341 matches
-
de răul iubiților mei unchi ce umblau să-mi ciumpăvească nasul, urechile... Și, în marea lor generozitate, au promis să-mi scoată numai un ochi; vezi bine, "însemnat" nu mai puteam fi uns domn... Și nu eram decât de-o șchioapă... Dihonia a început cu fiul cel mare al Voievodului, Iliaș-Vodă. Doamna Stanca, mama fratelui său vitreg Ștefan, a uneltit să-l otrăvească pe Iliaș, ca să-și vadă feciorul încoronat. Iliaș-Vodă a înșfăcat-o de păr și a înecat-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
miaune sfâșietor. Lamentația îl amuză însă pe copil, care râde înveselit, pare a se distra copios: „l-a părăsit mama lui”, ține să explice una dintre femei, cu vizibilă intenție de a corecta reacția surprinzătoare, „cinică” a omulețului de-o șchioapă. Care, derutându-ne și mai tare pe toți... trei, replică prompt: „Foarte bine” (foarte bine că l-a părăsit!). „Cum adică foarte bine”, întreabă vădit intrigată una din însoțitoarele lui. Nepăsător, copilul nu mai răspunde însă. El a spus ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
liniște și un respect deosebit, strădaniile și rezultatul talentelor micilor concurenți. În drumul lor către sala de spectacol - mărturiseau învățătorii - se citea pe chipurile trecătorilor bucuria de a fi văzut din nou pe străzi grupuri compacte de elevi de o șchioapă, îmbrăcați în îngrijite costume naționale. Acest peisaj citadin, astăzi, este un fapt de aleasă mândrie pentru unii, mâhniți că patriotismul este bagatelizat și asimilat unor pervertiri ideologice gălăgioase, chinuitoare în trecutele exaltări de paradă. Este meritul dascălilor că mai păstrează
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Am motive ca acest fapt să mă bucure nespus de mult și mă duce cu gândul la acea toamnă a anului 1954, când, în calitate de profesor la cercul de artă dramatică de la Palatul Copiilor, aveam în fața mea un copil de o șchioapă, plin de curiozități, avid de înțelegere a tainelor teatrului (câte le cunoșteam și eu la acea vreme), care avea deja o personalitate puternică. Elevul din clasa a VI-a de atunci este respectatul actor de astăzi Petrică Ciubotaru, care nu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
zic cu o voce tărăgănată: dar de ce vreți, oameni buni, să intrăm în NATO, nu înțeleg... Tot așa v-ați repezit să intrați și în partid și am văzut ce-a ieșit. Scrie pe firmă NATO, cu litere de-o șchioapă, vă așezați cu toții la coadă și abia pe urmă puneți întrebarea: da’ aici ce se dă? 80% din populația României vrea să intre în NATO. Chilipirgii! După ce i-au așteptat pe americani 40 de ani și mai bine, acum tot
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Hotelul Minerva, clădit de drul Steiner, în locul unor căsuțe mizerabile. Casa în care e instalată drogheria Zamfirescu nu exista, grădina din fața Universității nu exista.169 Aci se aflau niște case ruinate cât și o berărie cu un biliard de o șchioapă și o grădiniță de vară cu firma la „Der grosse Fritz“. În locul clădirii de prelungire a Universității 170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea o mare trecere, era unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi acceptabilă. Mica publicitate adeseori suplinește umorul, căci poți citi, de pildă: Pierdut iapă sură, găsitorului bună recompensă. Pe ultima pagină știri externe, trei-patru știri cu litere cât puricii. Alături, în schimb, tot pe pagina externă, cu litere de-o șchioapă reclamă la Seara Bănățeană a Continentalului ori la Crama Bastion, locuri unde unii redactori sunt primiți cu mari onoruri. Dacă răsfoiți cu sinceritate acest ziar într-o frizerie, să zicem în cea de pe Bd. Republicii, unde pentru un tuns și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină. De la prima cronică a lui Nichi, din 1981, nu am mai avut sentimentul ăsta de greață și exaltare”), C. se notează aproape invariabil ca neurastenic („nu mă bucură nimic, sunt pe un fund mocirlos”), atins parcă de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
