383 matches
-
Dublin, și nu la New York, ar fi avut numai un metru șaizeci și opt înălțime, în loc de un metru optzeci și nouă. Ar fi avut pielea albă și plină de pistrui, în locul pielii lui măslinii. Ar fi avut un păr țepos, șaten, în locul părului său negru și mătăsos. Ar fi avut un maxilar moale și neconturat, în locul celui pătrățos, parcă sculptat în granit. Asta obțineai atunci când aveai un mod de viață care însemna că mâncai pastramă de vacă și pâine de secară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sunat la ușă. Am inspirat profund și m-am dus să deschid. Inima-mi bătea să-mi sară din piept. Am deschis larg ușa și iată-l stând în prag. Același James. Arăta sfâșietor de la fel. Părul îi era tot șaten închis, fața îi era tot palidă, ochii îi erau tot verzi, iar falca îi era la fel de osoasă. A schițat un zâmbet chinuit și, după o pauză stânjenită, James mi-a spus fără nici un fel de inflexiune în voce: —Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din spital. De modelat nu mai modelez, nu se mai găsește lut, doar chit, nu mai sînt melancolic, nici la ghitară nu mai cînt, deși aș putea Încerca măcar pentru vînzătoarea din colț, de la ghereta de unde-mi cumpăr țigări, e șatenă, provocatoare, stă În permanență cu degetul arătător de la mîna dreaptă cu care-mi dă restul bandajat, prin gemuleț Îi văd mai ales pantalonii mulați, are fese grațios curbate și o fetiță. Așa că i-aș putea cînta fetiței. Degetul ăla bandajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se lupta cu viața în LA. Se auzi un zgomot de tocuri și o femeie atrăgătoare, între două vârste, intră în bibliotecă. Purta pantaloni de călărie bleumarin, cizme de călărie pline de glod și o cămașă albă bărbătească. Părul ei șaten era prins într-o plasă la ceafă. Părea desprinsă dintr-o reclamă Ralph Lauren, doar că era mai șic. —Eu sunt Caroline, mama lui Charlie. Tu trebuie să fii doamna de la adăpost? mă întrebă, uitându-se la mine. Dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
deci problema podurilor s-a consumat la nemți!"; "Vai, cartea aia, pe cât e de groasă, pe atâta-i de stupidă!"). Vlady, în cele din urmă, s-a decis să o ceară de nevastă și așa a venit pe lume Yasmina, șatena lor fiică. Tot așa, într-o noapte, în pat, Zoe a auzit de la Vlady, însuși, nu din povești de bârfă, cum că Bozdorog a fost nevoit să recunoască, plângând, că nu știuse aspectul că Brahmagupta era un matematician indian din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o întoarcere silențioasă pe călcâie dar nu apucă să plece. Pe scara splendidă din lemn masiv ce duce la etajul superior, Smaranda deja coboară, într-un jerseu de lână crem, cu fusta largă fluturând în jurul picioarelor ei lungi. Părul buclat, șaten închis, saltă pe umeri în ritmul pantofilor trotteur ce lovesc grăbiți treptele. O bucurie intensă luminează ovalul plin al feței. Râd ochii negri, gropițele din obrajii ca de heruvim, râde toată tinerețea ei fericită. Marius! Îl cuprinde cu mâinile după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lemn. Scapă un geamăt de durere printre buzele crispate atunci când un partizan îl întoarce cu piciorul. Halatul de camuflaj este făcut ferfeniță. Pe uniforma încă nouă se văd inițialele HJ123. Partizanul, un băiețandru slab, cu ochi mari și plete lungi, șatene ce ies de sub căciula de blană, îndreptă arma spre capul rănitului. Privește către comandantul său. Acesta face un semn negativ din cap. Pușca Mauser, revolverul din toc, un Parabellum nou-nouț, grenadele agățate de centură, chiar și baioneta sunt culese rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
asupra unui chip cu bărbia pătrată și maxilare proeminente. Cartușierele încrucișate peste piept sunt goale. Trăsese până la ultimul cartuș. Moartea venise repede pentru el, sub forma unui glonț în cap. Celălalt, un băiețandru slab, cu ochi mari și plete lungi, șatene, încă nu este mort. Dar nici mult nu mai are. O bucată lungă și groasă de lemn este adânc înfiptă în gât. Sângele bolborosește în rană, în ritmul respirației chinuite, prelingându-se sub umărul sfâșiat, din care ies cioturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nostru face tot ce poate pentru ea. Cât despre maiorul din SS despre care vorbiți, a murit în timpul atacului. El conducea acest obiectiv? Nu. Adevăratul comandant este maiorul von Streinitz. Spre deosebire de celălalt, el s-a comportat corect. Von Streinitz? Înalt, șaten deschis, ochii verzi? Da. Îl cunoașteți? Pare să fie el. Și unde este acum? Nu știu, dar mai mult ca sigur nu a părăsit clădirea. Trebuia să plece odată cu ultimul transport. Același în care ar fi trebuit să fim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
