618 matches
-
sura de la munte Are-n gușa cristale de gheață. Cu fulgi codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineața. Lumină fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- si taie văd, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casă cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgalăi, Patina să lunece că un arcuș În desaga să ai calde sărutări Topind
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
mult Când vine sura de la munteAre-n gușa cristale de gheață.Cu fulgi codalbi și cu troieneNaște albă ,geroasă dimineată.Lumina fulguie-n talgere de ger.Prin nămeți poteca- si taie văd,O casă albă te-mbie în misterSpre culcușul cald,înmiresmat.Vraja iernii steie în pădurePășește-n casă cu aromă rară,Te voi încălzi cu ceai fierbinte,Cozonac și vin cu scorțișoară.La sania iubirii pune zurgalăi,Patina să lunece că un arcușIn desaga să ai calde sărutăriTopind și gheața de pe
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ta mânuța și-apoi s-a strecurat Cu drag, prinzând ușor finețea palmei tale. Și-apoi în parc, pe-o bancă, un pic pe inserat, Vedeam în ochii albaștri o dulce strălucire, Iar caldă ta gurita-i că un fruct înmiresmat Ce l-am cules duios vrăjit de-a ta privire. Dar toate acestea fost-au cândva, odinioară ... Citește mai mult Emoții...suspine...tristeți și amăgiri... În primii ani de viață din toate am gustat,Îmi amintesc și azi de primele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
o fi sau nu o fi ?" Desigur, o temă delicată și cam "încuietoare", Căci broaștele, în masă, credeau în Zar cel Mare. ........................................................ Și , în sfârșit, poetul "invitat" , începe să citească Ultima poezie, ce vrea s-o tipărească : MĂTASE INSIDIOASĂ Pădure înmiresmată, boare cerească, oac, oac, oac, Noroi astral, îmbârligat cu pete înverzite de brotac, Iubire suprapusă, mâl etern, molecule lipicioase, Ouă fecundate, mătase verde țesută ca firul de păianjen, Crepusculară rază de astru-nfumurat, Pătrunsă mișelește prin ramuri de copac, Salvați
CENACULUM de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381084_a_382413]
-
și taina poveștilor măinilor tale, ce mi-au măngăiat toate visele. Știi ... greierii respirării noastre căntă verii, încă prezentă, despre zămbetul meu ascuns în zămbetul tău sub duioșia apropierii. Așa, ne așezăm ca fănul unul în căutarea celuilalt sub trăirea înmiresmată. Citește mai mult Crește iarbași se ridică mesteceniiîn poaina îmbrățișării noastre.Căte un nor, mai scapăo lacrimă de frumusețe,sub șoapta sărutatăde văntul inimii.E o crudă reveriesub înaltul spicce aparedin emoția și tainapoveștilor măinilor tale,ce mi-au măngăiat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
crudă reveriesub înaltul spicce aparedin emoția și tainapoveștilor măinilor tale,ce mi-au măngăiat toate visele.Știi ... greierii respirării noastrecăntă verii, încă prezentă,despre zămbetul meuascuns în zămbetul tăusub duioșia apropierii.Așa, ne așezăm ca fănulunul în căutarea celuilaltsub trăirea înmiresmată.... XXVII. JOC, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. De mici, venim înțelepți, ne bucurăm de fiece clipă, gângurind bucuria! Apoi, pe orice cale, ne conving să n-o mai facem! Să devenim gravi, calculați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
trăi,deranjându-ne copiii... XXVIII. PLOAIA, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Și plouă și plouă și plouă cu sete, cu patimă într-un nou septembrie... Și plouă cu picături dezmierdate cu aromele poamelor înmiresmate... Amețeli de dor ne pătrund ușor sub fața zilei spălată de crudă ploaie cu visele ajunse din cerul-nor răzvrătite cu nestinsă mirare în pieptul nostru mare... În toată necuprinderea zării cu forță uriașă a ploii ne răsucim, nu ne mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
în pieptul nostru mare... În toată necuprinderea zării cu forță uriașă a ploii ne răsucim, nu ne mai adăpostim ... Citește mai mult Și plouă și plouă și plouăcu sete, cu patimăîntr-un nou septembrie...Și plouă cu picături dezmierdatecu aromele poamelor înmiresmate...Amețeli de dor ne pătrund ușorsub fața zilei spălată de crudă ploaiecu visele ajunse din cerul-norrăzvrătite cu nestinsă mirareîn pieptul nostru mare...În toată necuprinderea zăriicu forță uriașă a ploiine răsucim, nu ne mai adăpostim... XXIX. VERDE TARE!, de Lia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
