626 matches
-
natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop, de arțar și de tei și au stabilit ziua pentru sădit. În Costișa, prea erau multe locuri fără nici un pom, care așteptau întărituri! Pornind de la faptul că nimic nu e mai scump decât locul în care te-ai născut, fiecare zi de luni din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată inițiativa luată, s-au prezentat în fața primăriei, la ora fixată, câte o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
moșie dumis(ale) Drăgușenii, ce s-a dovedi că au luat rău să pliniț(i) Înapoi de la dănșii, și cum veți hotărî și-ț(i) stâlpi să daț(i) și mărturii(e) În sămne ca să le dăm și de la noi Întăritură. Vele(a)t 7253 iuni(e) 17 Locul peceții G(os)pod De mini s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iisus i-a răspuns: Iarăși este scris: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. (Matei, IV, 5-7) Pe muntele Templului n-a mai rămas nicio altă proeminență pe locul pinaclului. Lucrurile se petrec în subsol și privesc esplanada Moscheilor. Lângă întărituri, în înaltul cărora Isus a fost dus și unde s-a lepădat de orice dorință de stăpânire, se află acum o imensă criptă subterană, în care cruciații își țineau caii. Cu coloanele ei cu capitel, ai zice că ești în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un cartier creștin al Betleemului situat ceva mai sus. Dar cum să pui numai pe seama împrejurărilor faptul că "Cetatea lui Dumnezeu cel viu" are ca centru nervos un zid de susținere, ca emblemă turistică zidul lui Soliman (patru kilometri de întărituri) și ca șiră a spinării un zid de ciment înalt de opt metri, cu vălătuci de sârmă ghimpată în vârf, făcut să descurajeze încercarea oricărui ipotetic gimnast sau acrobat, rătăcit la dușman, care ar vrea să-l escaladeze cu ajutorul unei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din valea Siretului oastea regelui deplasându-se pe valea Moldovei. În seara zilei de 14 decembrie regele ajungea la Baia. Bonfinius, ca și Dlugosz, menționează faptul potrivit căruia atunci când regele a ajuns la Baia, a dat poruncă să fie îngrijite întăriturile târgului și să așeze carele în așa fel încât să stânjenească atacul unui adversar. Este sistemul de luptă folosit de husiți, în armata regelui aflându-se mulți mercenari cehi. În scrisoarea trimisă regelui polon, Ștefan cel Mare arată cum „cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu multă lemnărie, își deschide calea în parte prin foc, în parte prin fier. Drumul odată deschis, după ce a ieșit la ținut mai larg, și-a așezat tabăra lângă târgul Romani-Vasar, pe care aceia îl traduc „Târgul Roman”; acesta are întărituri din lemn, înzestrate cu val și cu șanț; îl scaldă râul Sereth; la malul lui se află o cetățuie de lemn, întărită mai mult cu straja ei, decât prin arta „militară”. Dlugosz scria și el că regele, ieșind din munți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
verifica afirmațiile lui Pannonius. Există cea mai autorizată descriere a bătăliei făcută de cronicarul Bonfinius, martor ocular al celor întâmplate în noaptea de 14/15 decembrie 1467. Iată ce spune Bonfinius: ajuns la Baia, regele a ordonat să fie consolidate întăriturile care împrejmuiau târgul. Matei a fost găzduit într-o casă din piața târgului, acolo unde se întâlneau două drumuri care înconjurau catedrala. Marii prelați, nobilii și comandanții unităților au fost găzduiți în case din jurul pieței, ca să se afle în preajma regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După lupta de la Soci vor avea loc noi ciocniri între moldoveni și munteni. Caracterul lor este însă local. Se înfruntau numai oamenii de la marginea țării. Cei doi voievozi români își fortificau hotarul, Radu ridicând pe Milcov cetatea Crăciunei, iar Ștefan întărituri în fața acesteia. Însă anul 1471 este însemnat nu atât prin luptele lui Ștefan cel Mare cu Radu cel Frumos, cât prin activitatea diplomatică foarte bogată și, mai ales, prin perspectivele politice noi pe care această activitate diplomatică le deschide pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adusese aici soția, pe fiul și fiica sa. Pe soția lui Radu cel Frumos și fata acestuia (Dlugosz spune că erau două fete), Ștefan le lăsase, spre mai mare siguranță, în cetatea Sucevei. La Vaslui, unde pune să se ridice întărituri de pământ, Ștefan își strânsese de fapt curtea. Aici primea soliile străine și de aici își trimitea oamenii cu porunci pentru gospodărirea țării, cu mulțumiri pentru cei care-1 ajutau, cu misiuni diplomatice delicate pentru obținerea unui ajutor bănesc sau militar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prizonieri dintre puținele trupe turcești, lăsate să păzească marginile Imperiului. Odihnindu-și trupele în Bulgaria, sporind darurile în bani acordate soldaților, Mahomed al II-lea s-a apropiat, prin marșuri grele în timp de iarnă, de hotarele maghiare, a distrus întăriturile de lemn ridicate de Matei Corvin în fața cetății Semendria și a devastat sudul regatului ungar. În momentul în care Ștefan cel Mare a aflat hotărârea lui Matei Corvin de a participa la alungarea lui Laiotă, voievodul moldovean a chemat oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere de satul Scânteia, toponimul luând numele de la proprietarul lui, boierul Scânteie. Dovadă că cetatea nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satele aflate în Câmpul lui Dragoș au format cândva o uniune de sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp, la 7 ianuarie 1493, nepoților lui Bratul Viteazul le erau întărite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp, la 7 ianuarie 1493, nepoților lui Bratul Viteazul le erau întărite patru sate. Dar, la 1436, îi era întărit lui Petru Ungureanul în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
