1,138 matches
-
bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
foarte rare) protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul Tineretului Piatra Neamț. "SCANDAL LA BOEMA" (1967),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian,(în colaborare cu Petre Mihăescu).-Teatrul „Constantin Tănase”. "VIVAT REVISTA" (1968),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva. "ȘORICELUL ȘI PĂPUȘA" (1968),spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul Tăndarică. "POVESTE NETERMINATĂ" (1969),spectacol pentru copii, libret Alecu Popovici.-Teatrul „Ion Creangă” București. "FEMEI, FEMEI, FEMEI" (1969), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "GEAMANDURA" (1970), comedie
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Europene") de plante: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), ligularia ("Ligularia sibirica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica") care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelică ("Angelica archangelica"), pelin nemirositor ("Artemisia campestris"), coada șoricelului (cu specii de "Achillea crithmifolia" și "Achillea millefolium"), romaniță de munte ("Anthemis carpatica"), arnică ("Arnica montana"), pelinariță ("Artemisia vulgaris"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), carlina ("Carlina acanthifolia"), turtă ("Carlina acaulis"), clopoței (cu specii de "Centaurea coziensis", Campanula rapunculoides, Campanula patula
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
poreclit Dumbo. După nu mult timp, doamna Jumbo își pierde calmul din cauza unui grup de băieți ce se distrau pe seama fiul ei, iar ea este închisă și considerată nebună. Dumbo este tachinat de ceilalți elefanți , el fiind acum singur; un șoricel - Timothy Q. - simte simpatie pentru Dumbo și se hotărăște să-l facă fericit din nou. Directorul de circ îl face pe Dumbo elefantul din vârful piramidei, dar Dumbo distruge cascadoria creând un dezastru total, rănind alți elefanți . Ca urmare, Dumbo
Dumbo (film) () [Corola-website/Science/315027_a_316356]
-
prăbușit și îl sparge. Iese la iveală adevărata identitate a Ichrei: era Aku deghizat! Pe parcursul tovărășiei dintre Jack și Ikra, adevărata natură a acesteia fusese simțită de anticar (dar nu mai apucase să-l avertizeze pe Jack) și de un șoricel (care nu vrusese să mănânce din mâna ei, ascunzându-se în pământ). Iar la un moment dat, Ikra îl numește pe Aku lord și stăpân.
Jack și războinica () [Corola-website/Science/319260_a_320589]
-
a dat norocul peste el atunci când observă că la bordul vasului apare o sticlă misterioasă care conține harta unei comori. Visul lui Tom de a găsi o comoară doar pentru el se ruinează când constată că sticla mai conține un șoricel clandestin pe nume Jerry. Dublajul a fost realizat de studiourile BTI.
Tom și Jerry: Pe mustața mea! () [Corola-website/Science/334213_a_335542]
-
a familiei, din partea surorii sale, balerina Ida. Dar, începând cu noaptea Anului Nou, Gabriel are de ispășit o pedeapsă de pe urma unui proces de ultragiu, pierdut de bâlbâitul avocat Blind. Falke îl convinge însă să se îmbrace elegant, pentru întâlnirea cu "șoriceii" (cum numea Gabriel, cândva, balerinele), de la pușcărie, de fapt de la balul prințului. Adela, la rându-i, după câteva minciuni, nu tocmai bine ticluite, reușește să plece la bal, mai ales că, Rosalinda trebuia să rămână singură, pentru a face față
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică); dintre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotină"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelica ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), feriga de piatră ("Cystopteris sudetica"), iedera albă ("Daphne blagayana"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), „Mâna Maici Domnului” ("Gymnadenia conopsea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
si 45 zile pentru femele). O femela poate avea in condiții de hrana si căldura suficienta intre 5 si 15 gestații pe an. Durata unei gestații este de 18 - 21 zile si o gestație poate avea intre 5 si 12 șoricei (max. 18). O noua gestație este posibila după 6 săptămâni. Șoricei sunt in primele ore fără vedere si fără blana. Timp de aproape 3 săptămâni sunt dependenți de laptele matern, iar către 3 săptămâni, după sevraj, încep sa devina autonomi
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
de hrana si căldura suficienta intre 5 si 15 gestații pe an. Durata unei gestații este de 18 - 21 zile si o gestație poate avea intre 5 si 12 șoricei (max. 18). O noua gestație este posibila după 6 săptămâni. Șoricei sunt in primele ore fără vedere si fără blana. Timp de aproape 3 săptămâni sunt dependenți de laptele matern, iar către 3 săptămâni, după sevraj, încep sa devina autonomi. Șoriceii comunica cu șoricioaica-mama prin ultrasunete. Exista șoareci modificați genetic deficienți
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
max. 18). O noua gestație este posibila după 6 săptămâni. Șoricei sunt in primele ore fără vedere si fără blana. Timp de aproape 3 săptămâni sunt dependenți de laptele matern, iar către 3 săptămâni, după sevraj, încep sa devina autonomi. Șoriceii comunica cu șoricioaica-mama prin ultrasunete. Exista șoareci modificați genetic deficienți de gena care controlează proteina "FOXP2" responsabila de emiterea ultrasunetelor. Speranța de viată a șoarecelui de casa este de 2 - 3 ani.
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 . La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Hamilton Luske și Wilfred Jackson. Printre cântecele compuse de Mack David, Jerry Livingston și Al Hoffman se află „A Dream is a Wish Your Heart Makes”, „Bibbidi-Bobbidi-Boo” (cântecul Zânei), „So This Is Love”, „Sing Sweet Nightingale”, „The Work Song” (cântecul șoriceilor) și „Cinderella” (cântecul de pe generic). A avut două continuări direct-pe-video: "" (2002) și "" (2007). Cenușăreasa este singurul copil mult-iubit al unui aristocrat văduv. După ce văduvul decide că fiica sa are nevoie de îngrijirea unei mame, tatăl Cenușăresei o ia de soție
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]
-
și să își găsească o rochie adecvată în timp util. Pentru a nu-i lăsa timp să-și croiască o rochie, surorile vitrege îi dau un munte de haine de spălat precum și alte lucruri de făcut prin casă. Prietenii ei șoricei, în schimb, nu pierd vremea și refac o rochie care a aparținut mamei Cenușăresei, folosind colierul pe care Drizella l-a aruncat și o eșarfă aruncată de Anastasia. Când surorile și mama vitregă sunt pe picior de plecare, Cenușăreasa li
Cenușăreasa (film din 1950) () [Corola-website/Science/320560_a_321889]