551 matches
-
de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele. Înmugureau trandafirii inimii mele, Iar iernile hibernale deveneau simfonii epocale, Prin lumini ancestrale. Tu mă cauți, eu te caut, în bezna lutului și a sărutului, În glasul pământului așteptând freamătul vântului, La izvorul cel viu al cuvântului. SOMN TAINIC Poporul meu
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Copacii care strigă la cer Copacii care strigă la cer au ramurile întinse a rugăciune imprimate în cercul de foc al soarelui trunchiurile emană vibrații transparente tremura la orice adiere și voci se aud înmugurind din vlăstarii desprinși aure albe țin deschise porțile prin care ei trec dincolo de asfințit răsfirându-și rădăcinile în bucle temporale Referință Bibliografica: Copacii care strigă la cer / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie
COPACII CARE STRIGĂ LA CER de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373407_a_374736]
-
nalba, De frunze mi s-a șters. Mi-s coapsele de iarbă, Buratice zvâcniri Și-mi flutură zambila Ascunsă în priviri. Mă gâdilă pe gambe Chemarea cucului, Și-n minte îmi răsună Bătaia vântului. În loc de mâini am ramuri, Le simt înmugurind, Plămânii mei respira Prin codrul aburind. Mi-e limba tril de păsări, Obrazul stă să dea În roșul din petale Deschis într-o lalea. În păr mi-atârnă câmpul De viorele plin, Iar gândul mi-e, deodată, Ca floarea de
PRESIMȚIRI DE PRIMĂVARĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373500_a_374829]
-
nr. 2250 din 27 februarie 2017. Copacii care strigă la cer Copacii care strigă la cer au ramurile întinse a rugăciune imprimate în cercul de foc al soarelui trunchiurile emană vibrații transparente tremură la orice adiere și voci se aud înmugurind din vlăstarii desprinși aure albe țin deschise porțile prin care ei trec dincolo de asfințit răsfirându-și rădăcinile în bucle temporale Citește mai mult Copacii care strigă la cerCopacii care strigă la cerau ramurile întinse a rugăciune imprimate încercul de
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
IUBIRII DIN URMĂ Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat? trece turbat peste noi rănindu-ne aripile de cocori rătăciți și stingheri, ne spulberă și ultimul vis înmugurit în noaptea fără stele-n destin, de ce nu îți ridici brațele-ram oprindu-i pașii cu potcoave de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină
VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371409_a_372738]
-
modestii"Așadar, scriitura lui Teodor Dume este un adevăr nesofisticat. Scrierile domniei sale sunt tablouri vii (icoane prinse sub grindă) pe care le citești cu sufletul. Sunt rugi înălțate înspre cer întru binecuvântarea fiecărei zile.Prin simplitatea cuvintelor ele rodesc și înmuguresc în suflet.Într-un cuvânt fluidizează și vitalizează existența "dintre cele două respirații": Viața și Moartea" (Viorel HORJ, scriitor) * "A vorbi despre scriitorul Teodor Dume și a prefața cuvintele, spuse deja de către alții, e greu, dar îmi revine sarcina, ca
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DEPARTE...DEPARTE Autor: Daniel Luca Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În munții conștiinței mele se topesc zăpezile de dor Și-ncet pornesc la vale lacrimile iernii mele călătoare... Înmuguresc câmpiile sărutului furat de soarele-arzător Iar florile iubirilor eterne, din mugurii de ziuă, iau culoare. Pornesc la pas spre casa sufletului meu de primăvară plin, Prind norii albi din vânturile ce tresar, ușor, în mâna mea, Mă învelesc apusuri ce-
DEPARTE...DEPARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375035_a_376364]
-
adun în căușul ochilor să-ți sorb răsuflarea; pe geam, o stea își întinde gâtul, te acopăr cu privirea, stelei nu-i este îngăduit să-ți prindă visul, e numai al meu. vreau să-ți sărut gândurile negândite încă, să înmugurească pe buzele mele, să-mi lipesc trupul de tine, să-ți simt aroma, să-ți respir tăcerea plină a somnului. ochiul nopții îți mângâie conturul trupului, printre umbrele legănate de prima notă a dimineții se sparge pe genele mele lacrima
TU DORMI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373911_a_375240]
-
