497 matches
-
în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară a Carpaților, în care existau biserici ortodoxe și școli confesionale. Ele au asigurat prezenta ideii de teatru în aceste sate și au pregătit performatele de mai tarziu ale trupelor din zona Întorsurii Buzăului, îndeosebi ale celor din Barcani și Zagon". În timpul celui de al doilea război mondial, arhiva comunei Barcani și Zagon a fost arsă. Pe teritoriul localității, alături de monumentele ridicate, se află și câteva troițe, înălțate prin bunăvoință unor familii de
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
au eșuat. Astfel, în 1795, William Cobbett a publicat cartea "Observations on the Emigration of Dr. ", care l-a acuzat pe Priestley de trădare împotriva Marii Britanii și a încercat să compromită credibilitatea sa științifică. Destinul său politic a luat o întorsură chiar și mai rea când Cobbett a obținut un set de scrisori trimise lui Priestley de pictorul radical John Hurford Stone și de romanciera liberală Helen Maria Williams, amândouă persoanele locuind în Franța revoluționară. Cobbett a publicat scrisorile în ziar
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
ferată dublă și electrificată. Execuția tunelului a fost realizată de firma germană Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft, între 1924 și 1929. Străpungerea tunelului a demarat pe 15 iulie 1924 de la nord înspre sud și pe 5 iulie 1925 dinspre stația Întorsura Buzăului către nord. Cele două fronturi de lucru s-au întâlnit pe 1 octombrie 1926, la o distanță de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului și 1.013 metri față de cel sudic. Tunelul a fost complet finalizat
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
cel sudic. Tunelul a fost complet finalizat pe 30 septembrie 1928 și deschis circulației pe 25 iunie 1931, odată cu restul liniei. Situația internațională tulbure și izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial au făcut ca ultimul tronson de linie rămas, Întorsura Buzăului-Nehoiașu, să nu mai fie construit niciodată, iar din proiectata cale ferată transcarpatică Brașov-Buzău să lipsească doar circa 35 de kilometri în linie dreaptă. Realizat din start pentru a permite fără probleme dublarea și electrificarea unii linii care se dorea
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să Își realizeze acest vis și În În mod deosebit parlamentarilor și primarilor pe care i-a numit „mici demnitari ai culturii românești,” asemenea preoților și Învățătorilor din trecut. Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Virgil Madgearu” din Ploiești, județul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
s-a amânat până acum, pentru că Brețcu nu primise încă prețul pământului cedat poienarilor decât prin 1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
județului Brăila (pe teritoriul orașelor Buzău, Pătârlagele și Nehoiu și al comunelor Berca, C.A. Rosetti, Cilibia, Cislău, Gălbinași, Măgura, Mărăcineni, Pănătău, Pârscov, Săgeata, Săpoca, Unguriu, Vadu Pașii, Vernești și Viperești), de-a lungul drumului național DN10, care leagă orașul Întorsura Buzăului de municipiul Buzău. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează însă atașamentul sincer al acestora până în ziua de azi față de identitatea mocănească. Comunitățile de oieri ca acelea din zona Întorsurii Buzăului din actualul județ Covasna sau din Soveja și Rucăreni (aceste două comune aflate în pasul Oituz la demarcația dintre Moldova și Transilvania, Rucărenii, având ca locuitori o comunitate de păstori originară din Rucăr-ul argeșean și cel brașovean) sunt denumite
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Calea ferată Brașov-Întorsura Buzăului este o linie de cale ferată secundară din România. Este simplă, neelectrificată și leagă localitățile Brașov și Întorsura Buzăului. Construcția ei a durat 9 ani; proiectarea a început în 1922, construcția tunelului de pe traseu s-a efectuat între 1924-1929, iar inaugurarea liniei a avut loc la data de 25 iunie 1931. Pornind din Brașov, magistrala 403 împărtășește primii
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
prin localitatea Budila, iar după aceea are un parcurs ascendent (120 de metri în 7 kilometri, circa 1.7%) până în Teliu. Linia traversează șoseaua cu un impresionant viaduct, iar apoi face trecerea în județul Covasna (pe raza căruia se află Întorsura Buzăului) pe sub munte, prin cel mai lung tunel de cale ferată din România (4,37 km). Tunelul a fost construit în timpul regatului României de către firma germană Julius Berger, între 1924-1929, și este prevăzut pentru linie dublă și electrificată. Imediat după
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
de cale ferată din România (4,37 km). Tunelul a fost construit în timpul regatului României de către firma germană Julius Berger, între 1924-1929, și este prevăzut pentru linie dublă și electrificată. Imediat după ieșirea din tunel, linia se termină în gara Întorsura Buzăului. Doar 35 de kilometri (în linie dreaptă) lipsesc din calea ferată pentru a lega direct orașul Brașov de Buzău, deoarece de partea opusă a munților, calea ferată Buzău-Nehoiașu a fost construită în 1909, tot în perspectiva creării unei noi
