629 matches
-
Tuzla și două de nizami din Bielina. Lupta a fost îndărătnică, a durat treisprezece oare necontenit până târziu noaptea și s-a sfârșit cu respingerea turcilor. În aceeași zi artileria sârbească din Lieșnița a avut o luptă și a luat întăriturile inimicilor de la Iania. De la armia de pe Ibar (sub Ciolac Antici) se vestește că un batalion turcesc a pătruns pe-un drum îngust de munte până aproape de Isvor. Sârbii îl observară, dar îl lăsară să ajungă până la Cutcii, unde, încunjurîndu - l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
armia de pe Ibar (sub Ciolac Antici) se vestește că un batalion turcesc a pătruns pe-un drum îngust de munte până aproape de Isvor. Sârbii îl observară, dar îl lăsară să ajungă până la Cutcii, unde, încunjurîndu - l, îl nimiciră. Sârbii mănțin întăriturile de la Isvor. Din știrile de mai sus rezultă că Ciolac Antici și Alimpici nu sunt în retragere, după cum susținuseră unele ziare străine, ci-și mănțin pozițiile. Din București se vestește că generalul rusesc Kaufmann, în călătoria sa spre Serbia, au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
O telegramă oficială din Constantinopole vestește că Achmed-Eiub Pașa a plecat din Dervent luând împreună cu Ali-Saib, cari a trecut peste Morava, direcția cătră lagărul sârbesc de la Alexinaț. Amândouă diviziile sunt deja foarte aproape de Alexinaț. Ali Pașa au luat cu asalt întăriturile care se pot privi ca cheia acestui loc. Ziarul Tages-Presse i se telegrafiază că: generalul Ranko Alimpici e destituit și va fi înlocuit prin colonelul Becker, care va lua comanda armiei de la vest. Se zice că principele e plecat de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bănească și garanții că pacea nu va mai fi turburată. Știrile despre victorii turcești sunt dezmințite de cătră telegramele din Belgrad. După o luptă de 3 zile, 40. 000 turci n-a fost în stare de a se apropia de întăriturile de la Alexinaț. "Romînul" primește știrea telegrafică că corpul care este sub comanda colonelului Horvatovici (Ibar) ar fi luat iarăși de la turci orașul Kniajevaț și Tresi-baba. [13 august 1876] FIER ȘI OȚEL Consulatele austro-ungare din Iași și București, pentru a face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Troteanu; așadar jos limba latină. [13 august 1877] DE PE Câmpul DE RĂZBOI ["TELEGRAMELE CELE MAI NOUĂ... Telegramele cele mai nouă arată că corpul de armată a lui Ahmed Eiub Pașa a sosit încă de duminică 8/20 august în fața întăriturilor de la Alexinaț. Luni în 9 august dimineață armata turcească au început un moderat foc de tunuri, pentru a sprijini mișcările trupelor de recunoaștere cari cercetau pozițiile dimprejur pentru a-și putea așeza bateriile. Rezultatul acestor recunoașteri a fost o schimbare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
născute prin subminarea bisericei; în organismele decrepite ce ni se prezintă 'n spital, ni se arată jărtfele presiunii economice. [15 și 22 august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DUPĂ ȘASE ZILE DE LUPTE... "] După șase zile de lupte cumplite în preajma întăriturilor de la Alexinaț, în cari turcii au fost respinși, deși nu fără mari pierderi de amândouă părțile, după ce trupele sârbești au fost atât de ostenite în ziua a șasa încît nici n-au putut să urmărească pe dușmani s-au născut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iluminat Constantinopolul, iar corăbiile turcești și străine din port erau frumos împodobite cu flamuri. Ceremonia încingerei săbiei va avea loc în 8 sept. [25 august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ÎN DESELE CIOCNIRI... "] În desele ciocniri cari se întîmplă în preajma întăriturilor de la Alexinaț, atât o parte cât și cealaltă susțin a fi rămas învingătoare. Astfel turcii anunță sub data de 1 sept. cumcă au luat cele din urmă întărituri sârbești de pe malul stâng a Moravei, că, după o luptă de unsprezece