portativul urechii până ce capătă susurul apei purtat prin toate formele de relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris pe genunchi, o rugă în fața lui Dumnezeu nevăzându-l. Acum tot ce simt nu spun, ce spun o să vă intre sub piele înmugurind inima cum oul așezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul poeziei îi cresc aripile, îi înfloresc cântul și o hrănesc cu vorbe șlefuite sonor pe hârtia zilelor. Referință Bibliografică: Poezia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375497_a_376826]
-
să mor. Când fulguiește zarea cu floare de zăpezi Și recele cleștar își pune-n rând pecetea Atunci să-mi fii căldură, atunci să-mi luminezi, Iar lacrima-ți rotundă să îmi adape setea. Și dac-o fi cândva să-nmugurească rugul Iar barca neputinței o să înalțe vele Atuncea împreună să ne-nvățăm cu jugul Asemeni edecarii pe drumul către stele. Și în vârtejul vieții și-n iureșul trăirii Trecând discret dincolo, ca apa într-un râu, Când spre sfârșit de
TANDEM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375549_a_376878]
-
1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului IARNĂ BLÂNDĂ Nu-nțeleg ce s-a-ntâmplat, Iarna asta e mai caldă, Norii s-au împrăștiat, Vrăbiile-n drum se scaldă. Totul pare-ncremenit, Nu sunt fulgi. Unde-i zăpada? Pomii au înmugurit, S-a întors pe dos livada! Azi e ziua de Ajun, Doamne, ce harababură! Soarele, pe după prun, Pare o caricatură. Se aude-un colindel, Iarna-i dusă-n nord, fudulă, Moș Crăciun, un ghiocel Și-a prins vesel la căciulă
IARNĂ BLÂNDĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372023_a_373352]
-
se chinuia să-ți bată la ușă? Eu,da. Într-o oră a destinului am băut ceaiul parfumat. Mi-a încălzit toate gândurile. Mâinile miroseau a mentă. Și sufletul mirosea. Tu ți-ai pregătit un ceai între o secundă ce înmugurea, Și alta care dispărea în noapte? Ai crezut că ceaiul va uni suflete stinghere, Rătăcite în abis? Mă tem că da. L-am pregătit când aripile îngerilor mei se odihneau. L-am savurat până la ultima picătură. Râzând de clipă, Ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
se chinuia să-ți bată la ușă?Eu,da.Într-o oră a destinului am băut ceaiul parfumat.Mi-a încălzit toate gândurile.Mâinile miroseau a mentă.Și sufletul mirosea.Tu ți-ai pregătit un ceai între o secundă ce înmugurea,Și alta care dispărea în noapte?Ai crezut că ceaiul va uni suflete stinghere,Rătăcite în abis? Mă tem că da.L-am pregătit când aripile îngerilor mei se odihneau.L-am savurat până la ultima picătură.Râzând de clipă,Ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Să te-ocrotească Dumnezeu În orice zi, mereu, mereu, Să-ți ningă veșnic cu iubire, Să ai în suflet veselie! Din viața fă o sărbătoare, Să-nmugurești precum o floare Și să iubești ce-i sfânt, curat, Să fii un sol adevărat! Fiece clipă să iți fie Motiv de vis și bucurie, Să fii iubit și să iubești Și dragostea s-o prețuiești, Să-nmiresmezi tot ce
URARE DE AN NOU de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372840_a_374169]
-
de iubită, Construiesc din metafore cu migală palate Și alături de el cad iarăși în ispită... Eminescu Eminescu, cetatea limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile lăsate să intre armata îndrăgostiților cu pletele argintate de stele și brațele pline cu
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
Atotcreatorului în Chipul dăruit primului Om creat și prin el tuturor celorlalți oameni. În fiecare om există deci sâmburele jetfei, dar în cei care-și atrofiază Chipul prin ruperea definitivă de Dumnezeu, sâmburele seacă, astfel încât jertfa nu rodește și nu înmugurește niciodată. Acest privilegiu divin revine numai celor Chemați și Aleși dintre fiii omenirii, care se desăvârșesc prin fapte deosebite, supreme. Mântuitorul Cosmosului - Iisus Hristos, ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat a îndumnezeit Jerta, făcând-o Hristică, Mistică, Spirituală ca un
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
vrabie flămândă să vină seara, să vină seara, să vină seara și-am să te prind, femeie nicio pasăre nu poate să trăiască fără cuib așa cum nicio femeie nu poate trăi fără iubire. 266 Poem pentru o altfel de mireasă înmuguriseră în palma mea mările arbori de apă se ridicau spre cer îmi vorbeau apele despre primăvară își imaginau netrăite iubiri nisipurile. tu erai nor, îmbrăcată mireasă aveai diademă de porumbei albi toate cuvintele mele de iubire îți erau buchet de
