961 matches
-
Pământ, Nimeni nu l-a descifrat, Dar veșnic am să-l cânt. Spune-mi cine nu are dor, Atâta timp cât este viu? Din trecut spre viitor, Din prezent, spre mai târziu. Dorul e întruchipat, În tot ce ne înconjoară, În suflet întortocheat, Ne face viața primăvară. Nu-ți ascunde dorul niciodată, Redă-l prin simpla poezie, Să știe, să afle lumea toată, Că plutești în reverie. Referință Bibliografică: Dorul, vis colorat! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236, Anul I
DORUL, VIS COLORAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354080_a_355409]
-
în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului ești cu mine simplu mai căutat dintr-o toamnă în alta cu fereastra inimii deschisă stăteam cu vântul la povești și singurătatea de mână te vedeam rătăcind pe drumuri întortocheate era o singură ieșire așteptam când m-ai găsit mi-ai cuprins speranța din privirea clară cu o mână am trezit visul amorțit sub pleoape cealaltă s-a eliberat simplu Referință Bibliografică: Știu de ce iubesc toamna / Ana Maria Gîbu : Confluențe
ŞTIU DE CE IUBESC TOAMNA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352622_a_353951]
-
pe suflet și în minte și apoi să aplaud. Îmi doresc foarte mult să fac parte dintr-un cerc închis: SPECTATOR-ARTIST sau ARTIST-SPECTATOR, deoarece numai acest cerc păstrează în el tot ce este mai frumos în lumea asta mare și întortocheată: omenia, admirația, respectul, dragoste, iubire, toleranță, frumusețe. „Îmi place ideea de a privi ambele perspective. Ca artist, iubesc publicul și mă străduiesc să dăruiesc prin creație tot ce pot. ca spectator, iubesc artiștii și încerc să-i înțeleg pe fiecare
CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ŞI CORTINA SE RIDICĂ... de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352616_a_353945]
-
mai retras, unde să nu atragă atenția cuiva, pentru că se auzeau niște voci de fete și băieți de undeva. Privi la băncile de lemn din față, despărțite de pajiștile micuțe cu tufe colorate de trandafiri. Își aruncă privirea spre aleile întortocheate unde se vedeau alte bănci, acompaniate de pomi diferiți și cu tulpinile groase și crestate. Deși nu erau la fel, aveau un lucru în comun. Toți pomii erau încărcați de crengi groase și bogate cu frunze. Gardul viu împrejmuia pe
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
Tatăl băiatului, printre altele, i-a atenționat cu blândețe: - Aveți mare grijă, copiii mei dragi! Căsătorindu-vă să nu credeți că s-a terminat cu greutățile. Dragostea nu ține și de foame... Labirintul vieții fiecărui om este lung și tare întortocheat. Acum sunteți împreună și veți fi binecuvântați să vă iubiți până ce numai moartea vă va despărți. Vă va fi mai ușor în doi, dar sunt și multe capcane, încercări și tot felul de ispite care să vă rătăcească, să vă
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LINII ȘI SEMNE Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Toate crengile-astea uscate, Întortocheate duc spre Cer. Linii prelungi, oricât de frânte, Nenumărate dâre de mister. În ochii lor vedeam un punct mișcând Și liniile ce porneau din el se-ncrucișau. - E semn de moarte, mamă, vor muri curând... - Taci! mă ruga-n zadar
LINII ŞI SEMNE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347227_a_348556]
-
pe care o credeam îngrijitoarea sa. E adevărat că pe ea o cheamă Suciu. Nu i-a dat și numele... Sunt șocată, dar din fericire, îmi amintesc ce zicea bunica: viața e atât de complicată și cărările ei atât de întortocheate, încât uneori n-ai cum să înțelegi de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă. - Cine știe de ce o fi făcut asta, cine știe cu ce îl avea la mână. Nu-l condamna. Doar știi cât te-a iubit... - De multe ori
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
a pornit în explorarea locului, însoțită de ființele insulei. La prima cotitură a găsit un izvor cu apă limpede, făcându-și căuș din pălmi și-a potolit și setea. Era un peisaj exotic, cu iarbă fină, copaci scunzi, cu trunchiuri întortocheate, tufe pline de fructe de pădure, flori necunoscute dar atrăgătoare, animale cu licăriri prietenoase în priviri. Și lumea aceasta era înconjurată de apa strălucitoare a unei mări fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - a izbucnit dintr-
