9,824 matches
-
acoperită. Am crezut că este sora lui Issa. Imediat au țâșnit în brațele soțului meu doi băieți de vreo cinci și, respectiv, patru ani. Râzând, Issa mi-a spus că sunt copiii săi și că prima lui soție i-a șoptit că mă place. Atunci, cerul s-a năruit peste mine! Niciodată nu-mi spusese vreo vorbă despre familia lui. Am leșinat. M-am trezit într-un fel de leagăn, pe o pătură în carouri, nu prea nouă. Încet-încet, am înțeles
Agenda2003-2-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280578_a_281907]
-
apusul sau furtuna au ceva în comun cu geniul lui Manea, cu viața lui nu tocmai îngăduitoare cu el. Sau?... Sînt atîtea povești cu și despre El. Probabil că acum toți cei care au lucrat sau l-au cunoscut le șoptesc. Pentru El, pentru noi toți. Ca pe o rugăciune. „El condor pasa”. Lucian Pintilie pe treptele Teatrului Metropolis, acum doi ani, cînd Manea a fost la București cu ultimul spectacol făcut de el, un laborator pe tema iubirii: Scrisorile portugheze
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
Macbeth pe care, peste ani, prietenul nostru George Banu io înapoiază. Rică Manea a plecat încoronat dincolo. Pentru mine, și el, și Holtier se învîrtesc, inepuizabil, ca niște derviși. „În Cutia scenică a început să cînte Muzica. Tăcerea să fie șoptită. Strigătul să devină dans. Teatrul să fie Total. Și nu uitați mărturisirea de sine. Mărturisesc felul meu de a citi Cuvintele. Un regizor se oglindește în cutia scenei. Eu mă regăsesc căutîndu-mă Acolo. Oglinda scenei însă să fie un Izvor
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
liniștit al mamei. - Vino încoace, îi zise José Montiel. Tu ai comandat asta? Copilul își plecă îndată capul. Luându- l de păr, José Montiel îl obligă să-l privească în ochi. - Răspunde. Copilul își mușcă buzele fără să răspundă. - Montiel, șopti soția. José Montiel dădu drumul copilului și se întoarse spre Baltazar cu o expresie exaltată. - Îmi pare rău, Baltazar, spuse. Dar ar fi trebuit să vorbești cu mine înainte de a te apuca de lucru. Numai ție îți poate da prin
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
de cînd nu mai e. La șaizeci de ani, Actorul a plecat. Și mai trist, și mai singur ca niciodată. Lăsînd uitarea să ne întunece mințile. Ca norii negri de furtună, cerul. Mihai Constantin a fost, pentru mine, Ariel. Am șoptit amîndoi, cu gîndul la George Constantin, „Magistre fără seamăn, Slavă!”... Și am zburat pe insula magică. Acolo, Stăpîn absolut, Prospero! Am locuit cîteva ore, iarăși, pe insula misterioasă unde puțini mai au șansa să ajungă, să supraviețuiască, să renască pentru ca
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
emoție. Știu că așa le spune la toate, am tras eu cu urechea, dar tot vreau să fiu cu adevărat strălucitoare. Și-a pus atâtea speranțe în mine. Chiar stăpâna casei m-a mângâiat în seara asta și mi-a șoptit: - Mâine va fi ziua cea mare. Este drăguță. Ne încurajează și ne laudă mereu, ne spune povești, iar noi îi dăm ener gie. Îmi amintesc la începutul iernii cât de supă rată era că nu vroiam să-i spunem povești
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
se întrebe cum ar arăta o lume în care nu s-ar muri. T nu mai face față, eu degeaba aș încerca. Nu suntem foarte bătrâni, dar începem deja să fi trăit prea mult. Carl Sandburg: Moartea, bătrâna zeflemitoare, vine șoptindu-ți ca un prieten delicat... E curios să te gândești că n-ai să mai ajungi în locuri care au însemnat ceva în viața ta, în schimb ai să nimerești într- unul cu care n-ai avut nimic de împărțit
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
celorlalte femei cu privire la motivele pentru care fusese arătată o atât de evidentă bunăvoință. Odată încheiat spălatul spatelui, făptura tânără și ravisantă era lăsată să plece și mamele fiicelor ignorante se strecurau, una câte una, pe lângă afurisita bătrână autocrată și-i șopteau cele mai incriminatoare lucruri despre caracterul celei care, în culmea fericirii, tocmai se retrăsese”. Arta de a trăi în Istanbul (într-o vreme când „numai să treci podul Galata, în urma pașilor mari ai cailor gălbui, era o aventură în sine
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
