1,232 matches
-
de data asta va fi o înarmare cu arme chimice și psihotronice, extrem de periculoase pentru viitorul omenirii. Și nu în ultimul rând înfloritoarele State Unite care refuză să-și recunoască înfrângerea capitalistă a marilor consumatori de bunuri materiale, care contină cu înverșunare să-și apere fără succes prăvăliile și în final, probabil, vor sfârși în mai puțin de 12 ani ca niște “automate ale morți”, asemenea unor conducte prin care intră și iese hrana din hidrocarburi, sau asemenea unor animale obeze care
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
nostru, e ființa care ne îndulcește viața zi de zi, și-i de-o inteligență pur și simplu genială ... Dotat cu fler, patrupedul și-a dat seama repede de antipatia Malagheniei, așa că a început să latre la ea cu o înverșunare care mi-a adus aminte de colega noastră de la serviciul "Dealuri și pajiști" când nu era trecută la primă. Pe timpul cât a fost în emisie javra, nu ne-am mai putut înțelege decât prin semne, comunicare cam deficitară, din moment ce unchiul
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
archebuze și baliste Și cât vor fi acestea să reziste, Asediul mai poate să dureze Nici fanii nu mai flutură batiste Provocări nu pot să mai lezeze Că tot mai bună supa de orez, e Și cronica oricărei zile triste Înverșunarea ne-a adus aproape Și ochii noștri altfel astăzi văd La fel de vinovați pentr-un prăpăd În care singuri ne găteam atrape Dorindu-ne s-avem zile mai bune Cu-atata lipsă de înțelepciune! Referință Bibliografică: Beligeranță / Ion Untaru : Confluențe Literare
BELIGERANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351190_a_352519]
-
Stol grăbit să mă poarte”. Dar iată atmosfera de miracol ce proteja (încă) vârsta, dispare, lăsând în locul ei un fel de vacuum dezolat. Poeta își dă seama de noul sau statut existențial, degradat și îl notează cu un soi de înverșunare ironica; versul devine și el mai distructiv, subliniind parcă pierderea suferită (Statut): “Pungi de plastic păsări mai slabe/ Cu gust de găină, / Etichete, coloranți aglomerări/ Leagă la gura borcanul sfidării cu celofan/ Magazine ciudate-ți taie/ orice surplus de elan
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > FĂNUȘ NEAGU - CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De ziua marelui scriitor, de dimineață, am căutat cu-nverșunare un petec de cer primăvăratic, însă ceața groasă, m-a determinat să cred că afară e toamnă, nicidecum anotimpul poenilor cu narcise galbene. Am respirat ușurată când am decis să pun, în această zi aniversară, pe talgerul sufletului, poveștile scriitorului
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
le da. Asta ar duce la caderea actualului minister (guvern). Acum câteva luni, izraeliții se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au făcut atâta tămbălău în Europa, de când presa evreiasca din toate țările atăca cu înverșunare România ori vrea sa obțină cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici deocamdata". În februarie 1873 Carol I îi scrie din nou tatălui său: Suntem învinuiți prin ziare că prigonim pe evrei, fiindcă noua lege a
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
timpul, în același pământ ne întoarcem fiecare și, toate câte le avem, rămân aici. Luăm cu noi numai faptele noastre bune sau rele. Putreziciunea de după moarte ne arată la fel. Și atunci, pentru ce atâta zbatere în gol?! De ce atâta înverșunare să apucăm mai mult, din ce în ce mai mult, cu mult mai mult decât ne trebuie, sau dacă se poate, să le apucăm noi singuri pe toate și să nu mai lăsăm nimic celorlalți. Înțelepciune se cheamă asta, să alergi după niște bunuri
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
convingerile sale ateiste, astfel încât copilul creștea meditând la cât de „mincinoși”, „perfizi”, „fanatici” și „criminali” pot fi slujitorii Bisericii și cât de ignoranți sunt oamenii din popor care nu l-au citit niciodată pe Marx, Hegel, Kant sau pe Lenin. Înverșunarea antireligioasă a lui Baștovoi senior ceda doar în fața morții cu care, se pare, avea o relație aparte. Zic aparte, pentru că, nu se știe de ce, ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CERUL S-A SPART CA UN VAS DE CRISTAL Cerul s-a spart ca un vas de cristal Ș i tone de apă au căzut pe pămînt - Tornada s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte Î n pămîntul arat de vapoare Î n zilele noastre perverse și sfinte ! Referință Bibliografică: ca un vas de cristal / Cristina Lila : Confluențe Literare
