1,055 matches
-
și întrece cu mult orice asemănare corporală, orice frumusețe exterioară, propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă și personală, fundamentul ei fiind experiența vie. Sfântul Ioan a urcat el însuși “scara dumnezeiască
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă am șoptit, Și-n jurul nostru, tremură marea, Talazul, căzând istovit, Domol s-a retras, Marea în adânc liniștind... Pe gura noastră însetată Un crin virginal a înflorit! Vină, iubite! Odihnește-ți fruntea Plină de gânduri Pe feciorelnicul meu sân, Sublima clipă să o-nchidem, Să nu ne mai trezim, Să nu ne mai trezim... Referință Bibliografică: MAGIA CLIPEI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]
-
fiind obsesiv prezent ca starea de grație a percepției vieții ! Dar, cu toate că scriitorul își asumă trăirea sufletească în versuri pline de grație, cu sensibilitate, el nu și-o deplînge, ci o metamorfosează în iubirea aia absolută, de care sîntem cu toții însetați. Poetul este un visător absolut: “Iubește-mă laconic în cuvinte” (“Iubire indecisă”) Nu este ăsta adevărul vieții ? Tăcerile ne adîncesc în pierderea de sine, avem nevoie de mîngîieri fastuoase, asta este poezia, vrea poetul să ne transmită. Pe fruntea lui
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
mai fi rămas pe la noi prin țară? Căci majoritatea au emigrat de 23 de ani de pe plaiurile mioritice în alte țări străine. Căci ce..., Doamne iartă-mă, aș mai putea să fiu eu, aici, altceva decât un Lup flămând și însetat de artă lungă și viață grea în Fortăreața Carpatică din Terra Mirabilis, care urlă de unul singur la Lună și nu-l mai aude nici o Diană-Luna-Hecate? Urlă Lupul apolinic și însingurat în pustietățile mioritice... urlă la Minunata doamnă a lunii
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
jeleau, Apa dispăruse, de sete piereau... Cumpăna coboară, trage ceru-n jos, Iar găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n trupul ei ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți scăpați.” Le zice,-nțeleptul celor însetați: Găleata, cuminte, face drumu-ntors, Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie pentru muritori, Și stă ridicată, ținând capu-n nori Ea veghează-ntruna câmpul aurit - Speranța păstrează pentru cel trudit. A mai spus bătrânul întru-nțelepciune: „Crucea suferinței
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
galaxie. Așa ne vom aduce aminte să iubim și prin aceasta - să fim OAMENI! EI - FEMEII - să-i aducem în dar o clipă de liniște, o secundă de tandrețe, o bucurie măruntă, devenind: apa învolburată a râului ce adapă malurile însetate, convertindu-ne în spectacolul vieții peste simțirile adormite. Probabil veți spune de ce să-i oferim femeii atât de multe? Nimic mai simplu! Deoarece am uitam ce, cum, când și mai ales cât să dăruim! Îngerilor din viața noastră le oferim
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
azi (dar, nu numai azi) de 8 MARTIE: LA MULȚI ANI! La mulți ani cu multă sănătate și împlinirea tuturor dorințelor! Să fiți mereu pentru bărbații din viața voastră: leagănul de aur al copilăriei, apa vie a fântânii potolind veșnicul însetat, ochilor LUMINA, zilei BUCURIA, vieții - PRIETENIA! Și pentru toate acestea, pe tine - FEMEIE - te adorăm! Cu adorația magilor, cu truda călătorului, cu speranța stelei, cu fericirea vieții! LA MULȚI ANI, FEMEIE (și în mod special ADORATEI mele)!!! Cu sentimente de
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
cerului clar, nu beau din fântâna nimicului: sunt nimicul, suavă splendoare a cerului uimit. Acel nimic se dăruie numai omului neștiutor, în tăcere. Tot ce atingem, acum, acele reflexe, scaunul, peretele iluminat, toate se privesc în vid, avide. * Nimic, nimicul, însetatul nimic, petele, unduitoare, șerpuiesc peste perdea, nimic, la fel cu miriada de stropi, stropi rătăcitori purtați de vânt peste mare în fața falezei dimineața merg la nimicul lor, vin din nimicul lor, saltă, urcă, coboară, traversează aerul orb și se-ntorc