la nivelul primului sistem de semnalizare. Nici tu subiect, nici tu predicat, atribut sau complement, iar de ritm și rimă ce să mai vorbim?... Vorba lui Marin Sorescu în La lilieci: „S-a-ntors lumea cu curu-n sus, bă!”. Epilog Dacă-i șoptești unei femei, în intimitate, că vrei s-o f..., s-ar putea ca ea să se simtă măgulită de dorința ta. Dar dacă i-o spui cu voce tare, într-un loc public, te poți trezi cu două perechi de
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
atunci... Alteori, rostul celor de lângă tine li-l hotărăsc alții, oameni ca noi, mai buni sau mai ticăloși. Dar, zise Miron, cutremurat, aproape strigând, dac-ai știut, de ce-ai acceptat, de ce-ai venit la mine? (...) Pentru că, reuși să șoptească, în timp ce un zâmbet îi lumină fața o clipă, pentru că am vrut să mor într-un pat curat, ca ăsta. Nu uita că sunt un biet om, nu un sfânt...” Dar este, oare, moartea o izbăvire? Ori un eșec... mai dureros
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
stele, Se înnoadă ca o funie peste gândurile mele Și privesc în urma lumii, ca spre un convoi de care, Pline doar cu fânul verii, ars de gândurile tale; Vorbe nu mai sunt pe buze, depărtarea iți ia dreptul Să-mi șoptești taina în care, inima îmi sparge pieptul, Căci nu ești, n-ai fost să-mi fii într-o lume ca de ceară ... Citește mai mult CONVOI DE CAREO tăcere necreată, o tăcere izgonită,Ca un suflet se întinde din iubirea
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
luna, fără stele,Se înnoadă ca o funie peste gândurile meleși privesc în urma lumii, ca spre un convoi de care,Pline doar cu fânul verii, ars de gândurile tale;Vorbe nu mai sunt pe buze, depărtarea iți ia dreptulSă-mi șoptești taina în care, inima îmi sparge pieptul,Căci nu ești, n-ai fost să-mi fii într-o lume ca de ceară... XI. DORINȚĂ, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. DORINȚĂ Iubire abandon din
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Articolele Autorului Haicu Aș vrea să uit de mine, contopindu-mă în Tine. Doamne,fă-mă asemenea Ție! ***** Inscripție Stând în parcul viu de vorbă cu Tine; privind natură, ascultând Izvorul, percepând șoaptă Duhului Sfânt, ce se coboară în suflet,șoptind. Simțind extazul plinătății, a împlinirii divine. ***** Va fi o oră când morții vor strigă viilor să moară. Da,morții vor strigă viilor să moară. Muriți față de voi înșivă, fiți vii ptr.Cer! Morții,vii. Vii,morți. Posibilă va fi trecerea
HAICU de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381687_a_383016]
-
cele din parte ei dreaptă și față, Mirela, Tamara, Mioara și Luminița, vedeau pe gâtul ei, pe partea dreaptă, o pată roșie. Își ridicase ochii, le întâlni privirile, văzu că privirile lor o cercetau și că observaseră toate semnele și șopti iarăși, printre buzele întredeschise : - Nenorocitul, nenorocitul naibii! Îmi dai, te rog, un pahar cu apă, zise uitându-se în ochii Lidyei, care se afla în fața ei. Mai multe mâini se întinseră spre sticlă, spre pahar dar se retraseră apoi și
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
o frunză mică că atunci când toamna vine trebuie să părăsească curcubeu, surori și casă, tremurând pe ram de frică se porni lung să suspine pentru soarta ei de frunză, scurtă și cam nemiloasă. - Draga mea, n-ai de ce plânge, îi șopti o frunză mare, de cum toamna se ivește negreșit ai să - nțelegi cât de minunată-i viața frunzei plină de culoare și cum poți să zbori în vânt, păsările să le-ntreci! - Ah, m-am săturat de verde, intră altă frunză
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
mult FRUNZAAuzind o frunză mică că atunci când toamna vinetrebuie să părăsească curcubeu, surori și casă,tremurând pe ram de frică se porni lung să suspinepentru soarta ei de frunză, scurtă și cam nemiloasă.- Draga mea, n-ai de ce plânge, îi șopti o frunză mare,de cum toamna se ivește negreșit ai să - nțelegicât de minunată-i viața frunzei plină de culoareși cum poți să zbori în vânt, păsările să le-ntreci! - Ah, m-am săturat de verde, intră altă frunză-n vorbă
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
Cântec > PLOAIE DE MAI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Scâncet de ploaie, Mireasma de mai, Din ceruri coboară Cu tristu-i alai. Păsări pitite De dor ciripesc Prin crengi înverzite Amoru-și șoptesc. Clipele curg Sacadat, uniform, Un palid amurg Se naște diform. Doar iarbă dansează Sub ropot de ape, Se-ndoaie, vibrează, Ținând rându-aproape. Noaptea suspina În colțuri de cer. Doar luna divină I-ar fi giuvaier. După o vreme Pe-albastrul
