1,530 matches
-
să lupte împotriva românilor, fie și indirect, prin aprovizionare cu muniții. Apostol Bologa făcea parte din completul de judecată a abaterilor de la codul militar, știa că trebuie să respecte jurământul de credință, și totuși în fața acestor realități crude începe să șovăie. Venind acasă într-o permisie, rupe logodna cu Marta pentru că a auzit-o vorbind ungurește și îl lovește pe un individ care îl acuză de șovinism. Destinul face ca viitoarea lui logodnică, Ilona, să fie unguroaică, fiica groparului Vidor din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se cunoască - eroii se Întâlnesc din nou, are un aer ireal: cuvintele și faptele lor par să se plieze unui scenariu pe care ei nu-l cunosc, dar căruia trebuie să i se conformeze. Tatăl fetei, țăranul, invocă tradiția atunci când șovăie 43 să-și dea fata după un necunoscut; fata o citează pe mamă, alt depozitar al tradiției ( Știi ce zice mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești În urmă ). De fapt, la târg, fata Îl recunoaște, fără să și dea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fapt, la modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
lui Columella, intitulat De re rustica), medicina ( De arte medica, realizată de Aulus Cornelius Celsusă, filologia care, prin comentariile riguroase ale lui M. Valerius și Raemmius Palaemon asupra scrierilor epocii de aur, pregătesc reântoarcerea la stilul clasic. Deși nu a șovăit să pună imediat mâna pe conducere a luat garda militară care reprezenta semnul puterii și suveranității dar a refuzat multă vreme puterea prin răspunsuri cu dublu înțeles și amânări viclene. Senatul îl ruga să accepte, până când pierzându-și răbdarea un
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
dinamică, cu luxuriante izbucniri de forme și culori interferînd spectaculos: E o rătăcire prin bîlciuri Și ca liane se Împletesc În părul tău gesturile Mulțimea clocotește precum vegetațiile la cingătoarea pămîntului În gavanoasele nopții se amestecă licorile inimilor Și pe deasupra șovăie dansatoare pe sîrma privirii luna... Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și Încă a unui spectator euforic și entuziast, În fața universului ce se dezvăluie generos și abundent privirii, În figuri ale etalării și acumulării precum cele amintite
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
havuz", "Orașul te respinge sau te cheamă" - calificativul ultim fiind acela de "nehotărît", urmat de metafore sugerînd același regim alternativ și oscilant al atitudinilor: Ce stele deci, ce plante să se cearnă / Prin ochi? Orașul Îl refuzi, Îl ceri, / Și șovăi pasăre-mprejur sau goarnă", "Temniță e sau cîntecul de fum e", „Aproape sau departe-aceeași lume"... Gestul deschiderii rămîne, poate, cel mai semnificativ În această ipostază Îndeajuns de nelămurită, cu disponibilități multiple, lăsate sub veghea iubirii: "Cum anotimpuri pleacă, vin Întruna
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
năvalnic de munte să curgă ca o apă așezată și lină. La rândul său, Menoitios, părintele lui Patrocles, își îndeamnă fiul să se poarte cu Ahile ca un frate mai vârstnic, ajutându-l cu sfatul și cu chibzuința. Ahile nu șovăie să-l asigure pe Menoitios, care îi era ca un unchi, că îi va aduce fiul înapoi acoperit de slava cuceririi Troiei și încărcat de avuții. Cei doi părinți nu aveau să-și mai vadă fiii niciodată. Peleu a rămas
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sfolosim răspunsuri mai puțin evaluative, care sprijinîn egal măsureforturile de achiziționare a independenței și ce anume rezultdin alegerile făcute de el. Ii putem accentua copilului: “Aceasta este o idee. Ce se poate întâmpla după, dacvei proceda astfel?”. Copilul dependent poate șovăi, nesiguranța fiindu-i caracteristică, oferind o alt soluție. In aceste cazuri adultul ii va puncta: “Aceasta este o altpărere; dar dacvei proceda astfel, ce se poate întâmpla dupaceea?”. Adultul este adesea tentat sfacevaluări generale, de tipul “Este bine” sau “ Nu