CA UN VAS DE CRISTAL de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355213_a_356542]
-
SPART CA UN VAS DE CRISTAL Cerul s-a spart ca un vas de cristal Ș i tone de apă au căzut pe pămînt - Tornada s-a stîrnit cu înverșunare Răvășind asfințitul soarelui sfînt! Au căzut și copaci, smulși cu înverșunare Din rădăcinile lor strașnic înfipte Î n pămîntul arat de vapoare Î n zilele noastre perverse și sfinte ! Referință Bibliografică: ca un vas de cristal / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi
CA UN VAS DE CRISTAL de CRISTINA LILA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355213_a_356542]
-
Iar munții se topesc sub râul plin de foc, Pe bolta fără stele apare o lumină, Prin cenușiul nopții, albastru-și face loc. Spre marea agitată, privește cu-ncordare, Să vadă-n orizonturi catargul salvator, Iar valurile-nalte izbesc cu-nverșunare, În insula de gheață și-n tristul său decor. Se prăvălesc toți munții, în hulpave adâncuri, Iar stâncile de gheață se sfarmă-n zeci de mii, Împrăștiind răceala în cele patru vânturi, Trezind din amorțire întinsele câmpii. Deodată-ntreg vacarmul
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
de nedescris. În același moment, aud pocnete și un țipăt teribil, al Ilincăi. Am sărit din pat imediat, am ieșit pe ușă în grabă, ocolind casa prin spate și ajung la acea intrare, trecând pe lângă cușca câinelui ce lătra cu înverșunare încercând să scape. Bătrânele nu se vedeau.După ce dau colțul casei, văd un om foarte voinic, înalt și gros cu părul cărunt, cu un bici în mână ridicat amenințător și o privire urâtă, fioroasă cu o față roșie și ochii
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele! Dar, deodată Apare o roată Însângerată Pe zarea toată: E Soarele, Soarele, Zvârlindu-și pletele, Bucurând fetele Cu mii de scânteie De curcubeie. Vine pe lume Soarele! Soarele! Referință Bibliografică: DRUM
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
am făcut asociatCu popa CerchezCa la vreme de mezatSă i-l închiriez.... XXVI. APOCALIPSA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1697 din 24 august 2015. Apocalipsa Am luat cândva, odată Într-o mână, și-n cealaltă Să citesc cu-nverșunare Biblia, o carte mare. Și-am cătat de-acolo multe, Chestii stranii, amănunte, Dar din toate ce-am aflat, Un capitol l-am fixat. Cum că astă bună lume, Într-un sunet surd de surle, Va fi apoi judecată Și
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
de plăceri Poleită-n strălucire, fără lacrimi și dureri Însă vai, când am crezut în sfârșit că te-am găsit Mi-am simțit sufletul gol, obosit și pustiit! Cu povara de regrete am pornit din nou la drum Răscolind cu-nverșunare prin al vieții mele scrum Și-am găsit ascuns acolo un tăciune fumegând Dintr-o vreme când în rugă vorbeam cerului, plângând... Și-atunci te-am zărit o clipă fericire minunată Erai jarul din inimă, erai dragostea de Tată... Erai
FERICIRE...FERICIRE CÂT DE MULT TE-AM CĂUTAT... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369348_a_370677]
-
bani mulți și tot de la contribuabili, Teatrul Național, și ce bine arată. Dar s-au aruncat pe apa sâmbetei o grămadă de bani cu niște închipuite autostrăzi ori cu alte bazaconii și furăciuni și nu am văzut atâta supărare și înverșunare. N-a făcut nimeni cântecuțe manifest. Revin, dacă iubitorii de fotbal au dreptul la o arenă națională, dacă iubitorii de teatru au dreptul să se bucure de un teatru național, dacă iubitorii de operetă au dreptul să se încânte într-
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Nea Gheorghe ce-l învârtea cu meșteșug pe deasupra capetelor noastre. - Aha! Orice Drac își are Dracu! Între timp, în drum se aud voci. Era vocea tatei și a mamei care încercau să liniștească pe Dracul ce ne urmărise cu atâta înverșunare. Cele trei mogâldețe ce veneau pe potecă nu erau alții decât tata, mama și Vioreana noastră pe care nu reușiseră să o dea la schimb sau s-o vândă. Biata vacă s-a speriat și a luat-o la fugă
