353 matches
-
și seninătatea acestei perioade din viața unui om. Stau și mă gândesc uneori ce scurtă e viața unui om! Viața fiecăruia e precum o stea. Începutul e când apare pe cer, când strălucește precum un soare pe cerul senin ori înnorat, iar maturitatea când încet se topește, dispare neajutorată precum pâlpâirea unei lumânări. Dar parcă mai frumos e când strălucește, când are putere, acea parte a vieții numită copilărie. Acum îi înțeleg pe cei mari de ce se gândesc cu atâta nostalgie
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ești o stea, care acum, în primul capitol al vieții, explorezi cerul, universul, întreaga lume. Visezi, râzi, vezi binele în orice lucru și găsești mereu bucurie chiar daca ești trist uneori. Dacă devii adult, e ca și cum ai răsări pe un cer înnorat, nimeni nu te-ar observa, ai fi ceva nesemnificativ pentru noi, în schimb o stea care strălucește este admirată de toată lumea. Știi, când ne gândim noi la viitor și începem să născocim tot felul de povești sau când spunem basme
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
precum frumusețea și numai combinația lor te poate purta mai departe de iubirea de sine. Ajungem la plajă și, la insistențele mele, mergem de data asta mai departe, către locul unde ne-am plimbat ieri, când a fost urât și înnorat. Recunosc la o oarecare depărtare careul reliefat pe nisip. E delimitat de cearșafuri întinse parcimonios, exact până în marginile careului. Nu-mi vine să cred ochilor. Scot creionul din buzunarul pantalonilor scurți. E deja ascuțit la ambele capete. Îl înfig la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de beți, studiez o eroare despărțind vântul de nori, calculând, câteodată, zero cu zero plus noi, cine mai crede că toate nu-s erori ? ne afundăm metodic cu gândul în noroi... Cântec Timpul acela eram eu, tulburat ca un cer înnorat, doar secundele se mai vedeau uneori despărțite de gândul imaculat, îmi pierdeam glasul pe un ram de măslin, floare de mâine, floare de os, nu-mi mai simțeam nici minutele toate atingându-mi privirea melodios, îmi împărțeam toamne și veri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gândul imaculat, îmi pierdeam glasul pe un ram de măslin, floare de mâine, floare de os, nu-mi mai simțeam nici minutele toate atingându-mi privirea melodios, îmi împărțeam toamne și veri îmbrățișându-mi clipele nestemate, tulburat ca un cer înnorat nu-mi mai simțeam nici minutele toate... Aveam Aveam o teamă dar teama s-a solidificat, aveam o moarte dar moartea s-a pietrificat, cine mă apără dacă nu pământul? cine mă apără dacă nu floarea de nu-mă-uita ? cine mă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sărutul înflorit pe buzeîl mai simt și-acuma, știu că n-am visat. Ploaie tragică Ploua încet și tragic cu picături amare, alunecam pe străzi tăcut și-ngândurat, mă îmbăta durerea cu gust de disperare, se închidea pământul sub cerul înnorat. Pe străzi de frig, murdare, mă ajungea trisțetea, mă fulgera în suflet ceva din tot ce-a fost, se îmbăia în lacrimi de doliu tinerețea și toate erau lacrimi strivite fără rost. Ardeau dureri amare în suflet fără număr, eram
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să spun: nu era nici pe departe vorba doar de cei doisprezece, sala era aproape plină. L-am căutat cu privirea pe Magistru, el trebuia să fie cel mai bun barometru pentru atmosfera din sală. M-am lămurit instant: cer Înnorat, lapoviță și ninsoare. De partea cealaltă, Zoran nu-și savura Încă fățiș victoria, doar pentru că În manualele lui de psihologie militară scria, probabil, că Învingătorii se cuvine să fie sobri În atitudine și reținuți În gesturi și să afișeze permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prin frunzișul ud de sub copaci, până să descoperi și să extragi cu grijă din pământ ceva cu adevărat frumos, cum ar fi o familie de pui de edulis cu capișoane sau acea varietate de scaeber asemănătoare cu marmura. În după-amiezile Înnorate, singură În ploaia măruntă, cu un coș pe braț (pătat cu albastru pe dinăuntru de cineva care pusese afine În el), mama pornea Într-un lung tur de cules ciuperci. Spre ora cinei, putea fi văzută ieșind din adâncurile nebuloase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ea, absolut nimic. Da, se gândi ea, se cunoșteau. O recunoscuseră amândoi și asta Îi lăsase pe amândoi fără cuvinte. Lumea se schimba, se mișca, trecea pe lângă ei. Copaci și clădiri se ridicau și coborau, profilându-se pe un cer Înnorat, de un albastru pal; fagii se văzură Înlocuiți de ulmi, ulmii de brazi și brazii de stânci - o lume asemenea plumbului pe focul Încins, topindu-se În forme schimbătoare, ba ca o flacără, ba ca o frunză de trifoi. Gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