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
războaie asupra noastră, ca joldunari sau chiar cătane la vrăjmași. Ne sculam dimineața de vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
strânsoarea suferinței: că durerea să se schimbe în liberă mișcare (Fir tot mai scurt). Eul e sortit să rătăcească și să caute un liman pe care să se sfârșească drumul său, inclusiv prin găsirea unor certitudini: toți se descalță și șovăie / în căutare. În versurile din volumul Ape și pământuri dramă eului doritor de răspunsuri era de natură religioasă, ținta căutării părând a fi Dumnezeu. Reminiscențele acestui filon religios revin sporadic în toată creația să din anii succesivi, semn că divinitatea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu frontul, ajungând și pe teritoriul României. Unul dintre ei ar fi rămas în Moldova iar situații, dar ei îi era imposibil... Cu toate cămi era foarte greu, aveam fetița mică la cămin și soțul bezmetic, am acceptat fără să șovăi pentru că era vorba de... mama. Maria a plecat acasă iar soțul meu a plecat și el după aventurile lui. în acea zi așteptam niște rude ale soțului pentru a clarifica situația noastră familială. Când au venit rudele, negăsindu-l pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din grădina castelului prințului de Aragon, Manrico l-a cruțat pe Contele de Luna. Manrico explică că ceva supranatural i-a oprit brațul să lovească (Mal reggendo all’ aspro assalto),dar într-o nouă ocazie brațul sau nu va mai șovăi. Un mesager sosește cu un mesaj din partea Prințului de Biscaya, prin care acesta îi ordona lui Manrico să organizeze apărarea cetății Castellor. Ruiz aduce vestea că Leonora, care îl credea pe Manrico mort, este pe cale să se călugăreasca la o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Elenă cu vestea că sunetul clopotelor va constitui semnalul pentru declanșarea revoltei contra francezilor (Al tuo cor generoso). Elenă invocă faptul că onoarea o oprește sași calce jurământul. Procida îi spune că Patria este deasupra tuturor prejudecăților. Văzând că Elenă șovăie, Procida o provoacă, cerându-i să-l denunțe. Își face apariția Arigo care se adresează Elenei spunându-i cât de fericit este simțindu-se iubit de această (Ecco, per l'aura spiegasi). Elenă însă îi vorbește despre iminentul atac al
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o pildă afirmația lui, chemă pe un copil care se afla acolo și-l întrebă, zicându-i: Iată, îți dau 100 de lei, dacă tu ne spui unde este Dumnezeu. Copilul, care crescuse în casă de oameni evlavioși, fără să șovăie, îi răspunse necredinciosului: Eu mă voi ruga de tăticu, să vă dea 1.000 de lei dacă dumneavoastră ne spuneți unde nu este Dumnezeu!... Necredinciosul rămase uluit, nemaiștiind ce să răspundă la dojana pe care i-o făcea Dumnezeu prin
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
materie? Despre Dumnezeu și bunătatea Lui, despre facerea lumii, au răspuns ei. Dar voi L-ați văzut pe Dumnezeu? Copiii, cu oarecare neliniște, răspund: Nu, nu L-am văzut! Atunci, trage concluzia inspectorul, există Dumnezeu dacă nu-L vedem? Copiii șovăie și răspund cu sfială, pe șoptite și mirânduse: Nu este Dumnezeu!!! Așa, copii, întărește inspectorul. Dumnezeu nu este, nu există, iar voi învățați la religie lucruri neadevărate. Copiii, nedumeriți, privesc la profesoara lor. Aceasta se adresează clasei tot cu o
