogram de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
chiar în condițiile în care salariul i-l dădeam lui. Îl luasem cu mine la gazdă. Mă punea să-i torn apa la spălat, să-i curăț bocancii, în fine, tot felul de umilinți, încât gazda a cărei fiică era îngrijitoare la școală, a făcut dreaptă judecată și l-a dat afară. Pașol vidma. La câteva zile vine în inspecție Cezar Stratulea. Când a aflat de ticăloșia fostului "prieten" mi-a propus să trec la revizorat pentru a lucra sub îndrumarea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
potrivit după rostul cerut de ridicarea drapelului național. La gard oamenii din sat lucrau fără nici o pretenție bănească. Pașa, o fată pe care o aveam de la Tabacu și care era plătită de Comitetul comunal școlar cu 150 de lei ca îngrijitoare, locuia la noi și ne ajuta în privința copiilor primind banii cuveniți. La 15 sau 20 iunie gardul era gata. Gata erau și costumele străjerești croite în atelierul școlii de către soție. Mai erau puține zile până la ținerea “zborului” (o adaptare de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aveam să le impun colaboratorilor mei mai târziu, ca șef de misiune. Ambasada era suficient de bine înzestrată cu "cadre": consilier, atașat de presă, de protocol, consul, secretar economic, plus personalul "de specialitate" și "tehnico-administrativ": cifrori, administrator, secretară, portari, șoferi, îngrijitoare, în total circa 15 "suflete". La aceștia se adăugau cei de la "Agenția economică", cu șef autonom dar subordonat tot ambasadei, încă 20-25 de economiști, reprezentanți ai diferitelor întreprinderi de comerț exterior. Personalul de specialitate și tehnico-administrativ locuia în ambasadă, ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și timpanul", pe numele ei ODCD Oficiul Pentru Deservirea Corpului Diplomatic, care avea misiunea de a oferi tot felul de "servicii" ambasadelor, reprezentanțelor comerciale etc. străine din România personal român pentru ocuparea posturilor de șoferi, secretare, bucătari, chelneri, funcționari consulari, îngrijitoare, grădinari..., în probleme de transport, aprovizionare, taxe, vize... Ce-i curios că toți românii, propuși de ODCD ambasadelor posturi foarte căutate genetic vorbind, aveau "ochii albaștri", fără excepție, particularitate cunoscută de toți cei din ambasade, așa cum o declară și dl.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a dracului. L-a costat o avere, a împrumutat la bancă și s-a internat. Eu mă duceam pe la el la spital, îi duceam mandarine. Dar într-o zi l-am găsit gata, era albastru, se sufoca. Mi-a spus îngrijitoarea de salon că se încăpățânează, se ține de viață, nu-și dă duhul, se stăpânește și se chinuiește... nu cooperează cu personalul medical. La îndemnul îngrijitoarei, i-am spus s-o lase mai moale cu rezistența: "Hai, nu te mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
într-o zi l-am găsit gata, era albastru, se sufoca. Mi-a spus îngrijitoarea de salon că se încăpățânează, se ține de viață, nu-și dă duhul, se stăpânește și se chinuiește... nu cooperează cu personalul medical. La îndemnul îngrijitoarei, i-am spus s-o lase mai moale cu rezistența: "Hai, nu te mai chinui degeaba, dă-i drumul", i-am spus. Cum să-și dea drumul? îl întreb pe Cioacă. Adică, mai științific, să expire psihicul, să se lase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]