risipitu printr-alte țări, lăsându-și ocinile și moșiile. Iară pre Costea pârcălab și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiernicul și pre mulți alții, i-au prinsu vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit în ajutor domnului a fost, mai întâi, formată din locuitorii satelor, care făceau parte din ocolul târgului Roman. Cum i-au căsăpit pe boieri, Alexandru Lăpușneanu și Mircea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai lor, cari cei țigani au fost drepți domnești și i-au dat lui Barnovschie Vodă pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul jalbei către Vasile Lupu, prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la cei mai mici, șoltuzul cu toți orășenii de târg de Huși, tineri și bătrâni”. Șoltuzul și pârgarii primeau poruncile domnești spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
22 iulie 1711 armatele ruso-moldovene și turco-otomane. Costișa până spre pădure, tot câmpul până la Huși, au fost acoperite de focurile turcilor și ale tătarilor. La 9 iulie, armatele rusești au luat poziția de luptă și „au slobozit părcanele la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al Ungariei și al Boemiei, Georg Reicherstorffer (înainte de 1500 - după 1550), în Descrierea anonimă a Moldovei a relatat și despre trecerea sa prin ținutul Moldovei, care este „destul de frumos și nespus de bogat în văi și orașe și sate, fără întărituri și cetăți - afară de una singură numită Suceava înconjurată de ziduri - și < e > întărit oarecum de la natură de râuri potrivite”. Solul regal (Ferdinand I murise în 1526) a descris bogățiile acestor locuri: „În această regiune se vede că nimic nu lipsește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cazul nostru dania fiind din „hotarul” târgului, din vechea proprietate domnească. Pe baza unui document emis de același domnitor, datat 12 mai 7114 (1606), comparând mărturiile boierilor și prezența pârcălabilor Crâstea, Gherman și Manole, Nicolae Iorga a remarcat că prima „întăritură de moșii pentru episcopia de Huși trebuie pusă în primăvara sau vara anului 1606, în orice caz nu înainte de sfârșitul lui Iunie, când Ieremia-Vodă își mântui viața. De oare ce însă actul din 12 Maiu 1606 are ca Mitropolit pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Primele unități care au intrat în Plevna eliberată au fost Regimentele 4 și 6 Linie, în frunte cu locotenent-colonelul Algiu și maiorul Teleman. Locotenent-colonelul Racoviță, comandantul Regimentului 12 Dorobanți, a raportat comandantului Brigăzii 2 din Divizia a III-a ocuparea întăriturilor inamice de la Bucov în ziua de 28 noiembrie și a propus pentru recompensă pe ostașii care s-au distins. Comandantul Regimentului descrie câteva aspecte din aceste lupte: „În 28 curent, la orele 7 dimineața, avanposturile acestui regiment, compuse din Compania
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a primit ca dispozitiv de luptă ocuparea Smârdanului și a zonei Aldee-Vidin. Regimentul 4 Linie, comandat de maiorul Gheorghe Teleman, a reușit printr-un atac prin surprindere să ocupe satele Musulmana și Cuvii din spatele dealului Rupcea, unde turcii făcuseră puternice întărituri cu șanțuri și tranșee acoperite. Obiectivul principal de atac era ocuparea satelor Smârdan și Inova, întărite cu trei redute legate între ele, cu tranșee apărate de circa 2.000 de turci cu cavalerie și artilerie. La 12 ianuarie 1878, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zece mii de oameni, Gane participă, la 5 ianuarie, la alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei. 1860. În timpul domniei lui Cuza, viitorul scriitor este numit președinte al Tribunalului din Suceava. 1861. Mutat la Iași, Gane devine membru al Curții de întărituri. 1863. Este numit prefect al județului Suceava, iar după puțin timp transferat în aceeași calitate la Dorohoi. 1863-1865. Deși prefect la Dorohoi, scriitorul după cum singur mărturisește "se perfecționează în arta vânătorească". Nenumărate întâmplări vânătorești (dintre care unele comice!) din această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lucrat, nici Alexandru Lahovari venit în urmă n-ar fi avut ocaziune să-și manifeste talentul său oratoric. III Pe la începutul domniei lui Vodă Cuza am fost înaintat președinte tribunalului Suceava și după un an transferat membru la curtea de întărituri din Iași, unde am stat până la desființarea ei. Nu pot să uit pe unul dintre membrii acelei curți, pe răposatul Balica, care era un șăgalnic 49 cu mult haz și foarte simpatic tuturor. El avea obiceiul să numească pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-i adresă următoarea întrebare: Bună ziua, moș Balica, ce-ți mai fac chirapleșii? Rău fac, Măria Ta, răspunse Balica, a lipsit unul dintre dânșii. Această glumă repetată de însuși Vodă Cuza l-a făcut celebru pe Balica. După desființarea curței de întărituri, am fost numit prefect la județul Suceava și apoi transferat în aceeași calitate la Dorohoi. Toate aceste funcțiuni le-am ocupat rând pe rând neavând încă etatea reglementară de 25 de ani. Dar căștigasem oarecare notorietate de bun judecător și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]