1,462 matches
-
întâlnită și în România și Republica Moldova (prezența în Republica Moldova este discutabilă). În România, șopârla de munte este o specie mai mult montană, legată de arcul carpatic și de Munții Apuseni; lipsește în Dobrogea și în regiunile de câmpie. Este o șopârlă relativ ce nu depășește 18 cm lungime, cu corpul zvelt, cilindric sau ușor turtit. Capul este mic, mai lung decât lat; botul obtuz, regiunea gâtului la fel de lată ca și capul, adesea ceva mai lată. Membrele sunt scurte; întinse pe lângă corp
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
hibernare, spre sfârșitul lui septembrie sau în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub scoarță, în crăpături de stânci, în sol. La temperaturi scăzute sunt aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne 8-12 ouă. Ouăle măsoară 9 x 11
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
un consumator de insecte, lăcuste, greieri, gândaci, paianjeni, râme, gândaci de bucătărie. Prinde de asemenea șoareci și șobolani. Cârtița ("Talpa europaea") este un insectivor subteran. Deși mănâncă orice vietate pe care o găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi, este dușmănită de om din cauza mușuroaielor pe care le face îndeosebi în fânețe. În popor, este de multe ori confundată cu orbetele. Liliacul ("Chiroptera") este văzut în serile de vară în acțiunea sa de vânător de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cele abandonate de alte mamifere, mai ales ale porcului furnicar ("Orycteropus afer"). Hrana constă în principal din termite (specii de "Trinervitermes") și alte insecte și larvele lor, pe care le descoperă săpând pământul. Mai rar mănâncă și șoareci, păsări mici, șopârle etc. Sunt monogame. Reproducerea este sezonieră și are loc în luni diferite, în funcție de areal. Gestația durează 90-110 de zile. Femelele își caută culcușuri bine dosite, în care nasc 1-6 (de obicei 2-4) pui cu pleoapele lipite. Greutatea puilor la naștere
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
existență. Dra. Gleason (interpretată de Lori Alan, voce în limba română de Anca Sigartău în episodul 7, Gabriela Valentir în episodul 19) este o profesoară la Liceul Logan. Ea a apărut în ”Gus cel rău” și ”Un supererou chitarist”. Omul Șopârlă (interpretat de Dirk Ellis) este un umanoid reptilian care stă la Mighty Med pentru că nu se încadrează în altă parte. El este un personaj recurent frecvent văzut ca un angajat de la Mighty Med. Phillip este un student la Liceul Logan
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
coccothraustes"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), privighetoarea de zăvoi ("Luscina luscina"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
de zăvoi ("Luscina luscina"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
numeroase specii de insecte (ex.: culoarea verde a cosașilor și a lăcustelor, omizile fluturelui "Sphinx ligustri" imită culoarea frunzelor de liliac, iar dungile oblice de pe cap seamănă cu nervurile frunzelor), la pești (ex. cambula), batracieni (ex. brotăcelul); reptile (la multe șopârle din genul "Lacerta", liniile negre de pe corpul unor șerpi), păsări (ex. caprimulgul), unele mamifere polare (ex. ursul polar). Colorația homocromă poate fi permanentă și uniformă sau schimbătoare. Exemple de colorație homocromă permanentă (care durează toată viața): culoarea albă a animalelor
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
mici au fost au fost exterminate și ele. În total, aproape 60 de specii diferite de vertebrate au dispărut, printre acestea familia diprotodonului (o specie de marsupiali ierbivori masivi, asemănători hipopotamului), câteva specii de păsări mari nezburătoare, canguri carnivori, o șopârlă de cinci metri lungime și Meiolania, o uriașă țestoasă de dimensiunile unui automobil mai mic. Cauza directă a extincției în masă este necunoscută cu certitudine: poate fi efectul focului, al vânătorii, al schimbării climatice sau o combinație a tuturor acestor
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Dezastrul a apărut în urma eliberării sau evadării unor perechi de dihori, care datorită faptului că nu au dușmani naturali pe insulă s-au înmulțit puternic punând în pericol specii indigene de păsări precum porumbelul laurel sau sitarul de pădure sau șopârle, precum Gallotia galloti palmae.
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii de: "Coprimorphus scrutător" (cărăbuș) "Sphenoptera
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
punct de vedere științific aceste animale nu au fost dinozauri propriu-ziși. Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de către savantul englez Richard Owen în 1842. Termenul este un cuvânt compus din cuvintele grecești δεινός ("deinos", "de groaza", "formidabil") și σαύρος ("sauros", "șopârlă" sau "reptilă"). Owen a ales această combinație lingvistică cu referire la proporțiile impresionante ale acestor animale, precum și la arsenalul lor formidabil de dinți și ghiare. De fapt dinozaurii erau extrem de diverși, făcând parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori (în
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
circa 65.5 de milioane de ani, cu mult înainte ca omul să-și facă apariția pe această planetă. Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice până la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemănătoare cu șopârlele de astăzi. Aceste specii se încadrează în aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de știință. Dar, odată cu descoperirea unor alte schelete, noi specii continuă să fie clasificate și studiate. Dinozaurii se înmulțeau prin ouă, ca
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]