3,279 matches
-
proaspete ale memoriei celor intervievați, că toți ar trebui să ne urmăm chemarea sângelui, că putem să-i ascultăm poveștile care curg cu noi și prin noi, transformându-se, precum „nea Mitică”, în funcție de context, când într-un râu liniștit de șes, când într-o apă învolburată de munte. În cartea lui Octavian Curpaș te întâlnești cu limbajul neaoș al interlocutorului, în cuvinte simple cu care construiește adevărate cetăți ale emoției. Comparativ cu alte cărți de interviuri în care, după câteva pagini
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
est une romancière roumaine, poète et essayiste philosophique, juriste et doctorante en Droit " l'Universite Pantheon-Assas Paris ÎI, auteur d'une thèse en Sociologie du Droit dirigee par le professeur emerite François TERRÉ, membre de l'Institut de France. Parmi șes livres, dont dej" 6 ont ete edites, 3 ont ete ecrits au cours d'une même annee : leș romanș Evasion du vide du silence et L" où leș nuages n'arrivent pas , et le recueil de poesies Sur le sabe
MARIA CROCY, EX-COZMA de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361226_a_362555]
-
îmi limpezesc retina, omul sfințește locul atunci când e curat, cel plin de murdărie își lasă-n urmă tina... Cât am umblat în lume, prin țară, mai ales, atâta frumusețe am întâlnit în cale și râuri de gunoaie din munte până-n șes, omul sfințește locul cu gândurile sale! Aud pe câte unul spunându-mi că nu-i pasă, el nu dă socoteală și vamă nimănui- omul sfințește locul când își zidește-o casă, curată să-i rămâie când pleacă-n urma lui
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360831_a_362160]
-
mâncă țărna / unde am călcat și unde am stat. Cât de mult mi-aș fi dorit să fi trăit într-o lume a luminii și a zâmbetului, să fi avut puterea înălțării păsării spre înaltul celest și goana calului în șesul teluric sau saltul peste crestele munților al caprelor negre, care să mă facă nevăzut în căutările aprige ale destinului. M-aș fi pierdut într-o lume a ideilor scrise, a năzuințelor și a fricii de a trăda arta. Mi-am
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care i-au îndreptat primii pași spre litere
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
minute de urcare s-au așezat din nou la rând să aștepte telescaunul. Ana le propune celorlalți tineri: - Haideți să coborâm pe picioare până la Predeal... - Ai mă Ană, ne apucă noaptea până ajungem pe jos, replică Sandu, el crescuse la șes nu la munte, fiind ploieștean. - S-o crezi tu Sandule. Mai repede ajungi pe jos decât să aștepți aici și să mai faci alte douăzeci de minute cu telescaunul. - O fi mă, dar simt că deja mă dor pulpele la
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
liftul, am găsit-o și pe doamna Florica Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă ne tencuită și cu acoperișul în două ape. Cât m-am aflat deasupra Belgiei în avion, când priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce. Unde
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare Și-n nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare. Timid, în vântu-ți cald izvorâtor, Se pleacă frunză și se pierde
RONDELURI DE SEZON de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368320_a_369649]
-
spre viață muguri,tot timpul în exces . O dulce primăvară e-n al meu suflet iară și bucuria intră în sufletul meu des, iar a mea mândră stâncă stă cu trufie încă în mijlocul speranței, ce nu-i nici ea un șes, în vreme ce risipa care-mi alintă clipa, că n-am să-mi plec genunchii îmi dă de înțeles ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Din miezul iernii / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi
DIN MIEZUL IERNII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368383_a_369712]
-
văd și cerul roșu curs printre cuvinte, Pădurile cum gem prin frunze doruri, Iar eu când scriu, nimic nu am în minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar țărâna de pe șesuri cum absoarbe Răniții pași desculți, din care curg sudori. Prin căutări de veșnicii când mă revăd, Mi se-nnegresc în patimi imagini parjolite De focul dorului nestins mereu căutător Și de-acel jar ce-l las să ardă în cuvinte
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes colea-n drum de codrul des, odihnește talpa-mi ciuntă și-mi alină vorba-mi multă... ... Îi veneau în minte doinele dragei lui. Împleti două coronițe de flori, și apoi începu să le contureze, umplându-le cu ceea ce mai rămăseseră
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
strălucească-n ochii ce nu trebuie să vadă cât negru este-n cerul gurii cu buzele vopsite-n alb... Aceeași gură drăgălașă cunoscută prin vorbe de iubire, ce sunt rostite-n șoaptă, ca-n curgerea domoală a unui râu de șes mâlos, cu albia de boli prea coaptă... Iar conturile negre din ilicite treburi, se scriu pe alb, pe albul din hârtie ori pe-al sticlei, când vrem să-l știm de-acasă, în aste neguroase vremuri, fără ca nimeni să-nțeleagă
