859 matches
-
ca o bucată de catifea. Îmi Învăluie Întregul trup. Apoi, imediat ce se Încheie rugăciunea, aud un murmur, ca și cum cineva mi-ar șopti la ureche: „Nu vei ucide acest copil!“ Cevriye s-a tras Înspăimântată Înapoi, Feride a tușit nervos În șervet, Banu a Înghițit cu greutate, iar Gülsüm s-a Încruntat. Numai Petite-Ma a rămas netulburată, cufundată Într-o lume mai bună și, terminându-și supa, a așteptat cuminte felul următor. — Și după aceea... și-a continuat Zeliha povestea, vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a dat seama. Gazetarul Homosexual Ascuns a țâșnit de pe scaunul lui și s-a năpustit În colț cu carafa În mână. În clipa imediat următoare scenaristul zăcea pe jos, iar sângele Îi șiroia pe frunte. Tamponându-și capul cu un șervet Însângerat, ca o victimă de război, s-a holbat mai Întâi la gazetar, apoi la caricaturist, apoi Într-o parte. Însă la urma urmei, Café Kundera e o cafenea comfortabilă, Îngrozitor de intelectuală, unde ritmul vieții nu e, din fericire sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a dat din cap În timp ce o umbră de spaimă Îi traversa chipul. — O, Doamne, s-a Întâmplat ceva. S-a Întâmplat ceva foarte rău. Cu ochii umflați de plâns, cu nasul jalnic de roșu, Rose s-a Întins după un șervet de hârtie și a izbucnit În lacrimi. Cumpăra Întotdeauna aceeași marcă de șervete de hârtie de la același magazin: Sparkle - șervete de hârtie solide, absorbante. Compania producea diverse modele, iar preferatul lui Rose era Destinația Mea. Pe șervete erau imprimate imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Doamne, s-a Întâmplat ceva. S-a Întâmplat ceva foarte rău. Cu ochii umflați de plâns, cu nasul jalnic de roșu, Rose s-a Întins după un șervet de hârtie și a izbucnit În lacrimi. Cumpăra Întotdeauna aceeași marcă de șervete de hârtie de la același magazin: Sparkle - șervete de hârtie solide, absorbante. Compania producea diverse modele, iar preferatul lui Rose era Destinația Mea. Pe șervete erau imprimate imagini cu scoici de mare, pești și bărci, toate În nuanțe de albastru, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Întâmplat ceva foarte rău. Cu ochii umflați de plâns, cu nasul jalnic de roșu, Rose s-a Întins după un șervet de hârtie și a izbucnit În lacrimi. Cumpăra Întotdeauna aceeași marcă de șervete de hârtie de la același magazin: Sparkle - șervete de hârtie solide, absorbante. Compania producea diverse modele, iar preferatul lui Rose era Destinația Mea. Pe șervete erau imprimate imagini cu scoici de mare, pești și bărci, toate În nuanțe de albastru, iar printre ele pluteau următoarele cuvinte: NU POT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Întins după un șervet de hârtie și a izbucnit În lacrimi. Cumpăra Întotdeauna aceeași marcă de șervete de hârtie de la același magazin: Sparkle - șervete de hârtie solide, absorbante. Compania producea diverse modele, iar preferatul lui Rose era Destinația Mea. Pe șervete erau imprimate imagini cu scoici de mare, pești și bărci, toate În nuanțe de albastru, iar printre ele pluteau următoarele cuvinte: NU POT SCHIMBA DIRECȚIA VÂNTULUI, ÎNSĂ POT SĂ-MI POTRIVESC PÂNZELE ÎN AȘA FEL ÎNCÂT SĂ AJUNG TOT TIMPUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prin bucătărie. Amândoi iubeau bucătăria, deși din motive complet diferite. Lui Rose Îi plăcea pentru că adora să gătească și o făcea să simtă acasă. Cât despre Mustafa, lui Îi plăcea s-o privească pe ea În mijlocul acelor multe detalii obișnuite, șervetele de hârtie care se asortau cu dalele, halbele care ajungeau pentru o Întreagă garnizoană, băltoacele de ciocolată fondantă Întărindu-se pe blatul de bucătărie. Îi plăcea În special să-i observe mâinile În timp ce feliau, amestecau, tocau și tăiau. Imaginea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dar, cine și-ar fi putut închipui, nu trecuseră nici două săptămâni de la această conversație, și mama era moartă și îngropată, surprizele pe care moartea le face vieții, La ce te gândești, tată. Cipriano Algor se șterse la gură cu șervetul, luă paharul de parcă voia să bea, dar îl puse la loc fără să-l ducă la buze. Spune, vorbește, insistă fiica, și, ca să deschidă drum mărturisirii, întrebă, Te mai gândești la ce-ai vorbit cu Marçal, sau