416 matches
-
Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe să blesteme nu șagă, părinte! Iaca ce spune el mai departe: „Să fie blestemați de Domnul Dumnezău atotțiitorul și precurata a sa maică de slăviții 12 Apostoli și de 318 Svinți Părinți de la soborul Nichei... să-i lovască bubele lui Ghiez și cutremurul lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o termine atât de repede. Și asta nu-i pentru prima oară. Mi s-a mai întâmplat să fiu chemat la masă așa repejor și când colo el îmi servea o mâncare care, pentru pregătire, ar fi luat timp nu șagă... Asta nu înseamnă oare că mâncarea o pregătește cineva și bătrânul îi mai adaugă doar cine știe ce ca să-i dea gust cum numai el știe? Altfel...” În scurtă vreme am ajuns. După ce am dat binețe izvorului cu apă limpede, purtând încă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
odihnească alături de-ai lor. Cînd l-am îngropat pe tata, am fost surprins cît de multe oase pot fi într-un simplu mormînt de țară, în care eu credeam că-i doar bunica. Vocea lui a avut inflexiuni de șagă, căci vorbele au fost rostite mai mult ca o tachinare la adresa tonului grav folosit de Liliana. Dar cînd nu primește răspunsul scontat, un rîs ori vreo vorbă de ceartă din partea femeii, Mihai se uită atent la ea, sfîrșind prin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
capre, și se duce drept în Bistrița, de clocotea apa! Asta era în sâmbăta lui Lazăr pe la amiază. Ei, ei! Ce-i de făcut? Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă!” Faptele pârâtului întrec deja măsura lucrurilor: dărâmarea locuinței unor oameni săraci care au muncit din greu pentru construcția ei, omorârea unei capre, sunt pagube majore pentru vârsta inculpatului. Mai departe, la pagina 63, citim: ,,Odată, vara, aproape de Moși, mă furișez
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Pentru Măneni, Pomul școlii era serbare-școlară, adusă de „Români”, din Regatul lor, așa că se duceau (când se duceau), doar ca să scape de amendă, iar cântatul pe mai multe voci, cu tot felul de intrări, răspunsuri și celelalte drăcovenii era o... șagă - ca la școală, unde ești pus să Înveți tot felul de lucruri care nu-ți slujesc În viață; și mai ales „nu-s de pe la noi”. Însă de acel Crăciun, al lui ’43, veniseră cu toții; se adunaseră la școală; se strânseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
repede, repede, trage de mâner, cât încă nu e prea târziu. Abia așteptau, săracele, ca ea să-și isprăvească cercetarea și să le lămurească, gesticulând a lehamite: Nu v-am spus eu? Cu foanfele din ziua de azi nu-i șagă, ce, mai există credință, ce, mai există bun simț? Zboară din floare în floare, ei, aș, ce spun eu, din par în par. Și chipurile celor din fotografii să se liniștească subit, să-și recapete concentrarea avută, oare acum câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și râsete și cântece, sara, pe la focuri... Așa-i când îi lume multă. —Spune, măi Barbă, spune! zise Faliboga. Atuncea-i de tine! Atuncea cânți tu și șăguiești cu fetele... Îți aduci aminte de pe când erai tânăr... — Ce folos de șagă... mormăi Gheorghe Barbă. Acu-s ciolan bătrân. Omul când îmbătrânește, pune paie și-l pârlește, vorba cântecului... Cu toții începură a râde. Moș Irimia arătă cu capul spre Lepădatu: — Unui flăcău ca aista nu i s-a urî la vară... Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mințit în viața lui. Traian e un fecior bun și blând, în care Culi își poate pune toată credința. Îi cetește în ochi ca în cărțile pe care le are acasă pe poliță. Poate să fi făcut Traian Melinte o șagă? Dar dacă spun amândoi că nu știu nimic, nu mai poate fi îndoială că nu știu. Atunci cine să fi luat butul de cal? Badea Toma și Traian îl bănuiesc pe el. Însă el nu se știe lunatic, nici bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