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea lor. Din Vârful Mateiașului am luat-o pe scurtătură la stânga, spre Muscelul Botenilor și târș-târș am ajuns cu voi după multe ceasuri în Șesul Călugăresc și de acolo să ne îndreptăm spre Călulești mai departe. Când eram aproape de podul de peste Argeșel, pe drumul ce apucă spre Stoenești, se aude de-odată huruit mare, venea de undeva de sus, din cer, noi eram la loc
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
morții planta... Dar zâna iernii, rea de soi Și aprigă de crudă, Pândea pitită după-un sloi Crâpând de-a urii ciudă, Precum ades și tot mai des Ni-i scris să se întâmple... Pe Crivăț l-a adus la șes Din munți sticlind pe tâmple Și ger să sufle cum n-a fost, I-a dat atunci poruncă, Să nu-și mai afle loc și rost Nici-un lăstar din luncă. Și s-a pornit pe pojghițat, Vârtej de frig să
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
În vise-ți pătrunde parfumul de mine Dorința născând să-ți fiu eu aleasă Mă scrii în cuvinte ca pe-o rugăciune Femeia poem cu iz de mireasă! * Privesc către ceruri cu ochii luceafăr Cărări să-mpletesc între munte și șes Mă scriu în cuvinte ca sufletu-mi teafăr S-alerge spre tine că tu-mi ești ales! * de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografică: Parfumul iubirii / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015
PARFUMUL IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367491_a_368820]
-
Stihuri > Anotimp > NOIEMBRIE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se leapădă natura de haina frunzelor, se-mbracă iar poetul cu roba muzelor, se-ascunde dimineața în taina cerbilor, alunecă iar șesul în noaptea corbilor, se risipește toamna prin sate și-n pustiu, se prinde promoroaca pe versuri, și-i târziu... se pregătește iarna în norii cerului, se-ncheagă gheața rece în palma gerului, ne amintește câmpul de grâu, de flori, de
NOIEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367575_a_368904]
-
Trage una, trage trei, Trage câte poze vrei. Nu uita în schimb o lecție, Ca să ai mata direcție Când apeși declansatoru' Ai pus ochilor zavoru', Când respiri chiar poți să riști, Ca imaginea s-o miști Nu holbă ochii la șes, Studiază codrul des, Fă din dește un dreptunghi, Ca să vezi din care unghi! Fă și scharfu' dinainte, să ai claritate-n minte Iar din blitz traznești oleacă Luminează cât să-ți placă Trepiedul să-l fixezi Să fii liber, să
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
toamnă, cum se duc în zări, Și rândunele, mierle, ciocârlii, Când colorată vii din depărtări, Și ruginești cu firea-ți, verzi câmpii. Te uită, toamnă, cum plutește-n zare, O ceață deasă, sură și bolnavă, Ca o fantasmă satu-mbrățișează , Din șesul amorțit, până -n dumbravă. Te uită, toamnă cum mă plouă-n gând, Îmi picură în inimă cuvinte, Și frunzele m-acopăr rând pe rând, Ca gândurile când îmi vin în minte... Privește, toamnă, cum îmi amorțește, În suflet calda, marea mea
TE UITĂ, TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368722_a_370051]
-
copacul tău, tu să fii planta agățătoare. Citesc refuzul. Putem inversa rolurile. Ce folos? Nu bem cucută, nu suntem Socrate, nu vrem. Ce frumos cad fulgii pe sufletele noastre. Suntem ca norii iuți lunecători ... trecură anii ca norii lungi pe șesuri și niciodată n-o să vină iară ... Te fac un teleshoping? Am devenit niște shopingogomani teleidioți. Nidolife sună ca o melodie. Prostafix -o împușcătură. Ducele s-a săturat de muierile altora. Rețeaua de artere este blocată, cadavre, mașini, orașul suferă de
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
aromă de iubire, Ochi adânci plini de uimire, Și Luceafăr, și comoară, Ce înfruntă într-o doară Timpul nemilos și rece, Luna nopții ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
comuna noastră. Toate povârnișurile din întortocheatele râuri de munte, pe unde crescură din vremuri străvechi păduri seculare, au ajuns mari exploatări forestiere, lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de construcție pentru industrializarea la scară largă a țării. Dar, cu siguranță, cea mai mare parte din cheresteaua pădurilor bucovinene se îndrepta, în garnituri nesfârșite de vagoane, spre Uniunea Sovietică, știm noi pentru ce! Cum-necum, statul socialist încă
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană, planuri tăcute Pluteau îndărăt - lumea era la Solstițiu La Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde - Trecea peste țărmuri de taină peste somon mort în fiorduri uitate În cămine, dănțuitori rapaci În Ceruri, vraci tainici dezlănțuiau himere
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu cu animalele la păscut, cu caprele, mai ezact. În satul nostru de lângă Sirete sunt păduri de șes, cum ziceam, dumbrăvi sau huci, așa le spunem noi, și acolo sunt puzderie de păsări. Și ca să-mi treacă timpul am început să fac ca ele ... Unele îmi răspund, a adăugat râzând Culiță. - Bă, i-a spus atunci Klesch, ar
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]