PLOAIE DE MAI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381729_a_383058]
-
întoase capul spre mare. Era atât de liniștită. Valurile parcă îi fredonau un cântec de alint, special pentru ea. Cu ochii visători, Talestri ținti cerul. - Zeii îmi sunt martori și știu cât de mult îmi doresc să rămân ceea ce sunt, șopti ea, sprijinindu-și capul de bârnele de lemn, puse în semn de siguranță la marginea corabiei. Aela nu mai zise nimic, stătu un timp lângă prințesă, apoi, când soarele începu să se ascundă printre valuri, îi ceru voie să mănânce
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
zori Am incercat sa fac un compromis Și am chemat speranța-n ajutor! Trecuse ceva timp și nu venea, Dar într-o seară înspre amurg, Sosi la mine în prag și avea Pe fata un zâmbet demiurg! Și mi-a șoptit: hai uită-te afară, Alunga de aicea suferință, Când vei avea în suflet primăvară, Ti se va-ndeplini dorința!... Și a plecat apoi în grabă mare, Eu o priveam și nu înțelegeam, Dar la fereastra înflorise-o floare Iar fericirea
SPERANTA MOARE ULTIMA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381799_a_383128]
-
doar gemete înăbușite sau scrâșneau din dinți, cu lacrimi pe obraz. Ca să mă încadrez în sistem, mă făceam că-l trag de păr și de urechi pe Gogu și icneam eu, iar el râdea. M-am supărat și i-am șoptit : - Nu mai râde că-ți rup urechile de-adevăratelea ! N-a înțeles și a continuat să chicotească. Noroc că eram în ultima bancă, dar Mihăiță ne-a observat șolticăria. A venit la mine și mi-a șoptit : - Fii atent că
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
și i-am șoptit : - Nu mai râde că-ți rup urechile de-adevăratelea ! N-a înțeles și a continuat să chicotească. Noroc că eram în ultima bancă, dar Mihăiță ne-a observat șolticăria. A venit la mine și mi-a șoptit : - Fii atent că de data asta te iert! Ți-am pus la catastif doar două liniuțe. Mâine dimineață vii la „mămica”. Dacă nu vrei să fii monitor adevărat, te fac mârlan ! Gogu a râs satisfăcut : - La „mămica”, monitorule! Eu n-
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
noiembrie 2016. Haicu Aș vrea să uit de mine, contopindu-mă în Tine. Doamne,fă-mă asemenea Ție! Inscripție Stând în parcul viu de vorbă cu Tine; privind natură, ascultând Izvorul, percepând șoaptă Duhului Sfânt, ce se coboară în suflet,șoptind. Simțind extazul plinătății, a împlinirii divine. Va fi o oră când morții vor strigă viilor să moară. Da,morții vor strigă viilor să moară. Citește mai mult HaicuAș vrea să uit de mine,contopindu-mă în Tine.Doamne,fă-mă
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
să moară. Citește mai mult HaicuAș vrea să uit de mine,contopindu-mă în Tine.Doamne,fă-mă asemenea Ție!***** InscripțieStând în parcul viude vorba cu Tine;privind natură,ascultând Izvorul,percepând șoaptă Duhului Sfânt,ce se coboară în suflet,șoptind.Simțind extazul plinătății,a împlinirii divine.***** Va fi o orăcând morțiivor strigă viilor să moară.Da,morții vor strigaviilor să moară.... VIII. PREZENTA, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Prezența Erai viza a
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
CARE-MI PREFACE DIMINEAȚĂ,ÎNTR-O CULOARE CURCUBIE.AUTOAREA,ILEANA VICIC STÂNCĂ.... XIX. EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 "TREPTE SPRE CER", de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016. Explozia naturii Floricele ,pasarele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Pasarele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
degrabă la Altar! Pasarelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi poalele. Bate vântul florile, flurutându-mi pletele; plete albe,argintate. Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de ciripoi, ... Citește mai mult Explozia naturiiFloricele ,pasarele,turturele,îmi șoptesc în graiul lor,cum învață abecede.Unde violete în formă de fete,umbre verzui,și cele gălbui;Corcodușe coapte ,bune de gustat.Păsărelele cântând,viață nouă aducând!Pasarele violete,cântă toate-n cor,ciripind în graiul lor,totul e Nemuritor
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]