niște documente fără să stea cu ochii pe claviatură, dovadă a unei experiențe îndelungate. Un timp, locotenentul continuă să stea lângă ușă. Pare că nimeni nu îl bagă în seamă. Pornește către biroul din fața lui unde se află un bărbat șaten, voinic, cu obrajii bine bărbieriți, roșii de la lama briciului. Pe mâneca vestonului are un însemn ce seamănă cu o liră, ceea ce arată apartenența ofițerului la N.K.V.D. Scrie ceva foarte preocupat și din când în când înmoaie în gură vârful creionului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în moarte nu se zdruncina nici la vederea unei inocente fetițe, propria ei nepoată. Totuși spuse ceva, o constatare: S-a făcut bălană! Știam că e brunetă!" Era tocmai pe dos. Silvia nu fusese brunetă, ci blondă, și acum era șatenă. "Silvia, zisei, sărut-o pe bunica." Dar copiii simt când nu sânt iubiți și fetița nu se mișcă. "Bunica, Silvia, apropie-te", insistai. Dar mama ne întoarse spatele și fetița ieși afară înaintea mea și, când ieșii și eu, îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chemate și ele la molia care purta nume de pisică. Erau mai mici ca mine, amândouă din anul întîi, fete de șaptesprezece ani, cum aveam să-mi dau seama mai târziu, niște bănățene... Una blondă cu ochi albaștri, cealaltă o șatenă orgolioasă, dacă pot s-o caracterizez astfel, fiindcă să vezi ce s-a întîmplat... Nu te superi dacă te rog să-mi mai torni și mie puțin vin?" zise cu alt glas, în felul ei exterior, ca și când ne-am fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
două bănățene? Chemare care a coincis cu instalarea moliei pe acest post și cu acțiunea de reactualizare a dosarelor în universități. Că Adriana S., blonda cu ochii albaștri, ascunsese că tatăl ei avusese pe vremuri un joagăr, iar Virginia D., șatena orgolioasă, că tatăl ei avusese o moară. Ce puteam să mai zic eu, cu tata, care lucrase mână în mână cu I. G. Farben?! Dar chemările astea încetară și nimeni nu fu exmatriculat. Hm! Gata, a trecut... Într-o zi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi spus sau n-o fi spus bleaga asta astfel de cuvinte care îi aduceau acum pieirea?... Da, pentru că după ce adunarea s-a amânat, urmând să fie reluată a doua zi când avea să-mi vină rândul și mie și șatenei orgolioase, blonda bănățeană s-a dus la cămin, s-a închis în baie și s-a spânzurat cu cordonul de la capot. Șatena n-a mai așteptat nici ea ziua următoare, a părăsit căminul și a dispărut din oraș. Nu mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a amânat, urmând să fie reluată a doua zi când avea să-mi vină rândul și mie și șatenei orgolioase, blonda bănățeană s-a dus la cămin, s-a închis în baie și s-a spânzurat cu cordonul de la capot. Șatena n-a mai așteptat nici ea ziua următoare, a părăsit căminul și a dispărut din oraș. Nu mai știu ce s-a ales de ea... Astfel am scăpat eu... Nu mai vroiau să se plătească un nou preț? Descoperiseră ceva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că te-ai fi putut logodi cu un strîmb!" "Soția ta cum era?" răsuci ea deodată, vertiginos, dialogul, iar eu acceptai manevra fiindcă expresia chipului ei era de o extraordinară intensitate stăpânită. "Normală!" Lasă tu asta, cum era, blondă, brunetă?" "Șatenă!" "Înaltă sau scundă?" "Foarte voinică." "Bun, și era frumoasă sau urîtă?" "Și una și alta!" Am înțeles, și când era frumoasă cum era?" "Hm! Se vedea la rădăcina nasului o distanță lată între ochi, semn al unei voinți încăpățînate și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a întins pe masă, ca între reprize. Am ridicat și eu privirea și l-am studiat fără teamă. Inginerul Marin Grosescu era puțin cocoșat, de-aceeași înălțime cu mine. Avea în jur de cincizeci de ani, părul rar și vopsit șaten, și-o față lată, cu riduri pe frunte și pungi sub ochi. Pe nas îi creștea un neg sau o aluniță alb-roz, cu irizații maronii. Nu deranja, dar îți fura privirea, ca un fier roșu. „Știu, m-ați anunțat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