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DE RĂZBOI ["ÎN DESELE CIOCNIRI... "] În desele ciocniri cari se întîmplă în preajma întăriturilor de la Alexinaț, atât o parte cât și cealaltă susțin a fi rămas învingătoare. Astfel turcii anunță sub data de 1 sept. cumcă au luat cele din urmă întărituri sârbești de pe malul stâng a Moravei, că, după o luptă de unsprezece oare, sârbii au fugit la Alexinaț, și că, a doua zi ei aveau {EminescuOpIX 190} să distrugă cele din urmă poduri preste acel râu. Totodată se vestește din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împăratul va pleca spre* Galiția și Bucovina. [29 august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SE CONFIRMĂ DEFINITIV... Se confirmă definitiv că sârbii au pierdut însemnata bătălie de la Alexinaț și că sunt în retragere. Deși ei mai țin încă orașul și întăriturile, totuși poziția aceasta se poate privi ca părăsită și ocuparea ei se justifică mai mult prin lucrările necesare pentru a aduce în siguranță materialul de război grămădit în cetate; pe când aripa stângă a armatei lor se retrage spre Deligrad și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
frontierilor lor unele succese, a căror însemnătate însă trebuie să ni se pară mică. Astfel, în curs {EminescuOpIX 193} de 3 zile, au fost lângă Isvor lupte crâncene, în care s-au angajat întreaga linie sârbească. Ea a delojat trei întărituri și două baterii turcești, au făcut mulți prizonieri și au luat mai multe stindarde și tunuri. Afară de aceea sârbii au respins cu vigoare un atac al turcilor asupra micului Zvornic și, în alt loc, intrând pe teritoriu turcesc (la Copavnic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la 10 ore Alexinațul s' aprinsese în mai multe puncte. Bateriile lui Fazyl, înaintînd spre Pșilovița, au pus un șanț care apăra podul în crucea focurilor, iar Hafuz și Suleiman Pașa au luat după o sângeroasă luptă de trei oare întăriturile de la Trubarevo, cele din urmă poziții sârbești pe malul stâng al Moravei. Telegrame din aceeași sorginte spun că retragerea sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Muntenegrului au adresat Porții cererile lor, cari sunt următoarele: 1. Cesiunea districtelor Zubci și Gațco, precum și a unor părți din districtele Colașin, Lipnic, Piva, șarațco, Fecera până la Maitraveț, Cucci, Vasoievici; apoi Moracea, Line, Zeta, Gilone, până în lacul Scutari, Zabliac, Spuț, întăriturile de pe malul drept al Boianei, insulele întărite Vranina și Lesendria în lacul Scutari, Stoța, Crevțe și portul Spizza. 2) Libera navigației pe lacul Scutari și pe Boiana; îndatorirea autorităților turcești de a mănținea navigabil pe cheltuieli proprie canalul Boianei care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
precupețiilor exagerate la care soldații ei sunt espuși. [20 aprilie 1877] {EminescuOpIX 370} ["MARȚI ÎN 26 CURENT... "] Marți în 26 curent, la 2 1/2 ore după amiazi, sosi în București știrea că turcii bombardează Calafatul și că tunurile din întăriturile noastre au început a răspunde. Pân - acuma geniala strategie turcească de pe malul drept al Dunării s-au manifestat în bombardarea orașelor deschise și în jăfuirea satelor deșerte de pe malul stâng, încît atacul ce se face pentru întîia dată unui loc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se socotește la 30 000 oameni cu 289 tunuri de cetate și 66 tunuri de câmp. Fortul Arkanie din nord - vest e armat cu 30 tunuri krupp și 68 tunuri vechi. De astă dată s-au făcut o mulțime de întărituri nouă și conforme cu regulele artei militare moderne. După cât se vede pîn' acum, rușii au de gând a lăsa împrejurul cetăților numai corpuri de observație. Aripa dreaptă rusască au lăsat trupe de observație la Batum și Ardagan și e pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
issbași și căzîndu-le în mână multă muniție și proviant. În fine înainte de două zile să fi luat încă 2 forturi, Klacin și Mostin, asemenea lângă Niksici. Se vede că în curând vor lua cetatea chiar. Altfel aceste forturi nu sânt întărituri moderne, cari ar putea să reziste tunului. Ele au fost luate cu asalt deci cu pușca și hangerul. [17 iulie 1877] {EminescuOpIX 405} TÎRNOVA Moltke, ai cărui ochi s-au bucurat de farmecul Bizanțului și al Asiei Mici, susține totuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ultimilor două la care, probabil, autorul nu a mai avut răbdare să o mai facă. În traducere textul are următorul conținut: După capul (adică după voința) zeului Zabelio, care este sursa (izvorul) păcii, mulțimea armatei cetății Sirmium a lui Dromihto întăriturile Poltavei, puse la linie (aliniate) din (lemn de) nuc, arse (au fost) de săgețile aprinse ale geților nostri. Pentru care se propune următoarea traducere: ca să fie la Sarmigetusa afișată (prezentată sau expusă) În legătură cu această placă, trebuie făcute câteva observații: - În
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
