345 matches
-
În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și de la doliu, ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă": cu cât concurența este mai dură, cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de mărimea Italiei, ca suprafață, cu o istorie plină de fapte eroice care acceptă să-i fie umilită Constituția, să i se impună anumite condiții în perioada scrutinelor electorale? Aceasta este problema italienilor de felul în care suportă astfel de înjosiri. Neamul roman de cotropitori a ajuns să fie cotropiți de cei pe care i-au ridicat din mizerie și necunoaștere, atunci când Roma era un imperiu luminat . Independența României a fost uzurpată în perioada 2009-2012, de cancelarul german Angela Dorothea Merkel
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra noastră. Basarabia, mănăstirile închinate, mii de oameni pierduți în bătălie, zeci de milioane de lei aruncate în Dunăre și în fine
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
politic, el răspunde asemenea numai unui om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirii de un rang înnăscut atît de mare încît pe lîngă dînsul mulți dintre principii reali sînt numai niște bieți comedianți și tragicomedia mizeriei, înjosirii și meschinătății omenești, al căror corelat în politic este răpirea prin putere și amăgirea prin cuvînt" (Un răspuns rusesc, "Timpul", 1 martie 1878). E un răspuns la care toată tagma politicienilor noștri care ocupă pe cît de efemer, pe atît
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
desenele animate de la televiziune, unde personajele Înnebunesc, Înarmate cu macete, puști și grenade. - Ca să supraviețuiască, a repetat Markovic. Faulques, care revenea molcom din amintiri, a răspuns gestului său. - Pe mulți nu-i ajută la nimic să implore, a murmurat. Nici măcar Înjosirea În fața călăului nu le garantează nimic. Croatul continua să dea paginile albumului. În fine, l-a Închis. - Dar Încearcă, a spus. Aproape toți, În realitate. Și unii izbutesc. Privea, gânditor, coperta albumului Închis. O fotografie alb-negru, asfaltul șoselei care venea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai poate repara, însă împărtășirea aduce în cele din urmă o formă de împăcare cu sine. Epocile succesive nazism, stalinism, capitalism nu marchează vreo evoluție, nici în plan societal, nici în plan uman, ci doar o trecere de la căluș la înjosire voluntară. Același sînge glacial le scaldă pe toate, chiar dacă scriitoarea are grijă ca limba să fie pe cît posibil dulce și calmă, pansament verbal pentru răni deschise. Proza fierbinte a Sofiei Oksanen desenează fluid și dramatic profilul unei țări cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stilul la care aspiră: „a fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea” (Epistolă D.I.V.). A cădea Înseamnă pentru admiratorul lui Voltaire a coborî În limbajul pestriț al vulgului, a scrie „pe șleau ca preotul de sat” (Epistolă către Voltaire). Înjosire inadmisibilă În poezie. Lucrurile, ideile, scrisul Însuși au valoare numai de la un anumit grad de frumusețe a frazei. CÎnd n-au, poetul trebuie să le-o dea. Menirea poeziei este să fabrice asemenea atestate de noblețe a cuvîntului. Prețuirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Numai în veacul al XVIII-lea, prin curentul grecesc, care conținea și câteva elemente apusene, și prin curentul vechi francez, Muntenia se influențează mai apreciabil de cultura apuseană. Așa că, pentru Muntenia, veacul al XVIII-lea, dacă e o perioadă de înjosire morală și națională și de mizerie materială, e, în schimb, o epocă de oarecare progres intelectual. În Moldova, din contra, cele două curente, curentul grecesc și curentul francez venit prin greci, nu înseamnă, ca pentru Muntenia, un progres, căci, față
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ale lui Gheorghiu-Dej, care ocrotise, pasămite, partidul de ravagiile unor epurări discreționare și injuste. Prin intrigi și calomnii, fracționiștii căutau să întrețină o atmosferă de bănuieli și suspiciuni față de cadrele de bază, devotate, ale partidului, duceau o politică de lovire, înjosire și timorare a cadrelor cinstite și devotate care se opuneau politicii lor aventuriste, antipartinice, căutau să le defăimeze, să le discrediteze, în scopul izolării și înlăturării lor. Aceste elemente dușmănoase, descompuse au încercat să determine organizarea unor represiuni împotriva unor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Drăghicescu, cea greacă și cea turcă: "Grecii avură rolul unor adevărați paraziți care sunt atrași de mizeria unor organisme slabe. După ce turcii degradară aproape cu totul energia morală și economică a țărilor române, grecii veniră să desăvârșească opera de înjosire și de distrugere" (Drăghicescu, 1996:241). După rigorile clasificărilor utilizate în capitolul anterior, prin metodologie și prin