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
ne-am iubit însă am ținut unul la altul în felul nostru, mai mult aruncându-ne unul altuia priviri dușmănoase, de cele mai multe ori. Însă îmi aduc aminte și mă gândesc și la ea câteodată. Uneori cu milă iar alteori cu înverșunare. Însă a fost doar ea, Livia Drussila și nimic mai mult. Îți tot trimitea scrisori cândva Thrassyl! continuă împăratul întorcându-se către astrologul său. Să tot fie vre-o cinci ani de atunci..! -E adevărat magnifice! V-am spus că
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
nu poate nici să urce, nici să coboare pe ciutură! Și cu mine, dacă mă iubești, asemeni te vei purta!" Zeița înfuriată trimite Taurul Ceresc împotriva înfumuratului pământean, numai că Enkidu îi zădărnicește planurile, ucigând fiara dezlănțuită: Urmărindu-l cu înverșunare, Enkidu ajunse Taurul și, apucându-l de coadă,îl ținu strâns cu amândouă mâinile. Atunci Ghilgameș, viteaz și dibaci, stătu în fața lui și, cu spada, Cu spada îl izbi între grumaz și coarne. După ce uciseră Taurul, îi smulseră inima și
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
feciorelnic în mijlocul unei mărci a candorii, lumina ce se furișase pe chipurile celor doi adolescenți în irizări, răsăritul soarelui văzut ca o desfacer de aripi, dar și apusul ce li se înfățișase ca o desfacer în comete.Își dori cu înverșunare acea duioșie a sufletelor, dar și o anumită facultate de rezonanță care atingea în dăruire punctul cel mai înalt al sensibilității lor, dar și convergenșe ideatice. Nu existau frontiere în accepția lor spirituală, ci doar prăbușiri pe dinăuntru, pentru ca apoi
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
inteligent, frumos, de care credea că s-a îndrăgostit și a fost nevoie doar de apariția unei imagini agreabile, frumos construite, pentru ca gândurile sale să se detașeze de la scopul călătoriei și să viseze la „cai verzi pe pereți”. Dorind cu înverșunare să nu se mai gândească la asta, părăsi culoarul vagonului, revenind pe locul său, reluând cititul din cartea Danielei Grosu, pe al cărei text încerca să-și concentreze întreaga atenție. Nici nu trecu de Ciulnița, când legănatul trenului o conduse
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
ei, Valentina Noroc- Dolgaciova. Or, Domnia Sa a reușit cu suflul ei să- și susțină și familia. Într-un interviu, realizat cu Lidia Noroc Pînzaru, al Ludmilei Gorbuli, actrița spune: “Arta și cuvântul se zămislesc cu sufletul... Vom lupta mereu cu înverșunare să nu se piardă ceea ce s-a cucerit la Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și în alte țări. Acolo colectivele artistice au
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CASTELUL SUFLETULUI MEU Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Degeaba-și curge timpul râurile pe obrazul meu și-mi ninge tâmplele cu-atâta-nverșunare, că-n tainițele sufletului n-are cum să îmi ajungă prin labirintul viselor scăldate în culoare. N-au să se frângă, înrobite, aripile mele, de vântul înghețat ce-mi bate-n poartă nemilos, când se întind cu-atâta patimă spre
CASTELUL SUFLETULUI MEU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353439_a_354768]
-
de mână și merse la poartă cu căpitanul Zefir. Căpitanul alergă la ceata vorniceilor: - Gata, flăcăi, împăratul vă primește, dar să fiți cuminți, să nu vă faceți de râs! Vorniceii unde nu începură să chiuie, lăutarii să cânte mai cu înverșunare și tot alaiul se îndreptă spre curtea Speranței. Dar aici intrară numai cei curajoși, ceilalți rămânând pe uliță. Când văzură împăratului așa de orbitoare, vorniceii pierdură curajul, căzură la pământ și nu mai îndrăzniră să ridice privirea. Numai unul, mai
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de ofițeri și 32.569 de soldați se predau generalului Haynau la Șiria, lângă Arad. A fost alegerea ungurilor, a fost marea lor greșeală fiindcă generalul austriac, Haynau, a fost cel mai mare dușman al kossuthiștilor, îi ura cu o înverșunare de moarte, ceea ce s-a văzut de la început, când a condamnat toți generali la moarte, unii prin spânzurare și pe alții prin împușcare. Nu văd vreo diferență, se știe doar ca generalii ce s-au predat erau de diferite naționalități
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]