sînt cam incoerențe, cu fugă de idei. În treacăt, prof. Petru P. Andrei aduce o acuza deosebit de gravă lui Adrian Marino. Dintr-o reprobabila dorința de senzațional, jurnalistul a găsit de cuviință să scoată în titlu, cu litere de-o șchioapa, tocmai această acuză neargumentata: Adrian Marino m-a băgat în pușcărie. Fiind vorba despre o personalitate marcanta, ale cărei merite intelectuale și civice sînt unanim apreciate, etică jurnalistică impunea să fie solicitată și replică lui Adrian Marino la afirmația ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
lumii culte, oculte: Am descoperit cea mai veche civilizație din lume! Și nu se oprește nimeni la plânsul său să-l respingă ori să-l asculte: dar știu să-l insulte. Acum calc pe covorul de iarbă gros de două-trei șchioape. Au fost ploi mari anul acesta, inundații, au lucrat rău zeii cu tot felul de ape, Gliile adânci precum covoarele lui Ceaușescu din Casa Poporului mult blamată în care ofițerimea de pază și-n civil, adică tagma cea înarmată, își
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
sfinți, ci între oamenii providentiali ai Terrei din amurgul celui de-al doilea mileniu", după cum spune preotul Alexandru Coman, distrugătorii comunismului: Georghe Bush, Papa Ioan Paul al II-lea și Mihail Gorbaciov. Sub ei sunt scrise cu litere de-o șchioapă cuvintele: " Când omul strigă: «Opriți planeta, vreau să cobor!», Dumnezeu, prin acești trei oameni providențiali, a schimbat cursul lumii". Pe peretele din stânga sunt pictați, tot pentru prima dată într-o biserică ortodoxă, cei trei mari poeți ai Ardealului: George Coșbuc
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
scandalizați de sugestia licențioasă pe care aceasta o îngăduie. Poza face înconjurul Americii, reluată în cotidiane și dezbătută în publicații mondene. Editura profită rapid și trimite în librării afișe publicitare reproducând fotografia, pe care stă scris cu litere de-o șchioapă: „Acesta este Truman Capote”. Abila manevră de marketing sporește rumoarea provocată de carte și impune numele autorului acolo unde acesta își dorise întotdeauna să ajungă: în rândurile jet set-ului american, lumea de miraj și strălucire a bogaților și a
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii se prind de mână și, în cea de-a doua fază, se poziționează ca la [[polcă]]. Hodoroaga (cunoscută și sub numele de Șchioapa, Papainoaga, Leasa) este o horă mixtă, răspândită pe arie largă în centrul și sudul României, ce se joacă în cerc, dansatorii fiind dispuși în lanț de brațe îndoite. Ritmul e asimetric (5/8) și mișcarea e vioaie. [[Categorie:Etnografie românească
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
variantele nord-transilvănene, cel mai uzitat pretext oferit măicuței pentru neîntoarcerea pasotului este că întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi promisiunea (deșartă) că va veni într-un târziu: “Numai voi îți zîce / C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi...” (TM 21). În alte variante cere să i se spună măicuței că a rătăcit oile: “Spuneți c-am rătăcit, / Am pierdut mieii / Umblu după ii; / Am pierdut oile / Umblu după ele.” Acest motiv pastoral - ciobanul care și-a
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
țară-ți coborî"). Mama păstorului va întreba de soarta fiului său ("Măicuța v-a întreba / Coborăsc și eu ori ba?"), însă aceasta trebuie să știe doar că a rămas mai înapoi cu oile ("C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi") și va întârzia la cină ("Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la mama n-oi zini / Batăr cît m-ar agodi"). Trei ciobani coboară cu oile la vale ("Pe-un picior
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
matematicește, un ceva ce este cel mai rar lucru din Moldova". Ironia elitismul kogalnician temperează subtilitatea descrierilor sale romantice, așa cum transpare din fragmentul în care scriitorul sugerează că, cel puțin în Moldova, "găsești de ajuns mame, neveste, văduve, fete, slute, șchioape, chioare, vornicese, banese, pitărese, negustorite, bacalite, tagance și alte asemena creaturi ce se nasc, cresc, se mărită, fac copii și mor. Dar "femei", ăsta-i cam greu" (aldine în original). Cu toate acestea, eseistul rămânea de opinia, relativ atipica vremurilor
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]