3,639 matches
-
să le ajut. E păcat de la Dumnezeu, spune ea... "Copiii războiului", care nu au altă vină decât să se fi născut, nu trebuie să rămână copiii nimănui. De altfel și Ovidiu mă va ajuta, zicea că e un post de învățătoare la Solca. Teodora ar putea... Dar uite, îl rog de două zile să îmi împrumute caii și șareta să încerc să le scot de acolo. Dar el nu și nu, că riscul e mare, că nu cunosc locurile, că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că parcă și nacialnicii aiștia noi de la graniță îs ceva mai omenoși... Poate până atunci vom putea călători cu trinul nostru huțulesc, dacă nu, atunci venim și pe jos, pe cărarea de sub creastă... Da' Oxana ta are vreo slujbă? Este învățătoare și maistru-instructor profilat pe încondeierea ouălor la atelierul de manufactură casnică de la Școala Gimnazială din Straja. Pe lângă bani frumoși în lei și valută, a adus școlii numeroase diplome de excelență și medalii de aur de pe la mai toate concursurile și expozițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nicio experiență de viață, făpturi care au nevoie de îndrumare pas cu pas pentru a ajunge măcar la nivelul lui care, până la cei doisprezece ani ai săi, nici nu călcase pe la școală, dar cunoștea atâtea lucruri că putea discuta cu învățătoarea de la egal la egal. Atâta doar că nu știa să scrie și să citească. Aici, în zona scris-cititului, trebuia să persevereze mai mult, ceea ce, de altfel, și făcea cu multă conștiinciozitate. Și nu numai la clasă, ci și acasă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
forțe proaspete, ceea ce i-a întărit convingerea că i se pregătește ceva. Cât despre dispariția caietului cu scrierile sale poetice, nu-și făcea prea multe griji, deoarece toate erau expresia exteriorizată a unor sentimente de iubire față de prietena sa, o învățătoare de țară destul de drăguță, care îl iubea la fel de mult, odată ce au hotărât să-și unească destinele nu peste multă vreme. Cu toate acestea, era cât se poate de limpede faptul că el, studentul integralist, devenise incomod pentru cineva. Nu luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu oarece îndoială că aici e mult mai greu ca la Dumbrava, dar să persevereze și așa va răzbi, deoarece de-acum se va putea ocupa numai de școală, că a scăpat de obligațiile de gospodină, de dădacă și de învățătoare. Când dai de greu, ne cauți la Cibernetică! I-au mai zis. Din când în când, vom mai trece și noi pe la tine!.. Să fie într-un ceas bun, Vasilică-surioară! Rămasă de una singură, surioara făcea niște eforturi disperate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de legislația în vigoare pentru accederea pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei didactice: definitivat, gradul II, gradul I și de încheiere a perfecționărilor periodice la care am participat ori de câte ori am fost programat. În anul 1960, m-am căsătorit cu învățătoarea Corduban Modesta, fiică de gospodari din satul Călinești Cuparencu, care m-a însoțit pretutindeni, până în prezent, în timp, în spațiu și în viață. În 1973, s-a născut fiica noastră Mariana, învățătoare și ea, căsătorită Străchinescu, care ne-a dăruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
programat. În anul 1960, m-am căsătorit cu învățătoarea Corduban Modesta, fiică de gospodari din satul Călinești Cuparencu, care m-a însoțit pretutindeni, până în prezent, în timp, în spațiu și în viață. În 1973, s-a născut fiica noastră Mariana, învățătoare și ea, căsătorită Străchinescu, care ne-a dăruit două nepoțele ce ne-au umplut casa și ne-au înnobilat existența, după caz, cu bucurie și necaz, pe numele lor Sabina-Ioana și Simina-Elena. Ca profesor de limba și literatura română și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nevoie de ermiți... Nu pot scăpa de amintiri și iluzii, nu mă pot reinventa, revendicând un nou punct zero al existenței, așa cum n-am putut scăpa, încă din copilărie, de nume și prenume. Cum spuneai că te numești? mă întreba învățătoarea. Z, răspundeam eu, privind în jos. Cum adică, zău, chiar Z îți spune?... Nu mai aveam nici un argument, în afară de faptul că mă chema Z. Aha, zicea ea. Z și mai cum? Zahiu, îngânam eu. Doamna se uita în niște hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