celor care tot ziceau că este, să nu cumva să-i mai prindă săpînd pe islazul comunal, că le rupe picioarele. Comoară vă trebuie vouă? Mormolocilor! Și de învățat cine să învețe, gîștele? Eeei, drăcie! Deci nu era lucru de șagă. Mult timp copiii n-au mai discutat de față cu lumea o problemă atît de importantă și se simțeau grozav de rușinați din cauza spuselor domnului Nicanor. Dar, de, asta era situația și n-aveai ce face. Domnul Nicanor era domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
multe și grele cât pietrele de moară. Am mai trecut prin grajd pentru obricul cailor, am slobozit câinele din lanț și am adus niște lemne ca să-ntreținem focu-n vatră, că-i un ger de crapă pietrele sub talpa casei, fără șagă. Și s-a cuibărit în cotruța lui de lângă horn, bucuros că a potrivit un răspuns acceptabil la întrebarea credincioasei sale neveste. Apăi abia a trecut Boboteaza și știi că de multe ori când popa stropea cu busuiocu', pe pământ ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tot. Destul că prin acele locuri nu se mai auzea nici țipenie de om. Numai corbii croncănind și vulturii dădeau târcoale plaiurilor de altădată pline de viață. Tu Mălină! Tu să știi că trebușoara cu Balaurul nu-i lucru de șagă! Anunță băieții să-mi mâne de la saivanul de pe Măgura doi huțuli de trei ani cu tot cu tarnițe și căpestre, iar tu pregătește-mi toporișca și vreo zece cocoșei galbănuți că mă duc fuga-mare la moș Cuveică de la Negrileasa ca să ne scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ți-ar fi convenit dumitale, atunci rămânea repetent și plăteai întreținerea la facultate plus toate taxele încă un an pe deasupra. Dar și așa încă nu se știe cum o va scoate la capăt, că două corigențe nu-i lucru de șagă! Trebuie să înveți toată vara! Bădia a făcut ochii mari și a scrâșnit din măsele, și s-a făcut alb ca varul, și și-a făcut semnul crucii: Piei, diavole! Nu se poate! Asta nu se poate, părinte! Dispari, diavole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-i ajute, spunându-le că nu are nevoie de plata lor. Ba mai mult, la orele de sport îi mai și contra cu duritate, așa ca din greșeală, pentru a-i face să simtă că nu-i lucru de șagă când vine vorba de demnitatea personală. Ce-i drept, asemenea cazuri erau destul de rare, că el devenise liderul celor două echipe sportive ale elevilor ce activau în campionatul regulat din Texas, de baschet și fotbal. Nu de puține ori s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în plus de cules pentru ciripeală. Și dacă de Pițigoi a reușit cât de cât să se debaraseze, au intervenit alții care să-i tulbure liniștea și așa destul de precară. Vin vremuri grele, Georgică frățioare! Păzea că nu-i de șagă! Dar nu-i necesar să vină, că de ovăz, de crep, de mălai încins și de fiertură de arpacaș te-ai săturat și tu! Nu la asta mă refeream, ci la Germania... Cică sunt ceva mișcări prin Democrată. Cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în tinda casei. Vai și amar de românul cu mulți copii care vara-s bogăție și iarna curată sărăcie la casa omului. Noroc că se mai descurcă și singuri că altminteri ar trebui să-mi iau lumea în cap, fără șagă! Lasă, mă Tăloi! Stai acasă că poate mai faci vreo doi!.. Tu ești un om fericit!.. Anu' și cârlanu'!.. Cum or crește? Lasă că 'om vedea noi... Dumnezeu cu mila!.. l-a liniștit un tovarăș-ziler ca și el. * * * Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sărbători au avut și ceva oloi de soreancă, dar de-amu văd că-s bune numai cu sare și le mănâncă într-o veselie, că nici nu se mai satură odată, de parcă o dat foametea într-înșii, bădie Nicolai, fără șagă! Uite, mă omule, bine la mine!.. Am un loc liber de îngrijitor la grajdul de vaci cu lapte, pontat la maxim. Ca îngrijitor mai poți să fii și supraveghetor de noapte cu niște puncte în plus. Cred că și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