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CĂLĂTORUL ÎNSETAT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule însetat iată un burduf cu apă, și un sac cu merinde să prinzi puteri ce datorez pentru toate astea? mi le vei restitui cu
CĂLĂTORUL ÎNSETAT de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351044_a_352373]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CĂLĂTORUL ÎNSETAT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule însetat iată un burduf cu apă, și un sac cu merinde să prinzi puteri ce datorez pentru toate astea? mi le vei restitui cu dobândă într-o altă viață! Referință Bibliografică: Călătorul însetat / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CĂLĂTORUL ÎNSETAT de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351044_a_352373]
-
din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule însetat iată un burduf cu apă, și un sac cu merinde să prinzi puteri ce datorez pentru toate astea? mi le vei restitui cu dobândă într-o altă viață! Referință Bibliografică: Călătorul însetat / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CĂLĂTORUL ÎNSETAT de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351044_a_352373]
-
versuri capătă uneori aspectul unei “intemperante” verbale, un soi de insistență asupra termenilor concreți, la care se adaugă și un gen de construcții sintactice mai puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
în lumea lui. Înalt, puțin gârbov, toată ziua vântura și iar vântura o batistă. Iar dacă îi schimbam bocancii cu alții, habar nu avea. Îl iubeam cu toții. Ne făcea viața mai ușoară, iar noaptea adormeam odată cu eroii lui. Cât de însetați eram de cultură și cum îi mai sorbeam vorbele! Viața în cameră era acum cu totul alta. Suspiciunile dispăruseră. Majoritatea reeducaților își reveniseră. Fiecare și-a găsit câte o preocupare. Cei mai mulți s-au apucat de învățat, de studiu. Cu Nelu
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
Haru-Ți salvare! De-ar fi iubirea... De-ar fi iubirea...apa țâșnită din izvoare Aș pune-o-n vas de cinste s-o-mpart la fiecare... Aș transforma-o-n ploaia ce cade-mbelșugată Peste o lume tristă, de pace însetată... De-ar fi iubirea...cerul cu-alaiul lui de stele Aș vrea să pot ajunge măcar în vis la ele... Le-aș strânge în buchet...le-aș transforma în cânt Să aibă fiecare o stea pe-acest pământ... De-ar
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). a. Fericitul Augustin: „un Origen al Apusului?”Augustin pune temelia unei învățături despre grație care va caracteriza gândirea apuseană până la Toma d'Aquino și Luther . Izvoarele unei asemenea învățături sunt considerate
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crengile se agață de cer Doar cuvinte mii de cuvinte albastre acoperă trupul alb zvâcnirile din timpurile plecate Nori plutitori în maci roșii abstracte figuri însetate lalele în muzica albinelor brațele cuprind sunetul din noi un fluture pe flori Dimineața ademenește cântecul ciocărliilor se așează munții în reflecție cenușie verdele de brazi dilată clipele măreția inundă pașii spre liniștea culorilor Suzana Deac Referință Bibliografică: Crengile se
CRENGILE SE AGAŢĂ DE CER de SUZANA DEAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356399_a_357728]
-
cu nostalgie la ulița copilăriei, la livada ori ograda în care alergau desculți și fără griji în primii ani de viață? Se pare că, în mod paradoxal, cu cât înaintăm în vârstă, dorul devine mai aprig, mai patetic, flămând și însetat de întoarcere în acel Paradis, numit Hiperboreea, locul leagănului de prunc, locul fără de păcat, Raiul pământesc de dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii binelui și răului. Mai mult decât atât, poeta simte că amintirile încep să doară: “Când crezi că-amintirile încep