ci și virtutea supremă care îl călăuzește pe Calea mântuirii, prin rugă, har, cântare, comuniune hristică, murmur și văpaie de suflet. Taina sfârșitului nu distruge frumusețea surâsului dintâi, ci transformă Iubirea în Dragoste eternă, sufletul rămânând o Floare frumoasă, permanent înmiresmată. Iubirea nu se risipește, se dăruiește, iar cine se dăruiește de fapt se adună, se întregește, se comunică în iubire de creație: „Iubirea, ca salvare din solitudine, devine principiul creației. Dumnezeu, ieșind din sine însuși, din sfera perfecțiunii sau imperfecțiunii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Ce se ostoiesc doar când palmele-ți mustind de rouă Se-mpletesc pe trupul meu, deodată amândouă. Și-ntre ele-am să-nfloresc cum natura reînvie Din zăpezile de ieri, azi albastră simfonie Pe câmpii și prin răzoare, lan de-nmiresmate flori, Sau prin gândurile-n care ne-ntâlnim adeseori, Să te simt, dulce-adiere,...să te-aud cum îmi șoptești... Vânt călduț ce mă-nfioară: Doamne, ce frumoasă ești: Ca un dor ce-mi stăpânește toate visele de ieri, Sau un azi
IERI ȘI AZI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381150_a_382479]
-
un râu de sânge; Ești țolul care mă-nvelește Și-n miez de noapte mă-ncălzește. Lumină-n arc - un curcubeu Ce a cuprins sufletul meu. Invidioși bolesc cu toții, Că-mi ești regină-n toiul nopții. În juru-ne fluturii zboară Înmiresmați de primăvară; Noi sub tei și clar de Lună Din flori ne-mpletim cunună. Hărăziți de Preaînaltul Să fim unul lângă altul Din prim ceas de primăvară, Ca să cadă toți în boală. ION PĂRĂIANU FEMEIA - IDEE Motto: Femeia frumoasă place
IDEE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380861_a_382190]
-
de ani, Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Mama urcă pe cărare, Că îi stăruie în gând Să-i stea permanent alături; Și pe ger, și pe călduri. Ea - un tei înmiresmat ! Doi arbori recunoscuți Pe moșia unui sat Vechi, cu oameni pricepuți. Din ei s-au desprins vlăstare Conturând spațiu - neam mare ! Matur fiind, de la o vreme, Mi-am făcut scorburi în trunchi. La copii le-au crescut pene, Dar au
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge apoi licoarea serafică a cuvântului. Când sufletul poartă în sânul său lumina cunoștinței dumnezeiești, limba grăiește pururi mireasma Duhului Sfânt. Trupul trebuie așadar ctitorit lăcaș sfânt al sufletului-biserică în care se oficiază liturghia dumnezeiască a Cuvântului
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
slujire sfântă lui Dumnezeu și Neamului prin educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau cântare este un strălucit Voievod al Limbii noastre valaho-ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele de har ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului dac este frumusețea veșniciei Limbii noastre sublime și sfinte. Cuvântul duhovnicesc este îndumnezeirea Limbii noastre ortodoxe. Cuvântul ortodox valah este o Cruce spirituală a biruinței Limbii noastre liturgico-duhovnicești. Cartea creștină trebuie să fie mirajul
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Poeme > Meditatie > PLOAIA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și plouă și plouă și plouă cu sete, cu patimă într-un nou septembrie... Și plouă cu picături dezmierdate cu aromele poamelor înmiresmate... Amețeli de dor ne pătrund ușor sub fața zilei spălată de crudă ploaie cu visele ajunse din cerul-nor răzvrătite cu nestinsă mirare în pieptul nostru mare... În toată necuprinderea zării cu forță uriașă a ploii ne răsucim, nu ne mai
PLOAIA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380998_a_382327]
-
cu soare, Din pomii în floare cădea-vor ninsori. Pictează pământul în multe culori, Și creionează văzduhul cu păsări călătoare Ce par nerăbdătoare să coboare din nori, Spre a gusta dulceața petalelor de floare. Curcubeie de fluturi valsează în soare, Înmiresmate sunt grădinile divine, Din ramuri înverzite de sălcii curgătoare Picură-n șoaptă lacrimi cristaline. Simbolic,din albe și roșii fire de ață Se împletește șnur de mărțișoare, Oferit în onoarea trezirii la viață Întâia zi a primăverii renăscătoare. Și-n
ÎMPRIMĂVĂRARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373348_a_374677]
-
emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de ... Citește mai mult Am pus în palmă toate diminețile noastre,Fecioare înfiorate și delicate,Dansând suavPe portativul fragil al memoriei infidele,Hotărâtă să te abandoneze Tocmai când ai mai multă nevoie
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
de emoție,Să nu se sperie și să fuga.Au venit grăbite, pe rând,Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave,privirile îndrăgostite și gândurile tainice.S-au mai strecurat pe furisCurcubeie, adieri blânde de vânt,Licori din cupe de crini înmiresmați,Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși,Maci purpurii, frânturi de ... X. APROAPE IERI, APROAPE MÂINE, APROAPE NICICÂND, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. Țesuta cu fir de ieri e viața de azi, Cu noduri ce-
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
mi-e sufletul, pustiu. Să râd nu pot, nici să glumesc Triști îmi sunt ochii, rătăcesc. De ce mi-e dor, numai tu știi De tril neauzit de ciocârlii Ce-și cântă dorul de o seară. Mi-e dor de-o-nmiresmată primăvară. De ce mi-e dor aș vrea să știu Când vrăbii dorm seara târziu, Mi-e dor de anii ce-au trecut De-o vorbă bună, de-un sărut. De ce mi-e dor acum eu știu De râsul vesel și
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373476_a_374805]
-
Acasa > Poezie > Familie > MĂRUL Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată un măr roditor, cu poame dulci și mari, înmiresmate, Și un copil gingaș, iscoditor, ce se juca prin crengile-i înrămurate. În fiecare zi se întâlneau, și se jucau ca doi prieteni buni, Și uite-așa anii treceau, iar copilașul dispăru-n genuni. Era flăcău și nu vroia să
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
până să le descoperi încărcătura. Umplute cu flori de ceaiuri diverse, te fermecau prin broderia de forme ce le capitona... Ce mai! Simplu și cu stil! ... Pentru prima dată în viață - aveam să-mi mărturisesc peste un timp - inspirând aerul înmiresmat al spațiului, îmi simțisem într-atât de stimulate papilele, uitând absolut de bere, de vin ori de alte licori, rostind la unison cu propriul ego un înflăcărat îndemn: Să bem, dar să nu bem! Ședința de terapie insomniacă a durat
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În preajma ta, iubit odor, Sunt multe flori, eu le ador, Cu un parfum amețitor, Și toate au povestea lor. Când dimineața mă trezesc, Eu fascinată le privesc Și simt cât sunt de-nmiresmate, Dar tu le-ntreci, dragă, pe toate! Însă din toate câte sunt, Cu al lor farmec pe pământ, Tu ești comoara minunată Din viața mea, iubită fată! Cu nufărul te-aș compara, E ca un vis, scumpetea mea, Este superb
FETIȚA MEA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371395_a_372724]
-
pământ, Tu ești comoara minunată Din viața mea, iubită fată! Cu nufărul te-aș compara, E ca un vis, scumpetea mea, Este superb și delicat, Surâsu-ți este mai curat! Admir cu mare bucurie Mândrele flori de iasomie: Sunt albe, mici, înmiresmate, Tu ești mai fină decât toate! Florile-s multe pe pământ, Fetița mea e ceva sfânt, Este un dar ce mi l-a dat Tatăl Ceresc, Domn minunat! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: FETIȚA MEA
FETIȚA MEA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371395_a_372724]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > REGELE ȘI REGINA FLORILOR Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt: Trandafirul roșu, regele florilor, Sunt frumos, arătos, înmiresmat, multicolor, Din fiecare zi, pot să fac o frumoasă sărbătoare, Dacă sunt provocat așa de tare, scot spinii-n apărare. Iar tu ești: Floarea de colț, regina florilor, Alb-argintie, apari la lumina zorilor, Te afli-n vârf de munte, printre
REGELE ȘI REGINA FLORILOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371428_a_372757]
-
sus, O floare unică, turcoază... A incercat vântul turbat Să-mi smulgă floarea de la piept, Nu a crezut că am să-l bat Cu-al meu destin de copac drept! Iar floarea a crescut din mine, Și s-a făcut înmiresmată, A luat puteri din rădăcine, Din mine, dragoste curată. Acum sunt arbore matur Iar floarea mea, sămânță bună, Am învățat furtuni să-ndur, Din frunze să imi fac cunună. În jurul meu cresc pomi micuți, Cu rădăcina mea-i înconjur, Ei
CÂND N-OI MAI FI, SĂ FIU VIOARĂ! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371443_a_372772]