ai alt motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și în nici un caz cu prima femeie care-mi iese în cale, cât despre restul, te rog să nu-mi strici seara, N-am vrut asta, iartă-mă. Marta se ridică, strânse farfuriile și tacâmurile, împături fața de masă și șervetele, tare s-ar înșela cel care ar crede că meseria de olar, fiind o muncă brută ca în acest caz, practicată într-o așezare mică și fără farmec, cum s-a ghicit că e aceasta, ar fi incompatibilă cu delicatețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să mă duc să-l presez, Cred că da, e cel mai bine. Olarul se ridică, Mă duc să mă spăl, făcu doi pași, și se opri, Ce e asta, întrebă, Ce anume, Asta, arăta o farfurie acoperită cu un șervet brodat, E o prăjitură, Ai făcut o prăjitură, N-am făcut-o eu, ne-a fost adusă, e un dar, De la cine, Ghici, N-am chef să ghicesc, E o ghicitoare ușoară. Cipriano Algor strânse din umeri ca pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
bucătărie, în mintea lui se încinsese o dezbatere între doi olari, unul argumenta că e obligația noastră să ne purtăm cu naturalețe în toate împrejurările vieții, dacă cineva a avut amabilitatea să ne aducă acasă o prăjitură acoperită cu un șervet brodat, e firesc și normal să întrebăm cui i se datorează neașteptata generozitate, și, dacă, în loc de răspuns, ni se propune să ghicim, ar fi mai mult decât suspect să ne prefacem că n-am auzit, micile jocuri de familie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pentru ca două zile mai târziu să te răzgândești. Ca efect imediat al acestor reflecții, Cipriano Algor și-a luat un aer distant și superior, și cu atâta convingere încât, fără să-i tremure mâna, s-a putut duce să ridice șervetul, Arată bine, spuse. În momentul acela, Martei i se păru cuvenit să adauge, Într-un fel e un cadou de despărțire. Mâna coborî încet, lăsă să cadă delicat șervetul peste prăjitura în formă de coroană circulară, Despărțire, auzi Marta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
fără să-i tremure mâna, s-a putut duce să ridice șervetul, Arată bine, spuse. În momentul acela, Martei i se păru cuvenit să adauge, Într-un fel e un cadou de despărțire. Mâna coborî încet, lăsă să cadă delicat șervetul peste prăjitura în formă de coroană circulară, Despărțire, auzi Marta și răspunse, Da, în caz că nu găsește de lucru aici, De lucru, Îmi repeți cuvintele, tată, Nu sunt un ecou, nu-ți repet cuvintele. Marta nu dădu atenție, Am băut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nervii gata să explodeze. În mod excepțional, i se aducea totdeauna mâncarea în cameră. Și avea tabieturi. De fiecare dată împingea în silă lampa cu spirt, punga cu ceai și pachetul, nelipsit, de biscuiți ca să-și facă loc, lua un șervet, se ducea la fereastră, îl scutura, și-l așeza după aceea tacticos dinainte și se apuca să mănânce. Pedant, plescăind fără să se grăbească. Alt chin. Numai că de data aceasta scăpam mai ușor. Ieșeam, mă duceam la Dinu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
trăznită sub ochii mei. A doua zi îmi trecuse înverșunarea. Poate și fiindcă acum cerul era senin, iar pescărușii țipau în lumina unui soare înflăcărat. L-am așteptat pe individul cu mers de pisică să-și scuture ca de obicei șervetul la fereastră, să și-l așeze în față și să-și mănânce felia de pâine unsă cu dulceață de piersici pe care o înghițea în fiecare dimineață. Știam că după aceea, dacă tac ostentativ, va ieși să se plimbe. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pun la mașină acum și vor fi gata până când plecați. — Mamă, îi reaminti Laurence pe un ton răbdător, am treizeci și șapte de ani. Îmi duc hainele la spălătorie. În sufragerie masa era așezată impecabil, cu vase de cristal și șervete de in, făcând-o pe Fran să se simtă și mai stânjenită de ținuta ei nepotrivită. Avu însă impresia că, Camilla abia aștepta să găsească ceva de criticat. Fran se așeză la masa lustruită, minunându-se că toate femeile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dat un marinar pe nume Tanaka, de pe un vapor din Marsilia, spuse el mândru, cu o voce puternică. Toți ochii din restaurant s-au îndreptat spre el. Gaston a început să-și lege șnururile în jurul gâtului. — Trebuie să folosesc acest șervet japonez când mănânc sushi, spuse el cu un zâmbet inocent. Tomoe și Takamori au fost singurii care nu au izbucnit în râs. Ceea ce își legase Gaston în jurul gâtului nu era altceva decât un fundoshi japonez, adică o bucată de pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