drum aglomerat - huruit continuu de motoare, hurducăit de camioane și, din când în când, o zdrăngăneală de difuzare. Dar - mi-am lipit nasul de sticlă și m-am uitat în stânga și-n dreapta - nici țipenie de om. Era o zi înnorată, mohorâtă și nemărginită. Și eu mă simțeam nemărginit. Am simțit pe dată pornirea de-a ieși val-vârtej din casă, strigând după ajutor și alergând cât mă țineau puterile, așa încât cineva să mă vadă și să-mi demonstreze că sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ore de dimineață și astfel deschide o aparență, căci Alina s-a trezit târziu “fiindcă o înșlelase lumina”: “O lumină sarbădă, cenușie , care la nouă ca și la șase dimineața fusese aceeași”. Succesiunea de negații “nu era nici ceață, ...nici înnoratul igrasios...nici acel cenușiu...”, mărește atmosfera plină de nesiguranță, era ceva ce nu era. Cele doua surori plutesc într-o lume a nebuloasei de stări, de idei. În această primă parte numită “Introducere”, de fapt cititorul chiar e introdus într-
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
alt loc. În fața mea părea să fie un fel de fabrică. Tot ce vedeam era un șir de magazii utilitare din lemn, fiecare cu câte un container uriaș de metal la capăt, proptit pe stâlpi, profilându-se tiranic pe cerul înnorat al după-amiezii. M-am târât nedumerit pe sub gard și m-am apropiat să mă uit mai bine. Magaziile nu aveau ferestre: dar cățărându-mă pe unul din containere, am reușit să privesc printr-o breșă dintre scânduri. Timp de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
picioarele sale, așa cum mureau acum gladiatorii în arenă. Avea să-și dedice toată energia misiunii sale, își promise, privind mulțimea pestriță ce aștepta intrarea lui Salix și a lui Skorpius. Valerius se opri. Văzuse profilându-se printre copaci, sub cerul înnorat, zidurile cenușii ale amfiteatrului. Dinspre ele răzbătea vacarmul mulțimii. Îl auzise de departe, de când pornise pe drumul ce ducea din tabăra lui Antonius în oraș. Jocurile începuseră de dimineață, dar Valerius aflase că, potrivit obiceiului, ultima luptă a zilei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cei ajunși în mizerie din cauza războiului civil, cei ce luptaseră și își dăduseră viața pentru idealurile vechilor tradiții. Privi în jur. Oamenii tăceau. Le văzu chipurile crispate, luminate de torțe. Printre soldații călare, ale căror siluete se decupau pe cerul înnorat, îl recunoscu pe Antonius și i se păru că simte focul privirii sale ațintite asupra lui. Își dădu repede seama că fratele său era rănit. Strânse sabia cu mai multă putere. Mulțimea aștepta într-o liniște greu de îndurat, în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
soție ce se implicaseră foarte mult În L’Opération Villages Roumaines. Belgienii se Încăpățînează să-și numească sate niște așezări de forma și strălucirea unor bijuterii Înăuntrul cărora viețuiesc indivizi cu aceeași luminozitate și cărora eu, din pricina inevitabilei comparații cu Înnorata viață la țară de la noi, mă obstinez să le spun orășele, deoarece scînteiază, ei nu și nu, villages, bine, atunci, sate sînt toate aceste giuvaere risipite pe cîmpiile Flandrei Orientale. Am ajuns Într-o țară unde distanțele nu au nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucătarul. Numai că În timpul programului obișnuit de zi George vorbea ca toți oamenii, doar că mai puțin și avea un ton foarte politicos, Însă Îl tot vedeam bînd apă cu gheață. Ploaia se oprise, dar deasupra munților cerul era Încă Înnorat. Mergeam pe lîngă rîu și locurile erau frumoase; nu mai văzusem așa ceva decît În niște ilustrații dintr-o carte a doamnei Kenwood, la care mergeam la masă duminica seara. Era o carte mare, care era mereu așezată pe măsuța din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