conceptele utilizate "sufletul poporului", "sufletul românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adevărat că pentru cunoștința sa exactă, noi avem nevoie de ajutorul Duhului și de o judecată înțeleaptă, cu adevărat că e necesitate de Revelație. Înțelegi, câtă depărtare e între natura omului și cea a lui Dumnezeu și cum din această înjosire l-a ridicat la acea cinste. Nu a zis în mod simplu sus, ci mai presus, adică nu a întrecut numai cu o treaptă, sau două, sau trei. Decât puterile de sus Dumnezeu este mai presus, altfel că l-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tot atîtea consecințe negative, din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul, care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, beneficiază de libertate religioasă, nu este decît individul, omul redus la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă să pătrundă în forul cel mai lăuntric al omului și să le înrobească unora conștiința. Acest pericol era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a diplomatului român a luat prin surprindere cercurile politice din România, provocând reflecții critice. Astfel, oficiosul partidului condus de Gheorghe Brătianu consemnează rezerve în legătură cu maniera în care s-a procedat, apreciind că aceasta făcea parte dintr-un "sistem odios de înjosire a oamenilor noștri politici și de [aservire] totală a vieții de stat"816. Implicarea lui Gh. Brătianu în demiterea ministrului de Externe, controversată, în istoriografia românească a ultimilor ani, atrage critici severe ale activității politice desfășurate de șeful georgiștilor în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
narcisist 3. La distanță de două secole, psihologul scoțian Alexandre Bain identifică nu doar sentimentul de superioritate morală și spirituală a subiectului, ci și inferioritatea obiectului ca fiind esențiale pentru producerea râsului comic, mai exact, factorul declanșator poate fi devalorizarea, înjosirea unui lucru sau a unei persoane care impunea respect.4 O altă nuanțare importantă a acestei teorii este dată de concepția lui Bergson. Încă din primele pagini ale studiului său, filosoful francez preciza multipla funcționalitate a râsului. Acesta nu doar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oprit o țoala, altfel ne-ar fi rușine la toți. LEAR: Acuma tot prăpădul ce-n văzduh Stă peste crimele-omenești, pe fete-ți cadă! KENT: El n-are fete, șir. LEAR: Moarte, sperjur! Nimic nu poate firea Duce-n așa-njosire, decît fiice rele. Moda-i să n-aibă tații alungați Nici cea mai mica milă-n carnea lor? Dreapta pedeapsă! asta carne-ivit-a Fete de pelican. EDGAR: Pillicock sat on Pillicock Hill. Alow, alow, loo, loo! FOOL: This cold night will
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îmbiind la sărutare sună a butadă: Zău, viața ni-i a naibii de frumoasă, Că-mi vine-n văzul lumii s-o sărut! Cu asemenea procedee prosopopeice, nu văd de ce o femeie n-ar săruta asociația vânătorilor. Rețin și unele înjosiri verbale: «director sadea», a arde (fiind vorba de un bec electric) «taman ca-n vremea lui Lenin». «Mai-mai» însemnând «cât pe ce» e folosit impropriu: Mi-a spus Cincinalul, măi vere să știi Că face mai-mai jucării.. (...). Dar toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Roma au fost semnate de Italia, Ungaria și Austria, aceasta din urmă fiind pusă ce înjosire pentru urmașii lui Metternich sub protectorat italian. Germania era mai înțelegătoare decît Italia în privința revizionismului maghiar (mai ales în privința problemei Transilvaniei), pentru că Hitler avea nevoie de petrol. Hitler i-a dat personal asigurări lui Gheorghe Brătianu și le-a spus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
involuntară a tăgăduirii sau prin intermediul unei „moșteniri” sterilizate, abstracte. Tăgăduirea e ilustrată grăitor de nesiguranța unor vechi instituții de Învățământ precum Oxford și Cambridge, obligate, În atmosfera de oportunism egalitar a regimului Blair, să insiste că sunt „antielitiste”, sau de Înjosirea grotescă a unor instituții culturale precum Victoria and Albert Museum din Londra, care În anii ’90 a ajuns să se promoveze „haios” În formule de genul „o cafenea beton, dotată cu un muzeu bunicel”. Cât despre moștenirea națiunii, ea a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania, acum, că nu se mai aflau sub amenințarea persecuției naziste. În Olanda, unde (conform relatărilor din ziarul Rezistenței Vrij Nederland) până și naziștii au fost surprinși de promptitudinea cu care populația locală și liderii civili au cooperat la propria Înjosire, puținii evrei care s-au mai Întors nu erau deloc bineveniți. Rita Koopman, o supraviețuitoare, Își amintea că a fost Întâmpinată cu remarca: „V-ați Întors destul de mulți. Să ziceți mersi că n-ați fost aici... ce-am mai suferit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]