1,860 matches
-
VI. POVESTE CU ȘOIM, de Carina Anca Ienășel , publicat în Ediția nr. 1692 din 19 august 2015. când noaptea cade peste munții-n flăcări și lupii-ncep să urle a pustiu un șoim apare pe sub norii negri nepăsător și ferm și cenușiu - plutește peste pinii-ngândurați visând la prada ce-l așteaptă-n vale; cutează să se creadă împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec
CARINA ANCA IENĂȘEL [Corola-blog/BlogPost/373566_a_374895]
-
ar înțelege blânzii lui odată că nu au fost și nu vor fi uitați, că timpul macină de toate-n moară, dar ei rămân ... Citește mai mult când noaptea cade peste munții-n flăcăriși lupii-ncep să urle a pustiuun șoim apare pe sub norii negrinepăsător și ferm și cenușiu -plutește peste pinii-ngândurațivisând la prada ce-l așteaptă-n vale;cutează să se creadă împărat,c-o lume-ntreagă are la picioare...în adierea vântului de searăîi trec discret prin minte întâmplăriașa
CARINA ANCA IENĂȘEL [Corola-blog/BlogPost/373566_a_374895]
-
Cine bea din cupa ta, nu mai doarme, doar visează, Are febră, delirează, fără ca ceva să-l doară. Tremură de nedreptate, în iubire doar oftează, Din liane de cuvinte, face foc în călimară. Suferind de tot și toate, e și șoim și buburuză, E un neam întreg ce geme, ori un steag pe metereze, E un bard al clipei care îi surâde-n drum, confuză Și cu insomnia-i cerne laolaltă grîu și piatră, ÎNTRE MII DE IPOTEZE! Regenerare Există undeva
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
Iuliu Marius.După această tragedite se implică și mai mult în viața Cetății. Cu ajutorul unui împrumut la Banca Albina construiește și amenajează Parcul Universității ce-i poartă numele. Împrumut făcut în anul 1930. Preia despărțământul “Astrei” din Cluj, înființând totodată „Șoimii Carpaților”. În același an devine rector al Universității din Cluj, înființând două dispensare studențești, iar pentru scurt timp este numit ministru fără portofoliu al Ardealului. În următorul an primește vizita lui Leonard Bernard la Universitatea pe care o conduce, iar
ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
-
unde sultanul turcilor i-a cam dat câteva bătute și l-a cam lăsat fără trupe. Iar pe partea cu muierile nu cred să meargă că are harem și nu-l interesează oferta. El e mai mereu la vânătoare cu șoimi, sau prin războaiele de prin pustiurile lor... - Uite că mi-ai dat o idee! Ce-ar fi să-i facem un dar? Unul așaaa imperial și prietenesc. Adică plin ce capcane! Îi dăm doi șoimi dresați din rezerva noastră dar
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
mai mereu la vânătoare cu șoimi, sau prin războaiele de prin pustiurile lor... - Uite că mi-ai dat o idee! Ce-ar fi să-i facem un dar? Unul așaaa imperial și prietenesc. Adică plin ce capcane! Îi dăm doi șoimi dresați din rezerva noastră dar și iapa aia pur sânge, de numai doi ani, nedată niciodată la armăsar. - Aia albă, splendidă cu coamă mare și coadă lungă pe care au admirat-o toți cei care au văzut-o? - Exact! Înțeleg
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
cu medalia de aur, iar la Campionatul European din 1927 de la Viena se vor clasa pe locul al doilea. Orașul Anvers din Belgia are onoarea de a organiza primul Concurs Olimpic la Hochei pe gheață, în 1920. Canadienii, reprezentați de Șoimii Winnipeg, înving Suedia, în finală, cu scorul 12-1. Belgienii termină campionatul pe locul 6. Belgianul Paul Loicq (1888-1953) a scris istoria hocheiului pe gheață internațional, devenind pentru un sfert de secol președintele IIHF - 1922-1947. Cluburi și patinoare În anii ’50
SCURT ISTORIC AL HOCHEIULUI PE GHEAŢĂ BELGIAN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372353_a_373682]
-
pansează stele / zdrobesc cerul fântânii / scormonesc lutul / se umplu de umbre / pentru cana de lumină / băută în buza lunii / cu fiecare trecător”. Dar și binomul Poet-creație este magistral definit liric: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului a strâns atâtea patimi / trubadur încercând zăpezile să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere îi cânta pe suflet / ei doi / o agonie mai aproape
