872 matches
-
iești prea zdravăn, cartea o să te salveze să ai șî tu o viață măi ușoară, să nu rămâi pă coclaurile iestea, s-a potolit Hobzoaica privindu-mă cu drag. Apoi a băgat mâna în sân și a scos o batistă înnodată între colțuri. Acolo își ținea ea banii... A desfăcut-o, a întins-o pe pat și a ales dintre bancnotele mototolite o hârtie de cinci lei, pe care mi-a întins-o, zicându-mi: - Ia, maică, ia-ț’ ce vrei
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu’ Novac/ Cu mustéță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț’ bate”. Sau: „Cîn’ eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu' Novac/ Cu musteță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț' bate”. Sau: „Cîn' eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > LITERE ȘI CUVINTE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Litere împrăștiate alcătuiesc milioane de cuvinte simple sau elevate, înnodate cu înțelesuri și subînțelesuri în fiecare din noi, transmit bucurii și dezamăgiri, informații pe care le receptăm cu ajutorul lor, creierul dumică totul noi nu facem decât să ne folosim de ele, indiferent dacă le-nțelegem sau nu, pentru că altfel am
LITERE ȘI CUVINTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342743_a_344072]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRPACIUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului un vânt perfid înnoadă peste zare covor cu demoni vineți și o sumbră teamă născută de întunecare îi strâmbă chipul toamnei cu o umbră nimic nu strică pătura nătângă ce lumea zgibulită asuprește doar codrul încă are să mai plângă pastel de lacrimi când se
CÂRPACIUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344070_a_345399]
-
-a depărtării De la fereastra primului abis În care a căzut povestea noastră Când n-a mai rupt petale de senin. S-a înnegrit întinderea albastră A gândului, puțin câte puțin. Ies din lumina zilei, derutată. E vânt, rumoare și se-nnoadă stări În sfori de umbre. Am mai fost vreodată Atât de prinsă-n lațul de-ntâmplări, Atât de apăsată de povara Altei tăceri absurde?Între noi S-a șters mult prea devreme primăvara. N-am înflorit destul ! Și iar vin
DE DOR de AURA POPA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344209_a_345538]
-
iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
nu odata! Viața în exil nu e ușoară. Doar ai trăit-o și o trăiești și tu pe propria-ți piele... Daca scrii asemenea versuri, înseamnă că nu ți-a fost ușor sufletește. Aș vrea să mă întorc acasă... să înnod ce s-a rupt atunci când am fost „obligat” să plec. Dar unde? Eu acolo nu mai am nici... măcar unde locui! Statul român mi-a confiscat totul. De câțiva ani sunt într-un litigiu cu „statul meu român” pentru recuperarea
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
Toate Articolele Autorului Nimic și nimeni nu mi te va șterge din gând, iubire... Pe-orișicare drum pavat cu vise amândoi vom merge, de mână printre umbrele duium sau printre flori de câmp îmbobocite. Nimic și nimeni nu ne va-nnoda eșarfele de mări îndrăgostite de alte țărmuri și nu ne va da munții de nerăbdare la o parte pe care într-o doară i-am sădit în lutul unui basm fără de moarte. Nimic și nimeni, niciun asfințit nu ne va
NIMENI ȘI NIMIC de AURA POPA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340188_a_341517]
-
împrejmuirii și amplasarea acesteia se stabilesc prin proiectul tehnic de împădurire și pot fi aplicabile doar pentru trupurile de pădure. Împrejmuirea se realizează din sârmă ghimpată (cinci rânduri și două diagonale) sau plasă de sârmă împletită sau plasă de sârmă înnodată cu înălțimea minimă de 1,5 metri care se fixează pe bulumaci din lemn sau spalieri din beton armat sau țeavă/profil din metal, conform specificațiilor din proiectul tehnic de împădurire. În situația în care există mai multe suprafețe de împădurit învecinate
ORDIN nr. 3.181 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277544]
-
Dacă îi închizi poarta în nas, te va ocoli, va intra pe o altă poartă larg deschisă. La un moment dat adormi cu lacrimile picurându-i din ochii săi frumoși. Noaptea îl visă pe Viorel cum venea cu o funie înnodată în mână ca un laț, strigându-i: - Acum nu-mi mai scapi. Ha, ha ha, ești a mea și vei fi a mea chiar dacă strigi după ajutor. Săndica dorea să strige după ajutor și nu putea să scoată nici un sunet
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții... * Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l vadă! E boală grea și fără leac și zilele și le înnoadă, Le face lanț greu la picioare, se-mpiedică și se târăște, E condamnat în propriul vis și iese când se hotărăște... * Zadarnic ploaia spală ochii și neaua albă în păr cade, Zadarnic anii se așază pe tâmple bătrâne broboade... E
VISUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377346_a_378675]
-
văzură niciodată Ciufulindu-și coama toată Necheză... o fi turbată. Are-o listă, niște nume De cai buni, iubiți de lume Dar pe care ea-i urăște. Doamne apără, păzește! Că-i intră un spin sub coadă Și copitele-i înnoadă. Se dau caii la o parte Să privească creatura Ce izbește cu copita Împărțind cu sete-URA. Doar un lucru ea nu știe: timp pierdut-zădărnicie. ........................................ Doar un lucru n-a-nvățat Cât a fost mânza la școală, Să nu le mănânci
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
