6,670 matches
-
afară): Eu... EMMA: Care eu? (Deschide totuși, intră Ion, pușcă-căriaș nebun) Hopa! Cine ești dumneata? ION: Ion EMMA: Ia te uită! Stai jos! Parc-ai veni de departe... ION: Păi da... (Stă) EMMA: Vrei să mănînci? ION: Nu, doar să șed. E frig afară. EMMA: Da, o să fie o iarnă foarte grea. Vii de la ocnă! Ai fugit de la ocnă? ION: Nu. Ea a fugit de la mine. EMMA: Interesant. Cum era la ocnă? ION: Bogdaproste, bine. Vorbă mai deloc, muncă mai tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
rămas Împietrit de frigul pe care Îl răspândeau În jur vorbele lui. Și-a dat seama că vorbea cu o voce de copil, pe un ton grav, poate că muzica râului Îi dădea halucinațiile secrete ale lucidității. Poate că aidoma șezuse și Heraclit și meditase, În noapte, ca să Înțeleagă zădărnicia. Fericit a fost acel Heraclit când a pătruns lipsa de Înțeles a lucrurilor și a ignorat zeii. S-a ridicat și nu a simțit efortul, exact ca În clipa când a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena și cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Și iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer și venind, a prăvălit piatra și ședea deasupra ei.” (Matei 28, 1-2); “Și după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Și dis-de-dimineață, în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele, au venit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
soarele, au venit la mormânt. Și ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatră de la ușa mormântului? Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare. Și, intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb, și s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Duh peste Sfinții Apostoli: “Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 20, 1-4). c) Instituirea Sfintei Liturghii: “În ziua întâi a săptămânii (Duminică
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
unei ponosite care citea Sartre având în coș doar o conservă de corned beef, oroarea aia grasă și păstoasă ce aduce cu mâncarea pentru câini. Mi-o și închipuiam lăpăind singură corned beef direct din cutie, într-o mansardă nemobilată, șezând turcește pe podea, fără căutare, dar senzual, cu Sartre în poală. Privirea pe care i-am aruncat-o, încărcată de înțe lesuri supramundane, i-a stârnit doar un rictus pretențios. Conserva de corned beef era pentru monstruosul dog german, bestie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
două creste. Sunt niște alea păroase, jucăușe, ceva mai mari decât un cal, și există la noi din negura timpului. Odinioară trăiau în comunități exclusiviste, unde practicau jocuri de societate precum „puia gaia“ sau „prinde dacu’“. La niște băbuțe care ședeau în spatele lui și se în chinau, Nea Nebunelea s-a întors și le-a zis: — Când prind un om îl siluiesc. Pe traseu, Nea Nebunelea zicea că trecem cu tram vaiul prin toate punctele istoriei neamului. Uitați-vă, spunea el
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
aflau. Baiatul, care ținea la sabia lui, luă globul de aur al fetei și-l aruncă sus, sus de tot, spre cer.Și globul cel strălucitor rămase pe cer! Amândoi porniră În fugă, plângând și țipând la tații lor.Aceștia ședeau la masă râzând și tocmai ciocneau o ulcică cu vin. Copii Începură să spună ce nelegiuire făcuse celălalt, vorbind amândoi deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o țară și mai Îndepărtată, o fată frumoasă și foarte harnică.Mama ei era bătrână acum, Însă era tare mulțumită de fiică-sa, că bine o mai crescuse.Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe obraz. Am ținut-o lângă mine de mijloc, așa cum o țineam altădată. Ne-am îndreptat către stația de tramvai. Mi-ai spus că stai în apropierea mea, ori aici suntem în direcția opusă. Am să mă mut în curând. Ședeam unul în fața celuilalt și deodată mi-a spus: Te iubesc! Și în clipa următoare tramvaiul pornise din stație, ea s-a repezit să urce și din urmă o mașină a lovit-o... Nuuuuuu, am strigat! Acum, când scriu, înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
îndatorat. Am lucrat cu plăcere și n-am vrut să-mi fac de râs maiștrii de la Școala de meserii, care m-au învățat. Am venit să-ți mulțumesc, dar și să mă achit! Domnule Petre, apoi poftiți în casă, să ședem oleacă. Badea Ion păși înainte, șopti ceva la ureche lelei Maria și intrară în "camera cea mare", de oaspeți. Totul lucea de curățenie, pereții erau împodobiți cu scoarțe viu colorate, lucrate în casă, mobila era ieșită din mâinile meștere ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îi înjuram pe așa-zișii „oameni de cultură japonezi“. Artistul a adormit și a început să sforăie. Am ațipit și eu și am simțit, la un moment dat, că mă acoperă cineva. Am deschis puțin ochii și am văzut-o, șezând liniștită cu fiica ei în brațe, lângă fereastra prin care pătrundea lumina lunii. Profilul ei splendid, trăsăturile deslușite ca într-un portret din Renaștere pluteau pe cerul palid din fundal. Nici urmă de cochetărie sau dorință în gestul ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