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
ningă peste noi Cu tulbure uitare, ca vinul de pe masă, Și lupilor din tindă să le-oferim culcuș Și dragoste flămândă într-un ungher de casă. Primește-mă în clipă ca într-o nouă iarnă, Peste trăgaciul puștii umbre de șoimi trecând; Din universul gheții lin izbucnind petarde, Și-n liniștea amiezii eu încă mai sperând. Să conjurăm zăpada să ne redea iubirea, Prin transparența-i pură greșelile arzând, E clipa efemer-a înfloririi tandre Când simt o fierbințeală și-apoi
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
pe străzile orașului, tot mai pustii odată cu lăsarea întunericului, pentru că știa; inima nu mai putea să țină pasul cu ceea ce-și dorea. Și nimic nu-i plăcea mai mult decât să se simtă o ființă liberă, așa cum poate doar șoimul se poate simți. Îi plăcea să meargă mult pe jos, ca într-un joc, fără o țintă precisă, căutând cu privirile frumosul din jur. Însă mersul repezit care o caracteriza, pe măsură ce trecea timpul, începea să se asemene tot mai mult
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
tăcute în memoria noastră Povesti spuse prietenilor la un pahar cu vin. Acrobați sărind la trapez, lei cu botul pe labe, Femei frumoase zburând prin aer ca un vis, Emoțiile noastre și aplauzele tot mai slabe Au rămas în amintire, șoim de vânător ucis. A plecat circul, tristețe la margine de oraș, În aer a rămas formele femeilor frumoase, Vântul strânge urmele spectacolelor pe făraș Și nostalgia luminilor în suflete rămase. Eu mai strâng în brațe trupul ei de aer Și
DUPĂ CE PLEACĂ CIRCUL, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345381_a_346710]
-
vesele minciuni? iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăștii cum zvârl' copiii pietrele din prăștii. și nu te crede nimeni, oglinzile crăpate la bursele de știri au cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe care n-ai să-l iei vreodată în răspăr că viața n-are reguli cum e ortografia și dex-ul face victimi la fel ca primăria pune-ți
ACESTA E MINUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376975_a_378304]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ȘOIMUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Se sculase dis-de-dimineață. Musai era să se facă lumină când ar fi fost taman la marginea lanului, s-apuce paiul încă moale de răceala nopții
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
omului împrejmuită de țăranii încă toropiți de băutură, somn rău și acreală, snopii părăsiți în mijlocul ariei, copăcelul pârlit și omul... nicăieri! Când unul dintre hăitași dădu glas speriat că și-au pierdut prada, zbură dinspre grâne spre înaltul cerului un șoim strălucitor. Sau, cel puțin, așa li se păru sătenilor înspăimântați de pedeapsa ce urma să-i aștepte de la alde Bogatu’ pentru că nu-și făcuseră slujba dinainte plătită... Nevasta omului îl așteptă mult timp până să pună straie cernite... Alde Bogatu
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
o semneze Mitu, la vânzare. Dar și cu actele ar fi rezolvat-o, nevasta lui Mitu putea fi dovedită, până la urmă... Mai rău era că nu putea să intre pe arie. În ciotul ars al copăcelului își făcuse sălaș un șoim ciudat. Cum se apropia vreun om de glie, șoimul se înălța pe dată și se lăsa glonț spre ochii ăluia. N-avea teamă de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
ar fi rezolvat-o, nevasta lui Mitu putea fi dovedită, până la urmă... Mai rău era că nu putea să intre pe arie. În ciotul ars al copăcelului își făcuse sălaș un șoim ciudat. Cum se apropia vreun om de glie, șoimul se înălța pe dată și se lăsa glonț spre ochii ăluia. N-avea teamă de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i era frică, ba, mai mult, când încercau să ochiască
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