astfel în lumină realitatea că răul care a fost nu mai există, numai povestea lui, iar ei, eroii povestei și Iuliana Marciuc îl analizează fără lamentări și preschimbări ale resurselor vieții într-o ață sfârșită ce nu se mai poate înnoda, la momentul terminus al oricărei plăceri de viață din care bucuria nu face parte nici în epicul amintirii, nici în speranța prezentului. Nimic nu uneltește mai abitir împotriva sieși, decât timpul împotriva timpului. El, fiind eminamente mișcător, își duce pasul
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
rol am în această sală de dans? - Vino cu mine! Ion a luat-o de mână pe Daria, iar ea nu s-a împotrivit, s-a lăsat dusă printre arbori și frunze până într-un loc unde arborii păreau să înnoade ramurile într-un tunel de culoare și verdeață. - În locul acesta, unde dealul Cocin din partea nordică a localității coboară domol din Munții Poiana Ruscăi, natura ți-a pregătit și ție sala de dans. - E un loc feeric. Arborii s-au îmbrățișat
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
ca și nectarul, Parfumat și delicios Ce îndulcește amarul. Când bătrânețea-i un coșmar, Viața este ca pelinul, Un tonic cu gust amar, Bun de aromat doar vinul. O haină este viața, Se rupe când se-nvechește, Și oricât îi înnozi ața, Nici nu simți când se sfârșește! (Ștefania Petrov) Referință Bibliografică: Viața,o haină! / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIAȚA,O HAINĂ! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380419_a_381748]
-
publicat în Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017. O mie de-ntrebări pe scara Cerului cutează, și-n timp ce ele tind în sus, o mie, altele, sondează adâncul meu de nepătruns - cel bulgăre dospit de lut, cu viul înnodat în mine pe frânghia de la-nceput, pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine, nu pogorât din zări senine, ci din adâncu-mi izvorât, ... Citește mai mult O mie de-ntrebăripe scara Cerului cutează,și-n timp ce ele
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
nu pogorât din zări senine, ci din adâncu-mi izvorât, ... Citește mai mult O mie de-ntrebăripe scara Cerului cutează,și-n timp ce ele tind în sus,o mie, altele, sondeazăadâncul meu de nepătruns -cel bulgăre dospit de lut,cu viul înnodat în minepe frânghia de la-nceput,pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine,nu pogorât din zări senine,ci din adâncu-mi izvorât,... VII. DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr.
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului CONVOI DE CARE O tăcere necreată, o tăcere izgonită, Ca un suflet se întinde din iubirea răstignită, Fulgerele unui cer, fără luna, fără stele, Se înnoadă ca o funie peste gândurile mele Și privesc în urma lumii, ca spre un convoi de care, Pline doar cu fânul verii, ars de gândurile tale; Vorbe nu mai sunt pe buze, depărtarea iți ia dreptul Să-mi șoptești taina în
CONVOI DE CARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381514_a_382843]
-
asemănarea Sa? Asemenea aspecte de viață ieșite de pe coordonatele firii omenești formează subiectul acetui volum. E o carte care te invită la reflecții despre aprofundarea sinelui, despre mersul lumii, cu sondaje coborând în lumea de gânduri, acolo unde s-au înnodat și dezlegat înțelesuri, acolo unde se află eterna spirală a valorilor fundamentale ale spiritualității. Indiscutabil e o carte curajoasă care te incită și te poartă prin sfințenia martirajului. Paginile cărții încep odată cu debutul evenimentelor întunecate din toamna anului 1940, când
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
s-o șterg de mult uitat. Șterge-i, Doamne, lunga rană cu mătăsuri de iertare și fă-i mamei somnul dulce pe sub umbra mea, mereu, în basma de vânt, orfană, să-i prind dorul ce i-oi duce, să-l înnod prin sânge rece în scrisori cu timp de zeu. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Lungă rană, despărțirea / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul VII, 19 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Doina Bezea : Toate Drepturile
LUNGĂ RANĂ, DESPĂRȚIREA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371366_a_372695]
-
ea și de care nu a avut parte. Nu era ușor să rămâi văduvă în floarea tinereții, la treizeci și cinci de ani cu patru copii de gât. Nici un bărbat nu s-ar fi încurcat cu ea dacă ar fi încercat să înnoade firul rupt al vieții sale și să-și refacă viața la un moment dat. Ca și fetele sale, Fana tânjea după afecțiune. Simțea cum viața se scurge pe lângă ea, lăsând un gol imens în sufletul ei. Poate și din această
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
suntem stăpâni pe viețile noastre, dar putem să învățăm din greșeli și sa trăim curat, în lumina Adevărului! Dacă o funie s-a rupt, oricât am încerca să o facem la loc așa cum a fost, nu vom putea. O putem înnoda, o vom putea utiliza, dar vederea nodului ne va aminti că acolo s-a întâmplat ceva. Ca o rană care, deși vindecată, a lăsat o cicatrice, ce mereu ne amintește de suferințele îndurate. Poate fi un moment de meditare spre
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]
-
României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
plângă dintre umbrele surde și oarbe tac pașii ne duc în aceeași cadență la reverență plecăm frunțile pe jos peste roca încinsă de undeva apăruse un fir de izvor limpede prinzându-ne picioarele în două bucle le-am urmărit se înnodaseră ca o fundă de cleștar apoi din două un singur pârâu fugind purtând deasupra un spic de grâu va ajunge la râu ne-ntrebam fără să ne răspundem fără să schimbăm partenerul o reverență un fir de ață umil condus
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]