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
poeziile Ameliei cu acea plăcere pe care o savurezi când ai în față ta un pocal cu vin bun. Îi studiezi culoarea, te uiți cu ochii încântați la mărgeluțele de oxigen ce se agață de sticla aburită, și cu gura însetată sorbi încet, încet lichidul bahic. Aceasta îmi este sincera mea senzație când citesc poeziile acestei distinse colege care este Amelia MAGORI. Citiți și vă veți convinge. Rămân cu primele IMPRESII, când inocent ți-am citit primele tale creații, și am
IMPRESII INOCENTE DESPRE POEZIILE AMELIEI MAGORI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355973_a_357302]
-
Răscruce de drum - flori noi în cimitirul spânzuraților Petru-Ioan Gardă 3 alai de nuntă- cu ochii după berze soacra cea mare 4. doar noaptea în iaz carul mare plin de pești - pescari nicăieri 5. pui de porumbel pe crucea răsturnata - însetat și el Maria Doina Leonte 6. munte cu miori - ciobănii pe coclauri în transhumanta Sorin Micuțiu 7. Răcoare în zori - printre mărăcini uscați trece o șoaptă 8. Sfârșit de vară - greierele ostenit a tras oblonul 9. Săraci pe drumuri - poate
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
răsfăța între coapsele mele, într-un joc al imaginatiei, aruncându-mă pe culmile senzualității. Am îngenuncheat, gemând de plăcere, sau de dorințe, sau de amândouă la un loc, privind-o zvâcnind sub ploaia sărutărilor. Prinși în iureșul voluptății, ne rostogoleam, însetați, unul peste celălalt, sărutându-ne peste tot, reciproc. Nici nu am simțit, când ne-am trezit aruncați pe covorul generos, care ne oferea spațiu din plin. I-am căutat, febril, gura, sânii, tălpile picioarelor. Mușcam, sălbatic, sfârcurile întărite, buzele, gâtul
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
mea să prindă rădăcini adânci în dragul și setea mea de viață! Așa nici o furtună sau crudă durere nu te va dezechilibra OMUL meu bun, OMUL meu iubit, OMUL meu sărbătoare! Din roșia-draga ta gură îmi voi face șirag gândului însetat de dezmierdări și alinturi în valul mării clocotind în iubire. Zălog gândului las firorul meu și brațele tale întinse pe cerul sensibilitătii înmuguririi inimii mele dragă dorului tău de viață! Referință Bibliografică: ECHILIBRU / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ECHILIBRU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354876_a_356205]
-
Toate Articolele Autorului Frate de mi-ai fi și n-ai avea o așa inimă ca a mea și un suflet geamăn, căci astăzi după ce am făcut o plimbare prin parcul CAROL, unde amintiri dragi m-au năpădit, ca păsări însetate să-mi amintească, prin ciripit dulce, depre clipe petrecute în anii copilăriei în acest colțișor de legendă, unde numai arborii, ce străjuiesc ținutul, mai pot povesti de acele evenimente istorice ale gloriei Regalității Românești după obținerea INDEPENDENȚEI NAȚIONALE, ale „Panteonului
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
terminat de mâncat, magazionerul a pus pe masă damigenuța cu vin și a gustat primul din damigeană, sugerându-ne să facem și noi la fel. Nu ne-am lăsat prea mult invitați, și a început rotirea damigenei pe la toate gurile însetate parcă de iuțeala cepei, și sărătura slăninii. Funcționarul era cel mai timid dintre noi, și a plecat spre masă la cantină, luând cu el și niște sufertașe să ne aducă și nouă mâncarea. După prima rotire a damigenei, limbile au
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
învelite în măcieși roșietici prunii paznici de nădejde uneori fântânile se supărau și secau și atunci ne priveam chipul în ciobul de oglindă și le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului adevăr graiește și-apoi cărările, drumurile acelea netede care duc spre livezi, spre vii, spre creste și hăuri spre țara castanelor, spre împărăția alunilor și-apoi stejarul singur ca un înțelept ce-ți ieșea în cale să-ți aducă aminte
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]