372 matches
-
Formula AS”, București, 2003. Revista „Cronica” Iași 463 Cuprins: Ion N. Oprea ............................................... ...........3 Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 ........................................3 Cu o prefață de Constantin Hușanu.......................3 Ediția a II-a revăzută și întregită ............................3 PREAMBUL LA EDIȚIA a II a..................................7 CRONICA CRONICARILOR................................... ..9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vornic și cavaler al unui ordin rusesc. Încă din școala, în 1827, semnând Iancu Nicolae Moldovean, a transpus din grecește Culegere de înțelepciune de Dimitrie Dârvari și, după Nicolae S. Piccolos, românul lui Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia. Traducerea, întregita de notele explicative ale lui Piccolos și de altele noi, nu a fost tipărită de la început, circulând, sub numele Iancu Nicola, în numeroase copii manuscrise. Tot Iancu Nicola va semna și un Manual de patriotizm, tipărit la Iași, în 1829
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
practica curentă, am ales să nu includem în analiză școlile din această ramură a învățământului. Capitolul debutează cu o diagnoză a învățământului secundar românesc interbelic, accentuând provocările la care sistemul de învățământ a trebuit să răspundă în contextul unei Românii întregite și soluțiile propuse de miniștrii instrucțiunii publice, cu relevarea rolului principalului reformator al învățământului secundar, ministrul liberal dr. C. Angelescu. Asupra a două implicații ale învățământului secundar am insistat în mod deosebit. Pe de o parte, am arătat că politica
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de la centru se manifestă însă mult mai exigent, recunoscând importanța valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor corelate "sămănătorismului întârziat". Am consacrat această cercetare culturii și intelectualilor provinciei ca un tribut adus contribuției acestora la procesul de modernizare a României întregite. Demersul a pornit și de la constatarea precarității studiilor consacrate intelectualității românești din această zonă a țării. Aceasta, cu atât mai mult cu cât intelectualii din Transilvania și Banat au beneficiat de abordări ample în istoria ultimelor decenii. Pentru nordul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la un an după Unire, secția română se declară independentă și devine Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, clasele germane având statut de clase paralele 151. În 1918 are loc primul bacalaureat desfășurat în limba română. Programa de liceu comună la nivelul țării întregite se va introduce în 1924, atât la acest liceu, cât și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Constantin, "Critica bacalaureatului", în Revista generală a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932. Kirițescu, Constantin, "Suprapopulația universitară. Proporții-cauze-remedii", în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933. Mateiu, I., Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, București, 1924. Mănciulescu, Alexe, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927. Mehedinți, S., Profesorul, temelia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ibidem, p. 167. 17 Ion Nistor, Politica de unitate națională. Discurs la mesajul Tronului rostit de Ion Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923, p. 55. 18 I. Mateiu, Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, 1924, București, p. 28. 19 Emil Dandea, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ale profesionistului: observarea atentă a realității, gândirea rațională, dragostea de semeni, dorința de a ajuta oamenii în suferință, toate regăsibile în jurnal. Paginile lui alcătuiesc mărturia unei conștiințe etice, prin acuitatea și exactitatea observației ele având semnificația unui document social, întregit adeseori de perspectiva asupra psihologiei și a moravurilor din epocă și mai ales de notarea superstițiilor și a incuriei ce stăpâneau încă lumea satului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările... sunt diarium-ul unui om de două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
ei, în plan spiritual, se menținea extrem de stenică, dacă nu chiar mai stenică decît în pasajele "normale". ... Dacă celor doi ași ai picturii făurite aici îi alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
INTRODUCERE Hotarele României întregite, așa cum au fost prefigurate în cursul anului 1918 și recunoscute prin tratate de pace din 1919-1920, reprezintă rezultatul unui proces istoric necesar, desfășurat într-o amplă zonă a Europei Centrale și de Sud-Est. S-au reunit românii într-un stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
răsărit de Carpați până la Nistru și dincolo de apa acestuia. Ni s-a părut interesant să pornim de la caracterizarea teritoriului locuit de români și de la structura populației, așa cum se prezentau într-un moment de vârf al istoriei noastre, acela al României întregite și al existenței sale pentru o perioadă scurtă, de numai 22 de ani. România - eliberată de ceea ce s-au numit „problemele sale regionale” - devenea mult mai conștientă de locul său în bătrânul continent, de vocația sa europeană. Spațiul relativ întins
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
libertățile fundamentale ale cetățenilor. Toți românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, erau egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice. Pe o suprafață de aprox. 295.000 km2, România întregită avea, imediat după război, o populație de cca 15.500.000 locuitori, număr care a crescut la peste 18.000.000 locuitori înregistrați la sfârșitul anului 1930 și aproape 20.000.000 în 1939. Conceptul de pământ, țară românească, este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