PIANISTA (țăranca încearcă cu fereală să se aplece după niște resturi de mâncare): Friptură de trecut timpuriu Carne de burtă din bucata de sunet Gătită maro închis Fibră de carne străină Produsă în casă Amestecată cu măruntaie fierte Roșalbroșu 1 întăritură de muzică de marș. COMPOZITORUL: Dar petele roșii fibre vesele Marșul păcii în rahat câinesc Un trecut oarecare Roșualbroșu concept al feței Un albastru de poponar colorat Ne gândim la serviciile cu sânge murdar din culorile peisajului PIANISTA (cochetă către
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
scris pe o ciupercă, în latină, în care îl sfătuiau pe împărat să facă pace. Traian a refuzat. Urmează apoi un discurs de îmbărbătare a lui Traian și înaintarea prin țara dacilor. Peste tot este prezent împăratul, iar romanii fac întărituri, construiesc poduri, taie păduri. Un dac, probabil spion, este prins și târât în fața împăratului. Faimoasa luptă de la Tapae e descrisă și ea. Călăreții și pedestrașii romani îi atacă, împreună cu prăștierii, pe dacii adăpostiți într-o pădure, unde se află și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Dintr-un zvâcnet au ajuns sub redute. Unii au aruncat funii. Alții au pus scări și-au urcat pe redute. Luând drapelul din mâinile portdrapelului, Mărăcineanu a urcat primul scara, sus, pe parapet. Soldații l-au urmai, cu avânt. Din întăriturile lor, otomanii, cuprinși de spaimă și de mânie, trăgeau glonț după glonț. Căpitanul Mărăcineanu a înfipt drapelul în redută: -Ural Ura! Drept în secunda aceea,un glonț i-a străpuns pieptul. Ofițerul a căzut. Drapelul însă a rămas să fluture
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului superior al Bârladului a avut în vedere siturile neo-eneolitice, ale căror materiale ceramice pictate atrăgeau atenția specialiștilor din Europa și mai puțin cele de factură medievală; asupra acestora
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din zonă amintesc de urmele cetăților și așezărilor civile din acea perioadă: Grădiște (< sl. gradiște, „locul unde a fost o fortă reață, un oraș)“, Pustiosu (< apelativul romînesc pustios, „cu ruine“), Cetatea, Cetățuia, Cetățeaua, Prisaca (apelativul prisacă are și sensul de „întăritură, fortificație din lut și lemn“), Troianul (apelativul romînesc troian desemnează o întăritură primitivă, constituită dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Grădiște (< sl. gradiște, „locul unde a fost o fortă reață, un oraș)“, Pustiosu (< apelativul romînesc pustios, „cu ruine“), Cetatea, Cetățuia, Cetățeaua, Prisaca (apelativul prisacă are și sensul de „întăritură, fortificație din lut și lemn“), Troianul (apelativul romînesc troian desemnează o întăritură primitivă, constituită dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori“, pietre, cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
construit cu cîteva secole după asimilarea slavilor de către romîni), evident că situarea Branului la gura de acces în defileu îi conferea acestuia și funcția de apărare, probabil cu mijloace mai primitive decît castelul, care putea fi construit pe locul unei întărituri mai vechi. Acceptarea unei astfel de ipoteze, oricum mai puțin verosimilă decît cea legată de „trecătoare“, ar apropia numele de toponimele din grupul numeros Braniște, Zăbran etc. (care denumeau, la ori gine, locuri oprite, „interzise“, „apărate“ de tăiere sau vînat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Drăganu a încercat să explice numele Turda printr-un străvechi *turdă < lat. turda, femininul lui *turd < turdus, „sturz“ (invocînd pentru comparație toponimele Turz, Sturz, Sturza, Sturzeni și numele de persoane Sturdza) sau prin sl. turŭdŭ, „tare, dur“ (prezent în tvŭrdina, „întăritură“), însă apoi a renunțat la aceste ipoteze și a avansat ideea că baza ar putea fi mai degrabă un nume de persoană. Antroponimele Turda, Turde, de la care s-a format toponimul Turda sunt formații romînești cu sufixul (sau infixul) -d
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trup de către ofițeri. d)Zeaua completă care acoperea tot corpul, precum se vede la unii călăreți, a căror cai sunt de asemene îmbrăcați. Dacii cunoșteau însă și arta de a întări orașele sau lagărele lor precum și aceea de a silui întăriturile vrăjmașilor. La întăriturile ridicate de Daci se pot deosebi două sisteme: unul național, dac; altul învățat de la meșterii romani atrași în Dacia prin Decebal. Sistemul dac consta în încunjurarea locului, ce era de întărit, cu un zid construit din mari
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]