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Modesto, districtul Stanislas, CA. Complexul de apartamente din Coffee Road, 3400. Elena, la căsătoria căreia venisem se mutase de curând din Tennessee după ce Darrell, prietenul ei o ceruse de nevastă. Drumurile vieții sunt adesea întortocheate, căile Domnului de neînțeles iar destinul își urmează implacabil ceasul netezind celor în cauză acele premize care să potrivească lucrurile, cât să împlinească următorul pas. E aceeași “politică a pașilor mici” pe care o urmează în general fenomenele și evenimentele
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de Imnul Național. În primul rând, autorul muzicii Imnului Național
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
Așa se face că lectorul plasează prozele lui Mihai Murariu mai aproape de Sadoveanu decât de autorii generației sale (cf. Paul Eugen Banciu, loc.cit.). Într-un fel sau altul, miticul pare, ne spune autorul, să domine istoria. Schimbările, în cursul întortocheat al faptelor, nu depind de intervenția omului, ci de forța credințelor care domină, la un moment dat, mintea indivizilor. Ele colorează narațiunea și generează textul. * Evenimentele, foarte bogate, se succedă, ziceam, cronologic și uluitor de rapid. Ele se referă la
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
suntem prima Rezervație Maritimă spaniolă. Inima mea are cotloane ascunse, ascunde tuneluri lungi, de kilometri și peșteri tenebroase, săpate de lava incandescentă care mi-a curs prin vene înainte de a se revărsa în mare. Sângele meu clocotitor a format labirinturi întortocheate, prin care locuitorii s-au ascuns de vrăjmași iar pirații și-au pitit comorile. Milenii la rând, n-am schimbat o vorbă cu vecinele mele, deși în zile senine se văd bine, chiar foarte bine. Nici navigația pe mare nu
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
în avion sau chiar pe un pat cu puf pe un vas de croazieră. Tot călătorie este. A călători prin viață nu ester sinonim cu a străbate spații geografice. Foarte mulți nu depășesc granițele satului natal. Și totuși călătoresc prin întortocheatele căi ale vieții suind sau coborând înălțimile bogăției sau largile văi ale cunoașterii. Căile vieții au specific local. Unii îi zic cultură. Specificul Argentinei este tangoul. Dar și „fiesta”. Știți ce este fiesta? Ziua de sărbătoare în care epitropii, făcători
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
multe căi în viață. Autostrăzi largi, de mare viteză, pe care ajungi pe vârfurile bogăției folosind adâncurile obrăzniciei. Asta în cazul fericit în care nu apelezi și la mocirlele necinstei. Oricum toate aceste autostrăzi duc în iad. Cele înguste și întortocheate sunt la antipod. Copacii și zidurile care te înconjoară te dezamăgesc uneori. Există însă pasaje pe care, prin muncă și perseverență, le poți găsi. Culmea este că prin muncă asiduă ai șansa să ajungi în raiul odihnei veșnice. Un paradox
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
geniul creației, strâng mâinile la piept și mulțumesc Cerului că ochii mei îmi mai dau posibilitatea să mă regăsesc într-o lume uitată de abjecțiile neinițiaților lumii pseudointelectualilor. Pornesc, împreună cu alți iubitori ai scrisului românesc, pe un drum mărăcinos și întortocheat al inițiaților lumii secolului XXI. Ne oprim, deseori, și încercăm cu puterile noastre modeste să scoatem din întuneric alți doritori de lumină pură, nu obscuriști, ci clarvăzători ai ideilor literaturii libere. Cineva m-a întrebat ce este literatura liberă? I-
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În dimineața asta soarele-și închină Spre cele patru zări mănunchiul viu de raze Iar eu îmi lepăd griji și sentimente fade Când mintea naște noi și-ntortocheate fraze. Mă-nchin și eu la templul conștiinței mele, Să-mi înflorească-n el ideile albastre, Iar poezia să răsară ca o lună Ce luminează-ntunecimile sihastre. Tu, muritorule, cu sufletul deschide Comoara ce-nainte-ți stă neprihănită, Apropie-te
ÎN DIMINEAȚA ASTA POEZIA RÂDE... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358994_a_360323]
-
de odihnă merg la iarbă verde desfătându-se cu bere și grătarele cu mici, ori cu fleici de vită sau de porc. In concedii merg la munte, la mare, practică turismul în țări mai îndepărtate. După ce poporul nostru a străbătut întortocheatul drum al schimbărilor care l-a obligat să îmbrace hainele răbdării, acum parcă se dezmeticește, se pare că-și regăsește busola, deși ceața în care era învăluit nu s-a ridicat destul. Criza de identitate națională care a făcut ca
