2,220 matches
-
și autori aparținînd tradiției (tradiția este o sursă abuzivă de inechități trecute), ci se predau broșuri multiculturaliste, anchete feministe și divertismente pop. Cultura umanistă (care e tot ce a mai rămas nobil pe ruinele unui creștinism care nu mai poate însufleți Apusul) a fost înlocuită cu o subcultură în care disciplina, înfrînarea și efortul au fost declasate în numele plăcerii imediate și al senzațiilor tari. E limpede că odrasla ieșită de pe băncile unui astfel de învățămînt este un mic idiot fără simț
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
parte din aceeași familie, în care dansul și interpretarea teatrală fac casă bună. La fiecare reîntâlnire cu Teatrul de Balet Sibiu, suntem lăsați să întrevedem și ce este în pregătire, care sunt orizonturile cele mai apropiate ale acestei companii, continuu însuflețită de noi proiecte. Este momentul, consideră directorul ei, Ovidiu Dragoman, ca ea să înceapă să fie cunoscută și în străinătate și primul turneu va fi în Statele Unite. Legătura s-a făcut cu un coregraf român care are o companie în
Deschiderea stagiunii în companiile de dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5154_a_6479]
-
secol 21 încredințat că omenirea va atinge pacea dacă, desființîndu-se toate prohibițiile, dragostea va domni netulburată peste tot. În contrareplică, Girard are tactul de a-i aminti că, fără interdicții, o societate intră în anarhie și că perspectiva unei omeniri însuflețite de dragoste universală e utopie infantilă. După ce a cochetat cu structuralismul și cu fenomenologia, Vattimo sfîrșește în colaps speculativ de tip multiculturalist. Traiectoria sa e simptomatică pentru penuria de spirit în care se complac azi filosofii vestici. Accentul cel mai
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
un spirit hrănit cu astfel de lecturi, frumusețea unui text nu înseamnă nimic dacă nu transmite nuanțe verificabile sub unghi vital. Cu alte cuvinte, valoarea unui fragment vine din adevărul pe care îl împărtășește, numai că „adevărul e ceea ce mă însuflețește“ (p. 22), caz în care doar tomurile impregnate de o revelație spirituală au consistență propriu-zisă. Ficțiunea literară îl răstoarnă de plictiseală, între adagiile părinților Bisericii și un roman modern neexistînd comparație: primul e o apoteoză de duh, celălalt o lespede
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
care, într-o zbatere și foarte dulce și foarte amară, străbat cerurile târând după ele, peste oameni și locuri, umbra îndrăgostirilor lor pământești. Așa cum îl știu, Țepi cam pe aici și pe acolo trebuie să fie, bântuind prin miraculoase interstiții, însuflețind șăgalnice amintiri: un „Maître” al unei melancolii ce este și a lui, și a noastră, el purtând-o prin ceruri îngăduite, noi adulmecând-o printre taine răzlețe, în tremurul mestecenilor, unduirea gențianei, cearcănul Otiliei.
La marginea imperiului pierdut by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5111_a_6436]
-
fir privește genealogia familiilor regale din Europa, al doilea istoria României în secolul XX, pentru ca al treilea să privească biografia autoarei. Din această oscilare pe trei muchii retrospective iese un tom gros, împărțit în două volume, al cărui conținut e însuflețit de o intenție nobilă: refacerea unui traseu pe care istoricii momentului, timorați de perspectiva unei sarcini pe care o intuiesc ca fiind primejdioasă, îl ocolesc din rațiuni de conservare a pielii. Partenera de dialog a autoarei este cu precădere regina
Epoca moșmoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5329_a_6654]
-
roind galbene pe marginile pătuțului îi pune cerculețe intermitente de picuri aurii în jurul pupilelor larg deschise prin care universul lui abisal în formare mă asimilează tăcut într-o rețea prețioasă de astre ale căror scăpărări jucăușe îi aprind ochii ageri însuflețindu-i tainic întreaga ființă despre care îmi place să cred că e o nouă versiune a lui tati îmbunătățită cu mami
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
la capitolul „dezamăgiri stinse”. Ca să înțelegem proporțiile blasfemiei la care se dedă Onfray, să amintim că în Franța nu te poți lega de Freud fără să primești repede stigmele de reacționar fascist îndrăgostit de Hitler și de negaționist de dreapta însuflețit de secrete impulsuri antisemite. Într-un cuvînt, etuva ideologică e irespirabilă și trebuie să fii cu totul sinucigaș ca să ai cutezanța de a insinua ceva la adresa întemeietorului psihanalizei. Cu o singură excepție: să fii de stînga și să suferi peste