agățată acolo la uscat. — Ce este aceea? întrebă Gaston, ros de o curiozitate nesățioasă pentru tot ce era japonez. Tânărul marinar, jenat să-i spună adevărul, dar trebuind totuși să-i dea o explicație, se bâlbâi: — A, acela... e un șervet japonez. De fapt era o oarecare asemănare între un fundoshi japonez și un șervet european. Dorind o amintire de pe Akashiromaru, Gaston i-a propus să îi dea lui Tanaka cravata în schimbul șervetului. Luat repede, Tanaka a fost de acord, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
pentru tot ce era japonez. Tânărul marinar, jenat să-i spună adevărul, dar trebuind totuși să-i dea o explicație, se bâlbâi: — A, acela... e un șervet japonez. De fapt era o oarecare asemănare între un fundoshi japonez și un șervet european. Dorind o amintire de pe Akashiromaru, Gaston i-a propus să îi dea lui Tanaka cravata în schimbul șervetului. Luat repede, Tanaka a fost de acord, deși se simțea, probabil, puțin vinovat. În gând se ruga să fie iertat pentru înșelăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o explicație, se bâlbâi: — A, acela... e un șervet japonez. De fapt era o oarecare asemănare între un fundoshi japonez și un șervet european. Dorind o amintire de pe Akashiromaru, Gaston i-a propus să îi dea lui Tanaka cravata în schimbul șervetului. Luat repede, Tanaka a fost de acord, deși se simțea, probabil, puțin vinovat. În gând se ruga să fie iertat pentru înșelăciune. Când au aflat toată povestea, le-a fost clar că nu Gaston era vinovatul. El a fost pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ai considerat niciodată bărbat. Bărbat între bărbați? Unul ca Takamori care dormea diminețile și care-și tapa mereu sora de bani? Și ce terchea-berchea le-a adus în casă! Un bărbat care-și pune fundoshi la gât în chip de șervet și le aduce acasă un câine vagabond pe care-l hrănește cu mâncarea lor! Nu-i deloc ușor pentru o familie să hrănească doi vagabonzi. „Dacă mai voia și părerea altcuiva“, gândi ea, „n-avea decât să asculte zăngănitul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
tocător, și veni la mine să-mi strîngă mîna. Încîntat de cunoștiință, zise el, puțin cam prea politicos, m-am gîndit, dar apoi mi-a zîmbit și am știut că avea să-mi placă. Scuză-mă, continuă, ștergîndu-și mîna pe șervetul de bucătărie. M-au pus la treabă să tai roșiile și-s plin de suc. Am rîs, cînd se auzi o altă voce, precizînd: Încercăm să-i dovedim că nu e totul doar o treabă de femei. Salut! Emma ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pe la mine după-masa și, dacă a făcut dimineața o prăjitură (ceea ce, În mod bizar, se Întîmplă destul de frecvent), va fi avut grijă să fie mai multă ca să ne aducă și mie și lui Trish o parte, Învelită frumos Într-un șervet. Iubesc sentimentul de confort pe care Îl simțim cînd sîntem În vizită una la cealaltă, de parcă am fi la noi acasă, și raza de soare și voie bună pe care mi-au adus-o și care lipsise din viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să-și vadă de treburile ei. — ...să-ți ții observațiile legate de prietenii mei pentru tine. Îmi cer scuze dacă te-am ofensat. Nu asta mi-a fost intenția și voi Încerca să nu mai fac asta, bine? — Bine. Las șervetul de bucătărie și mă duc să-mi caut soțul. — N-o să-ți vină să crezi ce-a zis maică-ta, șoptesc eu de Îndată ce-l găsesc, așezat pe canapea, jucînd table cu Gregory. — Ce? — Grăbește-te să termini jocul, apoi o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
seama că trebuie să spună ceva, dar nu-i venea nimic. La un moment dat, le zâmbise, iar ele deveniseră dintr-odată prietenoase, îl întrebaseră dacă nu vrea și o bucată de pâine de secară, iar Savetina îi adusese un șervet cusut cu flori roșii. Pampu se strecurase afară cu grijă, dar când trăsese ușa, aceasta ieșise din țâțâni. O femeie țipase, iar el, intimidat, pusese ușa cu grijă mare lângă toc și dispăruse repede și fără țintă. Și tot atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]