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
interminabile de făcători de nimic - despuiați complet aceștia din urmă de veștmintele contrafăcutei lor personalități și acoperiți ostentativ cu măștile vopsite în stridentul stil demonic actual - din spațiul lumesc contemporan). Acum, după ani și ani petrecuți pe căile imprevizibile ale întortocheatului meu destin, pot spune cu certitudine că adevăratul ritual liturgic săvârșit de către Profesorul Ion Chivu în orele de limba și literatura română a reprezentat un moment cultural-didactic deosebit, pe care nu am mai avut bucuria de a-l trăi decât
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
amărăștean - îi înteții dintr-odată mierea cuvintelor și se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte, lustruind masa crâșmei lui Dragomir răsalaltăieri, nu ? - Vorbe, vere Gheorghe, muier'ta te-aținu cu povești întortocheate, pe care numai ea știe să le scornească, ca nimeni alta. - Nu iese fum fără foc, vere Niță. - De-ar fi așa, nu dau socoteală nimănui, păi? Mai leagă-i fleanca Măriii, auzi, și nu te tot fleșcăi pe lângă ea
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
și nevrednice împrumuturi din alte limbi, pentru că brațele ei sunt mai duioase ca tradițiile, mai mătăsoase ca apele îmbelșugate ale Dunării și mai viguroase ca piatra caldă a Carpaților. Tocmai de-aceea, călăuziți fără greș de maica limbă pe drumurile întortocheate ale destinului istoric, românii din trecut și-au croit tainice poteci peste munți și ape spre inima și simțirea fraților din celelalte provincii, contribuind din plin în acest chip la admirabila unitate a limbii lor, o limbă care și-a
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
să se poată regăsi și să ia ce poate, ascultându-și inima. Dacă n-ar fi fost acea veche năzuință a mea, această îndelednicire de acum de a scrie, ar fi fost o cutezanță. Scrisul, ca și viața, are căi întortocheate, greu de descifrat, e un labirint cu infinități ascunse în textul literar. Deși stau singură la masa de scris, în spatele meu fojgăie o mulțime de alter ego care se iau la harță. Scrisul impune, pe lângă inspirație și un strop de
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
aveau. Bătrânul muzeograf îi aștepta deja. De cum i-a văzut și, mai ales, după ce i se prezentă și cușca cu ciudata pasăre, bătrânul specialist, în calitatea sa de președinte al asociației, începu cu o introducere lungă, cu fraze multe și întortocheate, încât abia de putea fi înțeles: - Admirabil!... Exceptional!... Ce forme superbe!... Cum poate oare natura asta să fie așa de perfectă în formele ei... Nu sunt în măsură să-mi exprim toată recunoștința acelor generații de cercetători anonimi care n-
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
aduce acasă pe cărări de coborâre, să fie adăpate în jgheaburi anume făcute pentru adăpat vite. Dar, cea mai mare plăcere a celor doi frați era ca în anumite zile de sărbătoare, să plece împreună spre Milet, să colinde ulițele întortocheate ale acestuia, să admire templele, areopagul, stadioanele, clădirile impozante, statuile din piețele orașului. Acolo, în mijlocul acestui oraș, orice om părea atât de mic și neînsemnat. Doar oamenii foarte bogați, în șaretele lor somptuoase, păreau a se impune în fața muritorilor de
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Mariana Ștefanache, Editura Porto-Franco, Galați, 1997; Mysterion, poeme epice, Editura Alma, Galați, 1997. Coperta și ilustrațiile de Angela Cioltan; Iată Mama ta! Semnificația cultului marian în Bisericile Catolică și Ortodoxă, Editura Alma, Galați, 1998. Drumul a fost lung și destul de întortocheat. A trebuit s-o iau de multe ori de la capăt. O adevarată odisee, cu mersul pe la edituri în țară și în orașul meu, cu așteptări îndelungi, pentru că pe atunci cărțile apăreau mult mai greu, nu cu viteză la care apar
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se câștigă cu greu, chiar dacă te naști cu ea, în ea, trebuie s-o cucerești, milimetru cu milimetru, ca pe un
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]