refuzat să port altă cravată. Explicam tuturor că orice altă cravată, cumpărată din magazin, ar fi un surogat. Eu voiam simbolul acela autentic, prima cravată care mă emoționase fără egal, atunci când îmi fusese legată la gât. În zadar îmi explicase învățătoarea că nu respect simbolul partidului, pe conducătorul iubit; n-am cedat. Apoi, împotrivirea mea față de Dej a fost de poveste. Stătusem în ploaie, mai mult timp, cu detașamentul, ca să-l întâmpinăm la vremea sosirii în vizita de lucru de la uzina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la chipul meu, probabil că rămâneau la credința că sunt fie prost, fie că am doar statutul acela de obiect însuflețit, ciudat. Cert este că atunci când am ajuns la școală, în ziua în care am abordat problematica literei i iar învățătoarea a fost foarte inspirată și ne-a solicitat să-i spunem cuvinte sau propoziții care conțin și această literă eu, școlit pe alese în salonul cultural al Ninetei, am spus pe nerăsuflate: "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
conțin și această literă eu, școlit pe alese în salonul cultural al Ninetei, am spus pe nerăsuflate: "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care-și trimite apărătorul în iad". Pe vremea aceea nu știam încă nimic nici despre cacofonie. Învățătoarea a rămas ca la dentist. Chiar așa: figura aceea pe care a făcut-o învățătoarea, la auzul exemplului meu, numai la dentist o mai văzusem. Atunci, pentru prima oară am înțeles ce înseamnă a rămâne ca la dentist. Dar învățătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe nerăsuflate: "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care-și trimite apărătorul în iad". Pe vremea aceea nu știam încă nimic nici despre cacofonie. Învățătoarea a rămas ca la dentist. Chiar așa: figura aceea pe care a făcut-o învățătoarea, la auzul exemplului meu, numai la dentist o mai văzusem. Atunci, pentru prima oară am înțeles ce înseamnă a rămâne ca la dentist. Dar învățătoarea era pe mâna unui dentist ciudat. Omul cu spaima de clește care scotea măsele o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Învățătoarea a rămas ca la dentist. Chiar așa: figura aceea pe care a făcut-o învățătoarea, la auzul exemplului meu, numai la dentist o mai văzusem. Atunci, pentru prima oară am înțeles ce înseamnă a rămâne ca la dentist. Dar învățătoarea era pe mâna unui dentist ciudat. Omul cu spaima de clește care scotea măsele o lăsase parcă, pe scaun, cu gura căscată, dar uitase să vină și să-i spună măcar să ia o pauză de căscat, c-o s-o doară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vină și să-i spună măcar să ia o pauză de căscat, c-o s-o doară fălcile, nu de alta. Când am ajuns acasă, aveam să aflu că exemplul meu cu ibovnica sfântă și zgripțuroaică nu fusese gustat prea mult de învățătoare, căci mama m-a întâmpinat cu mâna dreaptă pe urechea mea stângă și cu o interogație epistemică de toată frumusețea: "De unde ai învățat despre ibovnica sfântă?" Iar eu, inocent, calitate care în mare parte nu mi s-a depreciat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de salut, artă care, într-un timp scurt, avea să molipsească, prin virtuțile sale estetice și morale, tot cartierul, dar și școala unde cu drag am fost condus ca să învăț literele pe care deja le știam, dar pe care, căpoasă, învățătoarea le scria mereu altfel decât mine. Tot pe-atunci, dacă îmi amintesc bine, am luat primele lecții televizate de sport. Holbam într-o zi ochii la televizor, când am văzut, într-un film, un nene și o tanti, goi-pușcă, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
reținut mult timp, tot fără să pricep nimic, sintagma aceea anumite jocuri de societate iar când am folosit-o la școală, într-un context potrivit, dorind să-mi etalez încă o dată cultura mea generală mult mai elevată decât a colegilor, învățătoarea a conchis fără echivoc, abordând un interlocutor pe care nu l-am zărit prin clasă: "Acest depravat trebuie îndepărtat imediat din clasa mea". Dorința sa, aveam să aflu ceva mai târziu, n-a prins viață, din cauza (datorită?!) faptului că învățătoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