face până acum excepție de la constatarea îmbucurătoare de mai sus”. Se semnase Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, dar nu exista cu Rusia/Uniunea Sovietică nici un act formal de reglementare a regimului de frontieră. Lungimea totală a frontierelor României întregite era de 3.686,5 km, din care: 975,5 km cu Ucraina din cadrul U.R.S.S., 354 km cu Polonia, 183 km cu Cehoslovacia, 448 km cu Ungaria, 613 km cu Iugoslavia, 637 km cu Bulgaria și 476 km la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noi - scria N. Iorga în „Neamul românesc” din 25 noiembrie 1918 - e o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată, o muncă ce-și găsește răsplata. Și astfel, avem dreptul de a crede acest fapt defintiv etern.” România întregită s-a realizat - și faptul nu a rămas fără urmări - pe cale democratică, prin adunări cu caracter pelbiscitar. Hotărârile adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia au exprimat poziția de ansamblu a națiunii române în epocă; consemnând Unirea, acestea au precizat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-se satisfacția pentru „acest mare act al unirii Basarabiei cu patria mamă”. Actul unirii - scrie A. Boldur - „a fost acceptat în mod solemn. Tot ce se petrece în urmă în Basarabia poate fi socotit ca o afacere internă a României întregite. Prin urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo cinci luni, caleidoscopul evenimentelor oțelește sentimentul național și voința națională, transformând ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fără a cădea sub stăpânirea sovietică sau a deveni obiectul intențiilor ucrainene de extindere. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm și satisfacție de românii conștienți fiind că, în vremuri grele, se realiza un pas important în înfăptuirea României întregite. La Iași - atunci capitala statului - ecoul a fost deosebit de puternic. Ziarele au publicat numeroase articole, care au exprimat această stare de spirit. „În zilele de pierderi dureroase și dezamăgiri profunde - se consemna într-un articol, cu referire la preliminariile de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. La mijlocul lui decembrie 1918 au fost adoptate decretele-legi de expropriere, care aduceau precizări prevederilor înscrise în Constituție, în 1917, ținându-se seama și de legea adoptată de Sfatul Țării. În Raportul la Decretul-lege relativ la exproprierea proprietăților rurale pentru cauză de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu a unității române. Consfințită pe plan intern, într-o primă formă, prin decretele-legi din aprilie (pentru Basarabia) și decmbrie 1918 (pentru Transilvania și Bucovina), Marea Unire se cerea ratificată prin legi adoptate de reprezentanța națională. Primul Parlament al României întregite, rezultat din aplicarea, pentru prima oară, a votului universal, a trecut la dezbaterea proiectelor de legi respective în ziua de 29 decembrie 1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formă implicită, de acord cu soluția românescă a problemei. Unirea Basarabiei cu România a răspuns unei necesități istorice, izvorâte din principiul naționalităților, comandament major în epocă, și a constituit parte componentă a Marii Uniri din 1918. Realizată pe cale democratică, România întregită trecea într-o nouă etapă a evoluției sale istorice. Stabilirea frontierei pe Nistru și unirea Bucovinei reprezentau intrarea statului român în posesia Moldovei întregi, într-un non context geopolitic aici la vărsarea Dunării în Marea Neagră, în vecinătatea Rusiei/Uniunii Sovietice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vecinătatea Rusiei/Uniunii Sovietice și a Poloniei reconstituite. În perioada următoare, apărarea integrității teritoriale, realizată în anul 1918 și recunoscută pe plan internațional prin tratatele din 1919-1920, va reprezenta obiectivul fundamental al politicii externe promovate de statul român. ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special a oricărei agitațiuni, propagandă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
provincie a suferit influențe specifice, venind din direcții diferite, izvorâte din particularitățile de exprimare a fiecărei dominații străine, după cum și vechea Românie își avusese evoluția specifică. De aici, și moștenirea, într-o anumită măsură diferită, adusă de acestea în cadrul României întregite, cu elemente specifice în planul vieții materiale și spirituale. De aici, și unele greutăți de integrare, atât de ordin cantitativ, cât și calitativ. Imperiul Austro-Ungar făcea parte din Europa și se încadra într-un anumit spațiu de cultură și civlizație
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
națională, așa cum era pentru celelalte frânturi ale neamului românesc. Și totuși, a fost destul să cadă lanțul robiei țariste pentru ca libertatea să îmbrace numaidecât o formă de viață națională în provincia dintre Prut și Nistru”. Asperitățile integrării Basarabiei în România întregită, proces din care n-au lipsit abuzurile și greșelile administrației (ce a cuprins și funcționari din provincie), se explică mai curând prin caracteristicile stăpânirii țariste, concretizate în stadiul de existență - materială și spirituală - a acestei provincii în momentul unirii. Întegrarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o unitate naturală și politică. Dar mai ales relieful comandă această unitate complexă”. Marile regiuni geografice - cu caracteristicile lor - se alătură unele de altele și se leagă „în acea armonică unitate complexă, care constituie personalitatea geografică a țării noastre”. România întregită se baza, așa cum s-a spus, pe „clădirea simetrică a pământului românesc”, iar această simetrie izvorăște și din elementele specifice ale diferitelor unități, provincii, din împletirea organică a geografiei cu istoria. Fiecare „încăpere a uneia și aceleiași clădiri nu era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]