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
austeră ca un capitel. Fraza îi curge în volute rotunde, amintind de șablonul encomioanelor comemorative. Energia îi este precumpănitor teoretică, cu intersecții conceptuale și dese referiri culturale, dar fără tresăriri care pot atinge pragul unor scăpări emotive. Cînd totuși se însuflețește, tonul scrisului nu îi devine pătimaș, ci ceremonios, ca ochiul unui maestru de ritualuri care este preocupat mai mult de gesturile personajelor decît de psihologia lor. Atunci doamna Bușulenga devine cordială cu măsură și distinsă cu premeditare. Unul din cazurile
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
Însuflețiți ușor de avântul modernizării, românii decid să se lege la stâlp cu firul de telegraf. Astfel se face că în 1855 se inaugurează linia telegrafică București-Giurgiu. Taman la fix i-au dat drumul, a prins și ea vreo 21 de
Istoria zilei: 10 martie. SUA aruncă excesul de bombe peste Japonia () [Corola-journal/Journalistic/67139_a_68464]
-
Bordeaux, Marcel Prévost, frații Tharaud. De neuitat, parfumul cărților de acum cîteva decenii din colecția Le Livre de poche. De cele mai multe ori, marii cititori care frecventează anticariatele nu sunt unii și aceiași cu pasionații de ediții rare. Cei dintîi sunt însuflețiți de un lucru tot mai neobișnuit astăzi, sensibilitatea pentru trecut, în timp ce dorința de a umple un gol îi conduce de regulă pe amatorii înstăriți, dispuși să bage mîna adînc în buzunar nu numai pentru adevărate monumente de bibliofilie, dar și
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
fiind prin excelență un scriitor de interior, de mocnire pe dinăuntru și de așezare pe dedesubt. De aceea îl citești atunci cînd vrei să dai prin sită nisipul zilelor și deșertăciunea lor, molipsindu-te de un spirit care știe să însuflețească emoții largi, de melancolie grea și de predispoziții subtile. În schimb, nu vei găsi la el nimic din voința de a-și sufoca cititorul cu pledoarii logice și demonstrații ideologice. Steinhardt e un scriitor de tact psihic și de delicatețe
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
au oferit un moment artistic unic la “Românii au talent” prin dansul plin de sensibilitate. Ne-ați omorât-o pe Andra, nu mai respiră”, a glumit Andi Moisescu, adăugând că ”momentul a fost o binecuvântare, incredibil cât ați reușit să însuflețiți manechinul voi patru”. Vezi AICI reprezentanția lui Momo Andra s-a ridicat în picioare și a aplaudat timp de câteva sercunde.
Românii au talent: Momo și manechinul "Eva", moment artistic unic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64686_a_66011]
-
Poteca a avut o aderență fluctuantă la epocă. Arătînd o aversiune nestinsă față de turci, i-a privit cu simpatie pe pandurii lui Tudor, dar, în calitate de om al Bisericii, s-a arăta reticent față de revendicările pașoptiste. Nu agrea măsurile anticlericale care însuflețeau proiectele lui Heliade Rădulescu și de aceea nu s-a numărăt printre adepții celor 21 de articole cîte numărau Constituția revoluționarilor. Vroia desființarea sclaviei, dar nu și împărțirea averilor mînăstirești, vroia ajutorarea elevilor nevoiași, dar nu și desproprietărirea moșierilor. Drept
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
de slăbiciunea pentru sexul frumos, monahul Eufrosin capătă seninătatea filantropică a omului îngrijorat de suferința semenilor. Dincolo de detaliile nu atît licențioase, cît insolite, dacă sunt judecate ca aparținînd unei fețe bisericești, nota dominantă a memoriilor este tonul vindicativ. Egumenul e însuflețit de un fățiș spirit de frondă, revoltîndu-se împotriva autorităților politice, a mitropolitului, a semenilor și chiar împotriva bolilor îndurate (s-a îmbolnăvit la un moment dat de holeră). Numai că ceea ce dăunează textului făcîndu-l sîcîitor este înclinația autorului spre lamentare
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
apleacă asupra unor austere discriminări conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia pietatea atunci cînd e transpusă în jargon filozofic. Potrivit lui Mathaeus, cunoașterea este un periplu în cursul căruia mintea omului urcă treptat de la partea sensibilă
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
cu un mic iad încărcat cu stenahorii patologice. Pe scurt, criticul nostru n-are vînă iritabilă, de aceea nu e o fire susceptibilă care să stea la pîndă în căutare de pretexte belicoase. Drept care ochiul cu care privește lumea e însuflețit de o bunătate funciară, de unde și impresia de ființă iremediabil altruistă, din care lipsește cea mai mică urmă de pigment cinic. Iată de ce autorul Istoriei literaturii române contemporane. 1941 -2000 nu are nimic din profilul ghimpos al pontoșilor sarcastici. Paradoxul