H.I.V. și este pozitiv. Părinții sunt testați de 5 ori, inclusiv la Institutul de Virusologie, și testul iese negativ. La mine la consultație vine în primăvara lui 1994, la 4 ani și jumătate. Avea 13 kg și 95 cm înălțime, șaten ochi căprui, cu tegumentele și cu mucoasele palide, pe buze avea un lizereu albicios parcă ar fi băut lapte bătut. Călduros, cu extremitățile calde, nu suportă căldura (soba de la țară), lent psihic, iritabil dar foarte afectuos cu mama sa. Are
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
se joace singur, nu are prieteni. Este timid, așteaptă să fie alintat și ajutat. Este foarte schimbător. Trece repede la lacrimi la zâmbet. Doarme cu fereastra deschisă și cu lumina aprinsă. Tegumentele palide, intertrigo după urechi. Unghii casante, părul tern (șaten), adenopatie dură (2,3 cm) submaxilară, laterocervicală și inghinală. Obstrucție nazală cu secreție muco-purulentă ce se agravează în o cameră caldă. Otite repetate. În urmă cu 6 luni o viroză pulmonară, vindecată. Ficat mare (5/5cm) de consistență dură, mărit
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și douăzeșicinci de ani. zic bine? B: da. <R da da da>. A: bun. pînă: rezolvăm noi cu ă gabi↑# [spune-ne despre tine. B: [să mă prezint. da. am douăzeșipatru de ani↑ un metru șaptezeci↑ șaizeci de chilograme↑ sînt șatenă cu păru lung↑ și ochi albaștri. A: mhm. cu CE de ocupi (IVLRA: 219). Totuși, atunci când invitatul emisiunii ocupă o poziție socială importantă sunt folosite în continuare pronumele de politețe, alături de substantive de adresare formală și de onorifice: A: DA
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și musculoasă, de tip atletic, cu membre fuziforme și subțiri, forme suple, piele albă, umedă și caldă la atingere, cu vene mari, proeminente și albăstrii. Fața roză, floridă, cu reflexe aurii și calde, trăsături armonioase, exprimând bunăstarea și sănătatea, păr șaten sau brun, abundent, suplu, cu reflexe aurii, ochi albaștri cu tendință la proeminență și sclerotică foarte albă, privire dreaptă, nări deschise, gura surâzătoare, cu buze rotunde și roșii, dinți mijlocii, bine proporționați (cei mai frumoși dinți), de culoare galben-crem, regulat
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care eram la vremea aceea, era Nuța lui Barzu. Era o țărăncuță în adevăratul sens al cuvântului. Înăltuță, subțirică dar nu fragilă, cu ochii mari, căprui, și fața rotundă cu obrajii mereu îmbujorați și zâmbitori mai tot timpul. Părul bogat, șaten, îi era strâns în lături, în niște cosițe legate tot timpul cu pamblicuțe albe. Nu mai țin minte cum era la învățătură, dar știu că era feblețea doamnei Averescu. Când o scotea la tablă, o mânca parcă din ochi. Era
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru etapa finală (N = 23). Etapele preliminare ale experimentului au stabilit materialul- stimul pentru faza finală a cercetării. Mai întâi, autorii au conceput 11 imagini denumite "ținte-semnal" și o "țintă-standard", constând într-un desen care prezenta o femeie cu parul șaten, de lungime medie, îmbrăcată într-o bluză albă cu mâneci lungi, în colanți, fustă de culoare maro, evazată, de lungime medie, cu curea și pantofi fără toc de culoare maro. Față de imaginea standard, cele 11 ținte variau după absența sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
loc, Ce mă fac de-ar fi să spună: „Blonde nu mai am în stoc, Dar fac rost de una brună”? Aș mai face o catrenă, Poate chiar o trilogie: Fie, comandore, fie Poți să-mi dai chiar și-o șatenă. Nemaiîncăpând în poză, Doar în cele patru rânduri, El n-a stat prea mult pe gânduri Și a evadat în proză. Savurându-i proza scurtă, N-am putut să zic nici „pâs”: M-au cuprins dureri de burtă, Căci era
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
erau mai diafani, perechea Monor erau mai robuști în înfățișare și gesturi, în comportament și făptură. Foarte frumoși și ei. Țin minte bine că eram îndrăgostită de doamna Monor care era ca o prințesă din poveștile noastre, cu bogăția părului șaten purtat într-o coadă împletită în cunună în jurul capului. Pur și simplu nu mă puteam abține să nu întorc capul de câte ori trecea pe lângă mine. Era o frumusețe autohtonă nemaiîntâlnită: avea o ținută perfectă, mândră, iar cununa din jurul capului îi dădea
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]