învățătoarea a conchis fără echivoc, abordând un interlocutor pe care nu l-am zărit prin clasă: "Acest depravat trebuie îndepărtat imediat din clasa mea". Dorința sa, aveam să aflu ceva mai târziu, n-a prins viață, din cauza (datorită?!) faptului că învățătoarele de la clasele paralele ar fi sărit ca arse, argumentând, din ceea ce spunea mama, bodogănind prin casă, că au și ele depravații lor printre elevii pe care-i păstoresc. A fost una dintre primele mari lovituri pe care soarta mi le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mare mic depravat și bănuiam că, rămânând mai mult în compania Ninetei, șansele de reușită erau mari, pentru că aceasta pur și simplu mă lipise de sufletul ei. Făcea tandem cu mine chiar și atunci când eram pus la zid din cauza criticilor învățătoarei, care credea că maniera mea personală de caligrafiere era din cale-afară de păguboasă pentru estetică. Nineta, dimpotrivă, mă lauda, spunea că am stil, personalitate, că nu trebuie să scriem toți precum oile, oficial, standard, că ne-am plictisi de mama-focului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Brâncuși sau... Și, cu tactul ei nemaipomenit, arăta mamei și ninetistelor caietele mele de elev original, inventiv, citea cu patos din ele și se bucura nespus, întrucât numai ea și eu puteam descifra acel univers ciudat de îmbârligături despre care învățătoarea spunea apăsat și repetat că ar putea constitui un punct de plecare interesant pentru elaborarea unui nou alfabet. Din fericire, existau însă pentru Nineta și subiecte mai atractive pe lume, mai apropiate de aspirațiile mele de individ care dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ochiul a mare complicitate, deși habar n-aveam ce mari secrete ascundea tărtăcuța mea. Mai târziu, când n-am mai putut suporta povara secretului pe care-l aveam, dar despre care habar n-aveam, am întrebat-o, în pauză, pe învățătoare, la ureche, ce-i aia fitness. Săraca de ea, s-a făcut roșie ca para focului, a-nceput să țipe la mine de parcă aș fi dat foc orașului, și m-a somat, cu un aer ultimativ, să-i spun de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tu, măi piciule ținea foarte mult la acest măi piciule și îl pronunța drăgăstos rău de tot, ca și cum urma să-mi ceară în pauză un chiștoc dar tu, măi piciule, știi că biserica este despărțită de școală? Ți-a spus învățătoarea ta asta?" Domnul tovarăș era subtil, voia s-o laude pe doamna, pentru că avea un elev atât de strălucit, dar nu știa cum... Dar eu voiam ca toate laudele să mă copleșească doar pe mine, precum că i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca preotul Alexa să-și facă timp și pentru mine, după slujbă, să mă plimbe pe ici, pe colo, ca pe doamna, dar asta nu s-a întâmplat niciodată. Atenția feței bisericești față de doamna a trezit și alte invidii. Pe învățătoarea de la clasa paralelă dau, așa, numai un exemplu am auzit-o, cu urechile mele personale, cum îi spunea bibliotecarei, atunci când am fost și eu, o dată, de am împrumutat o carte, că, vai, tu, dragă, oare madam asta n-a auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
drept care n-am mai fost musafirul bibliotecii, până când am apucat să termin școala. Într-o zi, când doamna noastră a venit la școală cu un ochi vânăt, am fost foarte trist, dar și nedumerit, pentru că am auzit pe-o altă învățătoare spunându-i unei surate că uite, dragă, colega noastră, săraca, a fost mărturisită de doamna preoteasă care, mai lipsită de experiență, o fi lovit-o, din greșeală, cu vreun crucifix mai lung. Eu, care știam, până atunci, că doar preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ne-am schimbat. Am început cu cafelele, cu țigările, cu discotecile, cu băieții pentru care motiv părinții ne certau, dar noi habar n-aveam. Cu toate acestea, am învățat și ne-am făcut o carieră. Eu sunt contabilă, ea este învățătoare. —Te-am întrebat toate acestea pentru a mă edifica. —În ce sens? M-ai făcut curioasă. —Du-te la ea și după aceea vii să mai vorbim. Cum a ajuns Leontina, Natalia a tras-o de mână să se așeze
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
iubi-o, că este fata lor și orice părinte își iubește copilul și la rău și la bine și când este bun și când este neascultător, dar ea cu ce i-ar putea ajuta? N-ar mai putea profesa ca învățătoare și chiar dacă ar încerca, în cărucior ce autoritate ar avea? Elevii ar râde de ea. Colegii n-ar mai privi-o cu aceeași ochi. Directoarea, cu care nu s-a prea înțeles, ar urî o și mai mult. Ce profesie
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]