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
albia de-a lungul faliei Răuțelului, care constituie mai la vale și albia Răutului. Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară ale căror epicentre sunt adesea localizate în Vrancea, în Moldova româneanscă, la poalele întorsurii Carpaților. Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe scara Richiter. Intensitatea cutremurelor generată de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un grad până la Bălți. Cele mai intense cutremure au avut loc la 26 octombrie
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului. Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Netotu, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaș, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Gropșoare (1883 m), Tigăile Mari (1844 m), Zăganu (1817 m). Sunt alcatuiți din două culmi principale, culmea
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaș, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Gropșoare (1883 m), Tigăile Mari (1844 m), Zăganu (1817 m). Sunt alcatuiți din două culmi principale, culmea Ciucaș - Bratocea
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
m) la est., pe cumpăna apelor dintre Buzău și Teleajen. Relieful - mai puțin accidentat (un plai cu forme domoale, acoperit de fânețe și pășuni) face ca parcursul să fie ușor accesibil. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Întorsura Buzăului și Măneciu pe liniile ferate secundare 403 respectiv 304. În apropiere se găsesc pasurile Buzău - spre nord-est, Predeluș - spre nord, Boncuța și Bratocea - spre vest. Un drum ce lega Peninsula Balcanică de spațiul intracarpatic, pornea de la Dunăre și înainta
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
noi puncte vamale în apropiere (actualele drumuri ce traversează Carpații prin văile Buzăului sau Prahovei precum și prin pasul Bratocea), trecătoarea și-a pierdut din importanța militară și economică. Un proiect promovat cu bani europeni și susținut de de primăria din Întorsura Buzăului, se constituie într-o tentativă de a introduce zona pasului în circuitul turistic românesc actual. Aceasta se află la altitudinea de 1360 m și se găsește la aproximativ 200 m nord de vârful Crucea Mandii și la circa 200
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
(n. 20 august 1950, Întorsura Buzăului, Covasna), pictor român. "„Pictură lui e liniște în substanțialitatea ei (...) La primitivii italieni, la un Giotto, Masaccio, Uccello, Piero della Francesca, pentru a cita pe scurt, măi întâlnim o asemenea liniște a formei, o corporalitate compactă, o solemnitate a
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
fac colaci din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din ce în ce mai rar se fac gogoși, întorsuri, pancove, pogacele si altele. Ca băutură se folosește mai mult țuica de prune (vinarsul), simplă sau sub forma de "crampă", adică fiarta cu zahar si chimion, la începutul mesei in sezonul rece. Vinul se bea mai rar, la sărbători ori
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
drum de căruțe, ce se prelungește în lungul Văii Runcșorului. După circa 50 m de la intersecție, valea face un cot de aproximativ 360° și dispare în subteran printr-un frumos ponor (Ponorul Runcșorului, denumit de localnici, datorită formei sale, „La Întorsuri”). Deasupra acestuia, cu circa 20 m, mascată de o pădure de fag, se află Peștera de la Ponorul Runcșor (denumită de localnici, datorită persistenței stratului de zăpadă și în anotimpul cald, „La Ghețar”). De aici, drumul se poate continua pe Valea
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
de aceste locomotive au fost filmate circulând pe linia Vințu de Jos - Sibiu, între Săliște și Orlat, precum și pe linia Sibiu-Avrig, între Sibiu și Podu Olt, secvența opririi trenului în tunel a fost filmată în tunelul Teliu de pe linia Brașov - Întorsura Buzăului, în timp ce scena trierii vagoanelor a fost înregistrată în triajul Sibiu. Cadrele în care trenurile au staționat pentru a prelua apă sau prin care treceau cu viteză au fost filmate în stațiile CFR Miercurea Sibiului (gara de frontieră polono-română Sniatin
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
Sita Buzăului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului, pe Buzău. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tipul troiță și a fost dezvelit în anul 1981, în memoria eroilor români jertfiți în anii 1914-1918 și 1940-1944. Troița este amplasată în centrul
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
din gruparea revistei studențești „Echinox”. Și-a susținut doctoratul în estetică teatrului cu teza "Direcții estetice în comedia contemporană" la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie din București (1995). A fost profesor de limbă și literatura română la Liceul din Întorsura Buzăului, jud. Covasna (1969-1970), ziarist la „Cuvântul liber” din Sfântu-Gheorghe (1970), profesor la Liceul din comuna Iară, jud. Cluj (1970-1972), inspector al teatrelor la Comitetul de Cultură al județului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj (1978-1980
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
Turda Dej municipiul Dej Huedin orașul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]