straniu pare gestul desfacerii sticlei, familiarizați fiind, mai ales în Valahia, cu imaginea clasică a vinului băut din ulcele și udând generos mustățile și bărbile bon-viveur-ilor noștri boieri: "Stăpânul coborî, răcoare, cercetă atelajele și alese o Cadarcă de Recaș, apoi șezu pe un butoi, scoase briceagul din buzunar, curăță ceara de pe gâtul sticlei și vârî adânc tirbușonul în dop, îl trase, poc! Întoarse sticla, plăcându-i cum gâlgăie în gura lui. Simți răcoarea vinului intrând în el, așa cum intră lumina în
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
murale o operă de artă de sine stătătoare care să fie totuși armonios integrată ansamblului, ei bine, în fața unei asemenea realități, chiar văzând-o aievea, să sparie gândul. Bunul, vulnerabilul, zbuciumatul Antoni Gaudí a fost un geniu nefericit, cum îi șade bine oricărui geniu. Cu imaginația sa proliferantă, terorizat parcă de un perpetuu horror vacuum, căutându-l și venerându-l neobosit pe Creator printre creațiile Firii, întruchipează și el, pe cât de personal pe atât de plenar, mândria și grandofilia spiritului hispanic
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
spun că sunt ovrei și că doresc să mă botez, că se și arată de acord. E blajin, cu gesturi domoale, și tăcut. ș...ț Părintele Mina, călugărul ortodox, mi-a impus numai câteva lecții de catehizare și le facem șezând pe maginea unui pat de fier, cu spatele spre ușă, unul lângă altul, vorbind în șoapte. Suntem, firește, amândoi în uniformă de pușcăriaș..." Pe călugărul Mina, părintele arhimandrit Mina Dobzeu, de la Mănăstirea "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Huși, l-
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
cioroiul pe umăr și începea să se bălăngăne cu el, de pe un picior pe altul, cât ținea culoarul celularului. Gogu sta cuminte, participa, mai ales că Bușcu îi cânta: - Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu... Și asta la fiecare pas legănat. Toți ședeam pe lângă uși și încercam să vedem, cât se putea prin unele crăpături, fraternitatea celor doi, când treceau prin dreptul nostru. Era bătaie pe rând și ne abțineam să nu râdem în hohote. E chinuitor când nu-ți poți permite să
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Mariana Ștefănescu Îmi amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului Babe, la poalele muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului Babe, la poalele muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit de lăstăriș și jneapăn. Lângă mine șade soția mea Liza Swift și camaradul meu de școală Teodor Ilio Ce"ljar. Nostim, fiindcă-l cheamă ca pe un pictor din secolul al XVIII-lea. Teodor se uită la Liza cu o privire pe care ea o cunoaște bine
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
mătușă "n Italia, apoi dăduse un semn de la Paris ca "n fine să se "ntoarcă acasă, "n satul Babe, unde o vreme a ținut fierăria moștenită de la tatăl lui și de la bunic. Acum ne "ntâlneam după un deceniu "ntreg și ședeam "mpreună. Abia ce-i făcusem cunoștință cu soția mea. Pentru că după multă vreme aveam prilejul să discutăm, nu ne prea sfiam de prezența ei. Discuția decurgea astfel "ncât ea nu-și putea veni "n fire de atâta mirare. Și apoi
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
spontană, pe Danilov și Nimigean. O anumită raportare pe cont propriu la mistică și la retorica religiosului, un experimentalism ritualic care prin repetiție ar putea da fie superbe erezii, fie direcții teologice, face ca acestor doi poeți să nu le șadă tocmai rău cu câte-o rasă monahală închisă la culoare pe ei. Ei sunt situabili, mentalitar, între Athos și Sybaris, între deșănțarea uneori simpatică și smerenia întotdeauna zâmbitoare a goliarzilor. Evident, unul din ei se implică mai sincer, altul e
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
e sarcasmul/ Trădării poate?... Unde e misterul?// Eu știu atît: Că zîmbetul acesta/ Cuprinde-n el tot Iadul și tot Cerul;/ E Mesalina-n el, dar e și Vesta!...". Firește, sonetele ultimele ale lui Voiculescu, și Curțile vechi pe care șade steagul lui Mateiu. Pytagora al lui Barbu, dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici: Vianu, Streinu, Călinescu. Calitatea poeziilor, discutabilă, arată măcar c-au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
înalțe, mă coboară în iureșul cotidian al faptelor și întâmplărilor, asemeni unei muzici de mult deprinsă. Atunci, în ținerea mea de minte muzicală, răsări chipul surâzător al bunului meu prieten de-o viață, compozitorul Theodor Grigoriu. Fusese ca un stop-cadru. Ședeam opriți pe strada Washington, sub arborii ocrotitori ai verii, unde ne întâlniserăm întâmplător. Și cum avusese el un mare succes la Slobozia, cu o cantată a lui pentru pian și voce, piesă muzicală intitulată Scrisoare către păsări, după Francisc din
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]