1,508 matches
-
de sprijin rămân, totuși, insuficiente pentru o lectură activă și valorificată la maximum. Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bună parte, prin expunerea de modele de viață reală. Modele care În mod intenționat sau neintenționat Întruchipează structuri de comportament care pot să fie observate și imitate de către alții (Davitz, Ball, 1978, pp. 370-371). Aceste modele demonstrează reacțiile corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță culturii În modelajul conduitelor. În această optică, pentru specialiștii din domeniul psihosociologiei „observația și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru rezolvarea unor probleme-tip, de ordin practic sau teoretic. Sau, altfel spus, un algoritm este: - o reprezentare spațio-temporală a unei serii de acte sau operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini o sarcină oarecare urmărind o Înlănțuire strictă (Not, 1988, p. 25); - o suită ordonată de operații necesare atingerii unui scop, rezolvării unei probleme (Nuntziati, 1990); - o serie de acte și operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini un act oarecare urmând o Înlănțuire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înlănțuire strictă (Not, 1988, p. 25); - o suită ordonată de operații necesare atingerii unui scop, rezolvării unei probleme (Nuntziati, 1990); - o serie de acte și operații elementare care trebuie executate În secvențe pentru a Îndeplini un act oarecare urmând o Înlănțuire strictă (Bureau, 1972); - un ansamblu de reguli pentru efectuarea unui sistem de operații Într-o ordine dată, În vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Editura Științifică, 1966); - prescripție univocă a unui procedeu (succesiune de operații, momente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezolvarea unui anumit tip de probleme (sarcini, situații) (Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979); - o prescripție exactă a Îndeplinirii Într-o anumită ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un tip dat (Z. Rovenschi); - Înlănțuire de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și alte variante combinate sau mixte: a) Programarea lineară - a răspunsurilor construite - inițiată de Skinner (tip Skinner). Specificul acestei programări derivă din faptul că ea se bazează pe construirea de către elevi a răspunsurilor așteptate, iar parcurgerea secvențelor urmează o singură Înlănțuire, În ordinea numerelor naturale (1, 2, 3 ...n) ca În figura 15: Fig. 15. Pașii Învățării În programarea liniară Fiecare secvență cuprinde: a) informația de predare; b) problema (Întrebare, sarcină, temă de rezolvat) care Îi cere subiectului un răspuns dedus
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
umane. Entitatea economică este o creație a omului, o creație construită respectând structura ramificațiilor nervoase ale centrilor decizionali ai creierului uman. Asemănarea se continuă aproape până la identificare Și în ceea ce privește funcționarea. Ea, entitatea economică funcționează aidoma acestuia, adică pe baza unei înlănțuiri de procese (aprovizionare, producție, desfacere), toate gestionate intern Și comunicate către exterior de un centru de comandă - sistemul financiar-contabil. Acest „creier mic” al entității economice „capitalizează” întregul fond intențional al afacerii respective, asigură informațional decizia Și comunică exteriorului intenția. Pentru că
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
închisă. n) Pata albă și pata picturală (Planșa nr.22) Pata este așezarea cu pensula sau prin alte mijloacefscurgere, suprapunere, amprente, îndoirea foii peste puncte de culoare sau non culoare, zid, etc...). Pata în sine este plană, dar prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete de formă,mărimi, intensități diferite, poate crea volum, relief, expresie spațială. Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică și acromatică poate fi plaiiă sau picturală. Ipostaze ale petei plate și picturale a) Pata
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
conceptului libertății subiective”. Iar dacă, pentru Hegel, istoria reprezintă progresul spiritului în conștiința libertății individuale, pentru Platon, istoria ar fi decăderea progresivă a spiritului în conștiința libertății individuale. Iar dacă istoria are un parcurs necesar, necesitatea ei este dată de înlănțuirea oarbă a destrămării (lysis). Până unde duce atunci istoria ca destrămare a formei unificate a spiritului? Pentru Platon, ea duce până la tiranie. Tiranul este acel individ care preia în sistemul libertății sale libertatea tuturor celorlalți ca libertate a sa. Iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ele. Observarea elevilor în timpul desfășurării activităților școlare este dificilă și consumă mult timp. Prima sarcină este de a decide ce trebuie înregistrat. Uneori este ușor să înregistrezi cum vorbește un elev, ce spune, dar fiecare act al vorbirii implică o înlănțuire de cuvinte, o viteză a pronunțării, un ton folosit, un număr de pauze între cuvinte etc. În consecință, cercetătorii care studiază vorbirea analizează ore întregi două-trei minute de conversație. În timp ce discută, subiecții folosesc o varietate de gesturi și expresii mimice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce; b. învățarea stimul-răspuns (conform cu cercetările lui E. Thorndike) Ă când sugarul învață să-și țină singur biberonul; la un anume stimul, poate înlocui o mișcare cu alta; c. înlănțuirea de mișcări Ă când învățăm o serie de mișcări (mersul pe bicicletă, înotul, scrisul) Ă fiecare mișcare declanșează pe cea următoare; d. asociațiile verbale foarte complexe sunt cele implicate în vorbire (aici intervine și un proces de codificare); e. învățarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tras concluzia că nivelul rezultatelor într-un anumit domeniu depinde mai puțin de aptitudinile cuiva, fiind „în funcție de ardoarea cu care muncește” (p. 170). Totuși, în prezent dovezile se bazează mai ales pe corelații, ceea