peste buzunarul doldora de alune, zâmbindu-mi complice, și a ieșit din chilie. L-am urmat fără zăbavă. Cu o privire blândă, soarele ne-a primit în portița grădiniței. Mai știi drumul, fiule? - m-a întrebat bătrânul mai mult în șagă. Îl mai știu. Iar unde nu l-oi ști are să mă călăuzească sfinția ta. Pornim agale pe cărăruia știută și după puțină cale ne primește poiana cu toată lumina soarelui adunată în ea. Pe sub copacii din margine se rostogolesc cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ulița Armenească, în târgu în Iași...Acestu loc cu case cu tot le-au vândut mării sale Iliiaș voievod Alexandru...dinainte a mulți boieri, care s-au iscălit”. Da’ știu că acest Salî aga turcul a făcut o afacere nu șagă. Să vinzi tu niște case tocmai lui vodă nu-i o treabă de ici de acolo! Păi afară de faptul că cel care a cumpărat casele a fost chiar vodă, alt câștig în plus nu a avut Salî. Ei, da’ iscălitura
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dughenele care își arată fața la uliță...De sub șopronul „șindilit” se aude nechezat de cal, iar fumul din vatra covăliei se înalță vălătucindu-se spre cer...Miros de copită arsă îmi gâdilă nările... După toate semnele, potcovariul are de lucru nu șagă, fiule. Cărăușii care au venit la potcovărie s-au sculat cu noaptea în cap, pentru că au mare grabă. Pleacă la drum lung și au nevoie de cai bine potcoviți, că altmintrelea... Călugărul se uită la mine în așa fel încât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul aista? Nu am prea înțeles
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
duc sau aduc vești ori porunci de peste hotarele țării. Unii se numesc chiar Călărași de łarigrad. Privesc cu admirație spre călărașii domnești. Sunt atât de mândri în ținuta lor și se vede de departe că încalecă cai de soi, nu șagă. Trec pe lângă noi ca vântul...La o vreme, bătrânul mă bate pe umăr, să mă facă atent: Văd că îți place să te uiți la toată forfota asta, dar ar cam trebui să vedem cine mai are case pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
câteva! După o bună bucată de drum, ne-am oprit la umbra unui nuc falnic ce-și întindea crengile peste gard ca niște brațe uriașe... Acum să-mi spui ale cui sunt aceste case - mi-a poruncit bătrânul, jumătate în șagă, jumătate serios. N-am de ales și îmi pun mintea la treabă. „Cine poate fi cel care are atâtea dughene, case și locuri de casă în acest loc dacă nu Păun, marele vameș?” Așa că am pronunțat numele lui. Bătrânul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
piatră cu piatră... Era și timpul, fiule. Dar vezi, sfinția ta, că Ștefan Bosie mai avea nevoie de loc pentru „svînta rugă” și cumpără încă o casă, de la „preutul Toader”, la 1 februarie 1753 (7261). Păi nu-i lucru de șagă să ridici o mănăstire. Câte lucruri nu trebuie unei obști monahicești!... M-am oprit în loc și privesc plin de curiozitate la ridicarea - piatră cu piatră - a ultimei părți a pereților. Meșterul măsoară cu palma niște lodbe pe care le așază
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost, un timp și Ilarion Cărare, 42 de ani, sondor, care, Dumnezeu să-l ierte! Iar aceștia, suntem șapte frați, care am petrecut, 21 de zile negre în mina de sub Muntele Pietrosul, unde se știe, că facem greu serviciu, nu șagă Și care, precum șapte strune ale lăutei, am stat la fel de atinși de arcușul primejdiei și măcar că fiecare singur și deosebit ne-am înfiorat de teama Morții, împreună ca strunele și la un loc același freamăt al prigoanei am petrecut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ne-ndoparăm și azi, De la burlanul pe roți al companiei, camarazi. 3 După atâta merinde aleasă, Îngerași ne trezirăm în Rai, nu acasă. Sfântul Petru, cazon, ne primește, Cu ochiul ne face, clipind șmecherește: -Aici, când e praznic, nu-i șagă, Soldatul își împle gamela întreagă! Ce-or fi având la burlanul pe roți al companiei, azi? Ce să aibă? Mazăre cu slană, măi camarazi! 4 Astăzi roșu, sănătos, mâine mort (cu sensul de "azi trăiești, mâine nu ești") traducere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]