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
cantitate și să intimideze prin ritm: un viețaș trăgând la galerele prozodice ale mai tuturor genurilor, de la critica literară la poezie și de la aforistică la comentariul politic. De aici senzația deconcertantă pe care o lasă, aceea că ființa îi este însuflețită de un duh de infatigabilă revărsare scriitoricească. Ar fi așadar în van a-l compătimi pentru ingratul surghiun de care are parte în peisajul urbei lui Brâncuși, cu atât mai mult cu cât, ca orice timid suferind de o hipersensibilitate
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
instinctualitatea. O agresivitate lăuntrică se întrevede în această ostentativă aglomerare de grandori naturale, o superbie biologică ce dorește a se acorda cu stihiile. Paradoxala „eliberare" se produce într-o lume deconvenționalizată în rău, „beată de fericire" deoarece „sălbăticia pieilor roșii însuflețește codul moral" iar „micile cioburi colorate" se află „în mîinile antropofage". Spre a ne îngrozi și mai mult, apare evocată ipostaza unui ins țintuit multă vreme în pat, „cruce orizontală, cu fruntea numai zburînd", a cărui mare suferință o constituie
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în epocă: calendarul i se depăna în ritmul misterelor, substanța zilelor îi era dată de ceremonii, iar în lipsa miturilor elinii și-ar fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor și în caldarîmul străzilor, în nimfele izvoarelor și în driadele copacilor, și nici măcar un Socrate nu ar fi îndrăznit să susțină aberația unei lumi golite de entelehii. Pentru greci, destinul era o
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
respectul pentru începutul lumii. Pentru straturile civilizației, pentru transformările limbii, pentru fenomenul acesta viu, dinamic, în mișcare. Cuvîntul populează mintea lui Purcărete cu imagini. Cuvîntul îi pune accentele pe ce simte că este important pentru el într-un text, cuvîntul însuflețește iraționalul, bîntuirea halucinațiilor. Tot ce face Silviu Purcărete pleacă de la cuvînt și de la căderea lui în interiorul lumilor pe care regizorul le poartă. În obsesii, în bucurii, în tristeți imense. Și totul se întoarce la cuvînt, la sensuri la care nu
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
publicul urban românesc, salut o polemică creată în jurul unei opere de artă și nu a numărului de încălțări, ale unei vedete, de scandalurile din familiile unor figuri ce ocupă primplanul televiziunilor de succes și a altor feluri de nimicuri, care însuflețesc viața cotidiană a automarginalității noastre.
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
omnipotența auctoriale erau simulate, iar nu autentice. De la un moment dat, în secolul XX, autorul a dat lucrurile pe față, și-a mărturisit condiția omenească, slăbiciunile, ezitările ori chiar, la limită, „ignoranța” în raport cu personajele și acțiunea pe care tocmai le însuflețea verbal, a mărturisit în fond falsul, situația stânjenitoare în care se afla: el nu era față de lumea descrisă în roman undeva în afară, deasupra lucrurilor, ca o divinitate străină-abstrasă-intangibilă, ci era parte din lumea descrisă și parte din lumea reconstruită
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
fine, scopul picturii e numenul, numai că numenul nu-l vezi direct, dar vezi răsfrîngerea lui în lume, adică vezi văzduhul, aerul prin care transpare stihia. Nu materia lumii se arată într-un tablou, ci aura de spirit care o însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană. Dar cine are fler sare peste distincția dintre sacru și profan și presimte duhul elementar. Flerul
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
ani nu a putut uita ospitalitatea și amabilitatea cu care a fost primit de colegii săi americani. Atmosfera familiară a acestor șase luni a fost deosebită. Memorialistica și corespondența vor evoca întâlnirile săptămânale la cină ale tuturor profesorilor, discuțiile lor însuflețite de teologie, critică literară, preistorie și lingvistică indo-europeană. La 14 iunie 1979, Eliade a asistat la discursul inaugural de primire a lui Dumézil la Academia Franceză, când i-a răspuns Claude Lévi-Strauss. Apoi la recepția de la Collège de France se
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]