știe dacă alde Bogatu’ a făcut actele cu femeia lui Mitu... Și nici despre al lui Mitu nu se mai spun povești. Doar ciotul copăcelului rabdă în continuare, vară ori iarnă, în zori și-n apus, în locul păsăretului mărunt, un șoim - paznic al ariei necălcate, de atunci, de picior de om... Referință Bibliografică: ȘOIMUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1310, Anul IV, 02 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
despre al lui Mitu nu se mai spun povești. Doar ciotul copăcelului rabdă în continuare, vară ori iarnă, în zori și-n apus, în locul păsăretului mărunt, un șoim - paznic al ariei necălcate, de atunci, de picior de om... Referință Bibliografică: ȘOIMUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1310, Anul IV, 02 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
s-ajungem... Dar numai amândoi !... CHEMAREA REPETATĂ ÎN ZADAR... Eu răsfoiesc ”Istoria poporului român”: Când o deschid, țâșnește-un roșu râu de sânge, Ies tunete și flăcări pe unde calc, stăpân, Din veacuri până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
1413, în Muntenia, fiind pe atunci în valoare de 3000 bani de aur plătiți peșcheș de către Mircea turcilor, și abia din 1512 în Moldova, când Bogdan Chiorul adăuga vistieriei lui Selim I suma de 4000 de galbeni și 20 de șoimi - era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Acasa > Poezie > Imagini > A VENIT TOAMNA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eram pe un câmp de maci, Și visam că părăsesc această lume... Ca un șoim spre cer mă avântam, Și dincolo de lună, voiam să zbor, Spre lumile celeste, și spre hotarul lor. Purtând cu el credința și iubirea, Sufletul se scaldă-n diafan văzduh, Despică nesfârșirea cuprins de bucurie Deasupra, peste mări, peste valuri sparte
A VENIT TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375776_a_377105]
-
să știi că pot merge și singur. Nu-i așa că-i super? Mergem și azi cu bicicleta, așa mi-a promis mami. - Măi, să fie, chiar mergi singurel pe ditamai bicicleta, nu-mi vine să cred! - Pe cuvântul meu de șoim că nu te minciunesc, buni și mami îți pot spune că-i așa! Se aprinsese la față și gesticula, dorea sub orice formă să fie crezut, iar Gabi zâmbea, tare îi era drag când îl vedea cum se aprinde. - Bine
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
cuprindă un val de neliniște, cînd citești unele cugetări indiene, pe cît de simple ba, s-ar crede, de-a dreptul simpliste în aparență, în fapt pe atît de pătrunzătoare și profunde. De pildă, chinuie cu ireversibilitatea ei "arbitrară" maxima: "Șoimul mănîncă porumbeii, așa glăsuiește această regulă statornică" (334, 1). Mai departe: "Din ierburi (fragede) e făcută funia, cu care e legat chiar elefantul" (337, 1), unde se pune în contrast gingășia și slăbiciunea firelor de iarbă alese anume de Soartă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
despre împărați românești e în adevăr posibilă. Există în Albania de ex. câteva plaiuri românești nepătrunse de călători, despre cari puținii câți au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies și azi la vânătoare cu arcuri și cu șoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni știrea că Asan Împărat ar fi cutreierând lumea desigur ar afla crezare. Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decât în alte părți ale monarhiei și desigur mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui îndeletnicire cu istoria otomanilor”. Dimitrie Cantemir n-a întârziat să pună de acord, în limitele concret posibile, ideile cărturarului cu practica politică, după cum o probează relațiile sale din 1703, la Constantinopol, cu Toma Cantacuzino (inorogul, adică cel dintâi, și șoimul, cel de al doilea, „se îmbrățișau și se sărutau frățește”) și P. A. Tolstoi îndeosebi, propria sa mărturisire din septembrie 1721 către Petru I: „am venit în serviciul Maiestății Voastre cu inima deschisă și de bună voie, chemat fiind de manifestele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]