viața ei, ea nu bănuia că sunt încă grozăvii pe care nu le trăise. În stările ei euforice, nu știa că fericirea putea fi oricând umbrită, pentru că în afară de zilele în care soarele strălucește cu toată puterea, pot apărea și zile înnorate, cu ploi și furtuni, care răscolesc nu numai natura, ci și suflete aflate mereu sub zodia imprevizibilului. Alex renunțase la apartamentul de serviciu oferit de șantier și de câtva timp, locuia împreună cu Ina în casa părinților ei. Mai în glumă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
paza în Yuan Ming Yuan. Eunucul a fost trimis de superiorul său, care s-a sinucis după ce a dat greș în misiunea sa. — A început pe 5 octombrie. Eunucul face un efort să își stăpânească vocea tremurândă. Era o dimineață înnorată. Palatul era liniștit și nu exista nici un semn cum că ar fi ceva neobișnuit. La prânz a început să plouă. Gărzile m-au întrebat dacă pot să intre înăuntru și le-am dat permisiunea. Eram toți foarte obosiți... Și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
apariției cancerelor. Vitamina D ar putea deci servi la elaborarea unui medicament preventiv Împotriva cancerului de colon. Pe de altă parte, alte studii au pus În evidență faptul că incidența cancerulu de sân este mai ridicată În regiunile reci și Înnorate decât În regiunile Însorite. Această diferență se explică prin faptul că organismul fabrică vitamina D atunci când este expus la razele solare. Vitamina D ar fi deci un puternic inhibitor al diviziunii și creșterii celulare. O altă binefacere a sa ar
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
prin păduri, care să ofere umbră cât mai multă (evitând astfel pe cât posibil efectele radiațiilor solare); echipamentul va fi unul corespunzător (șapcă pe cap - vara; ochelari de protecție solară pentru toate anotimpurile, datorită luminii puternice de la amiază excepție unele zile înnorate; îmbrăcămintea de culoare deschisă - excepție iarna etc.); hidratarea constantă prin aportul de apă și băuturi speciale cu electroliți (vara, se deshidratează mai mult organismul); practicarea joggingului la amiază ar fi de preferat să se facă primăvara, toamna sau iarna, când
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai tare sunt variațiile luminii. Chiar atunci cînd nu există indicații, le simți, le vezi. Și asta corespunde perfect modului în care se conturează povestirea, ca și cum norii s-ar împrăștia puțin cîte puțin. P. Modiano Perioada era, într-adevăr, înnorată, sau mai degrabă încețoșată. Nu ajunsesem încă la majoratul de 21 de ani, trăiam pe margine, eram un fel de pasager clandestin în Paris. Aveam de a face pe atunci cu persoane care, indirect, aparțineau unei lumi dubioase, frecventam locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării. Teroarea surdă, colbul de răzmeriță, întunecarea apocaliptică sunt pregătite în timpuri lungi și măsurate, cu un efect epic considerabil. Epopeea debutează încet ca un cer înnorat, devine bubuitoare spre mijloc, apoi se rezolvă. Misterul existenței epice nu stă în observație, ci în durată. Nici aici scriitorul nu observă individul rural. Eroul cărții este țăranul colectiv cu psihologie de gloată, în fundul căruia mocnesc instinctul de pământ, nemulțumirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
senile și rele: „O văduvă-n vîrstă, bătrînă, zbîrcită, Cu doi dinți În gură, barba ascuțită, Nas cît pătlăgeaua, la vorbă-nțepată, Cu ochii ceacîră, gura lăbărțată, Fruntea-i cucuiată, fața mohorîtă, Peste tot negoasă și posomorită, Umbla-ntunecată și tot Înnorată, Nu o vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe fiecare. Oana-Elena Dumitriu M-A PĂRĂSIT S-a stins și A plecat. Mă-ntreb: -De ce m-a părăsit ? căci știu că foarte mult ea m-a iubit. S-a stins și m-a lăsat să-mi fie cerul înnorat. -De ce-ai plecat, bunica mea? Te-ai dus în raiul fermecat ? De traiul tău Te-ai plictisit și m-ai lăsat înnămolit în glodul fără de sfârșit... -Te-aștept să vii, bunica mea, Fereastra deschisă voi lăsa, Să mai vorbesc cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]