ce înseamnă că este greu de evaluat înlănțuirea cauzelor. Este posibil, de exemplu, ca persoanele cu talent creativ sau de alt fel să aibă o motivație mai mare pentru exersarea deliberată decât cele lipsite de talent. Cu toate acestea, concepția despre creativitate ca exersare deliberată nu poate fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să placă așa ceva Vaticanului? Referitor la formă, nu-i place nici autorul lui Fedon: prea alambicat, neorientat direct spre fapte, încâlcit în logica dialogurilor sale, dens până la exces și în opinia sa, desfășurându-se într-un ritm mult prea lent. înlănțuirile dialectice, retorica amăgitoare, vorbăria inutilă, construcțiile îi displac și din cauza efectelor exercitate de-a lungul Istoriei. Montaigne distinge net filiația care duce de la Platon la ura față de sine și de trup a creștinilor. Și nu-i deloc un adept al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Antiphon practică o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită pe o teorie a cauzelor și a efectelor. La care se adaugă talentul interpretului pentru a produce sens. Antiphon nu propune adevărul visului, ci un adevăr al acestuia, adică adevărul său, ca interpret. în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
târziu. Prodicos se exprimă simplu și clar, în alb și negru, el reduce complexitatea și diversitatea la două unități opuse identificabile în mod precis, suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian pleacă de la pământ, de la o realitate încarnată, de la o cauzalitate fenomenală reductibilă la niște înlănțuiri raționale. De la trup, așadar: teoria atomistă propune o explicație a gândirii care se sprijină exclusiv pe o fizică simplă. Mișcarea atomilor în vid. Cum toate evenimentele care constituie realitatea țin de această cauzalitate materială, lucrurile stau în mod evident la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Scopul mărturisit? Acela de a trăi ca un zeu printre oameni... -5- Izbăvirea prin tratamentul atomist. Ca într-un ecou până la urmă fidel tezelor lui Leucip și Democrit, Epicur enunță o fizică cu consecințe etice. întrucât orice realitate rezultă din înlănțuirea unor atomi între care există apropieri de viteză în vid, totul se reduce la acest adevăr simplu și evident. în afara materiei nu există nimic. O dată în plus adversar sau chiar dușman al lui Platon, Epicur afirmă că criteriile adevărului rezidă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau chiar Gyges, greierii, Er, Theuth, tot atâtea ficțiuni destinate să suplinească lipsa cauzalității raționale, științifice într-un fel, cauzalitate la care aspiră Epicur. Pentru că acesta propune explicații multiple, nu și contradictorii, care țin toate de ipoteze reductibile la niște înlănțuiri logice. Epicur avansează idei imanente asupra compoziției unui curcubeu, a naturii unui fulger, a cauzelor trăsnetului, a originii ploilor, a formării norilor, asupra comportării unei stele căzătoare, a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
î„lemnoși”) și ignăs î„aprinși”) au niște litere în comun și prezintă o anumită omofonie, deși au semnificații total independente. La fel e și cu atomii: prea puțin numeroși pentru a constitui un alfabet, ei permit - grație multiplicității de înlănțuiri, întâlniri, mișcări, ordini, dispuneri, figuri - producerea diversității lumii, de la piatră la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații între aspecte care păreau lipsite de consecințe. A cunoaște principiile, iată proiectul fizicianului care vizează o etică a seninătății edificate. Odată cu el apare și o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un filosof materialist? Cu ce se aseamănă jubilarea? Lucrețiu vorbește despre inutilitatea atomilor râzători pentru râs, dar trebuie să conchidem oare și că atomii voluptuoși nu sunt necesari pentru plăcere? Da, pentru că particulele nu cunosc nici durerea, nici plăcerea, dar înlănțuirile lor, da. Nu e o surpriză, știind acum ce știm despre fizica atomistă epicuriană: plăcerea este atomică. Durerea, de asemenea. Hedonismul presupune o viteză, niște fluxuri, circulații libere. într-un trup, agitația dezordonată a particulelor generează suferință. De îndată ce tulburarea încetează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
importanți ai muncii și aspectele structurale ale muncii (motric, senzorial, informațional, etc.). Astfel, s-au constatat următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ale evenimentelor, dar care nu se concentrează asupra deducțiilor cauzale. Modelele logice Această a patra tehnică a devenit din ce În ce mai folositoare În ultima vreme, mai ales În realizarea de evaluări ale studiilor de caz. Modelul logic stipulează În mod intenționat o Înlănțuire complexă de evenimente În timp. Acestea sunt incluse În patternuri repetate cauză-efect-cauză-efect, unde o variabilă (eveniment) dependentă dintr-o etapă inițială devine variabilă independentă (eveniment cauzal) Într-o etapă următoare (Peterson și Bickman, 1992; Rog și Huebner, 1992). Complexitatea rezultă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. În primul rînd, este vorba despre lipsa argumentelor istoriografice, și de aici lipsa criteriilor de evaluare a unui text istoriografic. Cel mai adesea, argumentația istoricilor ia forma unei Înlănțuiri mai mult sau mai puțin cauzale de fapte, evenimente sau acțiuni ale unor personaje considerate importante pentru respectivul capitol istoric. Or, la acest nivel, orice critică poate fi foarte ușor Înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deoarece crede că aceasta din urmă este În cea mai mare parte vidă - că cea mai mare parte a faptelor din lumea reală nu sunt relevante pentru nici o situație particulară cu care se confruntă el și că cele mai importante Înlănțuiri de cauze și efecte sunt scurte și simple”. Herbert Simon În studiul său despre Tolstoi, Isaiah Berlin compara ariciul, care știe „un lucru și bun”, cu vulpea, care știe multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]