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
Hecate Am fost cumva Hecate? Îmi pare c-am avut ca ea două destine diferite. Iubirea și-altruismul păreau că-s logodite în sufletul meu blând, la început. Împrăștiam lumină și dăruiam din plin sămânță roditoare pentru semeni dorind să-nmugurească pentru a fi asemeni cu sufletul meu tânăr și senin. Apoi deodată viața și soarta s-au schimbat. Prin sufletul meu zboară vrăjitoare, iar inima uscată de griji și resemnare într-un pustiu imens s-a transformat. Trei capete se
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
se chinuia să-ți bată la ușă? Eu,da. Într-o oră a destinului am băut ceaiul parfumat. Mi-a încălzit toate gândurile. Mâinile miroseau a mentă. Și sufletul mirosea. Tu ți-ai pregătit un ceai între o secundă ce înmugurea, Și alta care dispărea în noapte? Ai crezut că ceaiul va uni suflete stinghere, Rătăcite în abis? Mă tem că da. L-am pregătit când aripile îngerilor mei se odihneau. L-am savurat până la ultima picătură. Râzând de clipă, Ca
CEAI CU AROMǍ DE VIS de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371053_a_372382]
-
tremurătoare, La mijlocul morții uscate, în verzi lumini roiesc sub soare. Ca neam din neamul cel ales, frunzele de om se țin, Neavând un zbor, de recules, nu plâng, ci tremură puțin, Ca firele de viață scurtă, în lunga lor desfășurare, Înmuguresc noua cohortă, luând a pomilor culoare. În ploaie regăsesc o frunză, căzută e în apa vie, Învăluindu-mă pe mine, în viața ei de sihăstrie, Rămân în apa curgătoare, în cercul frunzelor mirate De-atâta cer, ce se prelinge, într-
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
de răspândire, însă acum acesta tinde spre zero. Așa că meditează! 18.X.74.Liniștea a coborât peste sufletele zbuciumate ale acestei lumi. Excitanții inhibitori nu și-au sfârșit efectul lor epuizant. Peste toți și toate se înalță visurile noastre care înmuguresc în primăvara vieții. Visuri! Visuri de adolecent doritor de viață densă, plină de peripeții și aventuri galante.Visuri ce nu se sfârșesc decât în fața imposibilității noastre intelectuale de a rezolva spinoasa problemă a banilor. TREBUIE SĂ CITESC DIN CE ÎN CE MAI MULT! Totul
DEŞERTUL DE CATIFEA (19) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345829_a_347158]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎȚI SUNT, ÎMI EȘTI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De ne-om închide iarăși în poeme Precum o floare rătăcirea-n ploi Noi vom înmuguri când somnul geme Și vom ascunde iernile în doi... Și ne vom respira precum pământul Deschide porți când norii vin spre el Tu să mi-atingi cu inima cuvântul Eu să te-nchid în sufletu-mi rebel... Cu un oftat
ÎŢI SUNT, ÎMI EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345906_a_347235]
-
din genune!// Mai dă-mi ceva:/ Nu mă lăsa cu dor// Cuvântule din matcă/ Nu mă opri din zbor! Lia Ruse, argeșeancă, farmacistă, stabilită în Canada din 2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul cârpește aerul cu fum...Privesc lumina rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
oaspeți. Și totuși, dacă era vreo rudă de-a lui de la Ieși, trimisă de familie, sau poate în trecere pe-aici, și avea ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei bătrâni din fața casei, copiii se zbenguiau pe stradă; toate acestea erau semne că iarna, mizerabila iarnă, agoniza. Și-i veni o poftă nebună să iasă afară din casă să zburde și să se bucure
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Veșnic Dumnezeu 2 Acesta a fost primul gând- o constatare Și-a fost de-ajuns să înceapă să vuiască tare Să se zvârcolească în Sine instantaneu Mulțimi de gânduri, ca înr-Unul Dumnezeu! 3 -Dar nu sunt singur! Lângă Mine a înmugurit O Energie asemănătoare și infinitul a hăuit El Mi-este Fiu ce-a izvorât din Mine-stea 3Iubire! Iar gândul ca un Duh,îl străbătea! 4 Și dintr-o dată, fulminantă,o iluminare Le arată că SUNT TREI în fără dezbinare PUTERE
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]