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și focul! noi trei navetiștii, asigurarea că e cald, spinarea una cu spătarul care emană căldură, Căiuți gestul distrat, răsucită și cu verdele lanternei spre mecanic. Ora 7,55, în holul stației Onești baie matinală de mulțime și apa ei șovăie în bazinul de acumulare, personalul Buzău Ghimeș la megafon, incoloră, inodoră obiectivare în amar colectiv, plîngu ocl'i di caimò! semenii erau asigurarea condițiilor, ce scoți din geantă? gaz! gaz, să ne încălzim! ne relaxăm la primul circuit al sticlei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cele mai multe ori, țin mai curând de vanitate, de prestigiu și de un fals simț al „bunei-cuviințe“ mondene, decât de adevăratul instinct de ospitalitate. Dimpotrivă, la haute cuisine inhibă ospitalitatea, din moment ce acei care nu pot, sau nu vor, să o practice, șovăie să-i invite la ei pe adepții bucătăriei elaborate, de teamă să nu le apară grosolani sau ratați. Cea mai gustoasă mâncare e aceea pe care o savurezi între prieteni ce nu se lasă afectați de „convenții sociale“, sau, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cum să găsesc în grabă chibriturile și să aprind o lampă? Presupunând că se strecurase cineva în casă, o să mă audă bâjbâind la ușa din spate și o să mă aștepte. Ce stupid să fii omorât de un hoț speriat! Am șovăit, apoi am pornit-o înainte, pentru că acum frica de exteriorul singuratic era la fel de intensă ca și frica de interiorul casei și, mai mult ca orice, mi-era frică de propria-mi frică și doream cu disperare să-i pun capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu ți-e foame? Imediat a devenit clar că era flămând. M-am simțit inundat de grijă și milă, de toate acele emoții puternice și primejdios de plăcute, care-și pândeau momentul secret pentru a se dezvălui în voie. A șovăit. — Mulțumesc. Bine, O.K., rămân să mănânc ceva în grabă. Știți... trebuie să mă duc... să mă duc într-un loc... Nu prea credeam în acest “într-un loc“. Între timp, luând-o pe calea ușoară, aproape că și ajunsesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
doctor. Pe urmă, mai curând exasperat decât compătimitor, m-am întrebat dacă nu mi-aș sluji mai bine cauza arătându-mă dur, și am părăsit-o destul de brusc, pentru ca după aceea să regret. Stăteam lângă perdeaua de mărgele, atingând-o, șovăind asupra atitudinii pe care s-o adopt, când am auzit de jos o gălăgioasă izbucnire de hohote de râs, urmată de un cântec intonat de o voce de femeie. Am alergat în bucătărie. Rosina ședea cocoțată pe masă, legănându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mot à mot” scena morții lui Labiș, descrisă de Ivănescu: „Labiș avea securistul lui, care-l fila, care securist se urcase în tramvaiul 13, prin ușa din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit de Labiș care din izbitura neintenționată (?) a securistului a nimerit sub tramvai. Acest securist a venit la spital la Labiș să-i ceară o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în blănuri și machiate strident! Se dovedesc a fi fotomodele de la revista Bonniers, aflate în timpul unei ședințe foto. Fotograful foarte entuziasmat de vechile haine de piele ale domnilor Rydz și Pruszkowski. Îi convinge să pozeze ca "manechini" de dragul atmosferei. Pruszkowski șovăie la început, dar se înmoaie. Rydz e în largul lui, glumește și le ciupește pe fete de obraji. Ulterior îmi spune că erau prea slabe. În Polonia nu s-ar permite ca o fată frumoasă să arate ca un schelet
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din afară ; lucrurile din casă sunt aerisite și spălate, așa că de Paști orice casă evreiască - chiar și a celui mai sărac - este de o curățenie exemplară” <endnote id="(585, p. 254)"/>. „Nici chiar evreicele mai bogate” din spațiul românesc nu șovăie să-și văruiască pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
internaționale nu există în afara celorlalte. Trăsăturile distinctive, contradicțiile existente într-o țară se relevă numai prin comparație cu altele. Percepția diferențelor dintre state rămâne una dintre cele mai importante pârghii ale istoriei. În secolul al XlX-lea, statele europene au șovăit între modelul britanic și cel francez, apoi au început să se dezvolte în același ritm. După cel de al II-lea Război Mondial, statele lumii și-au creat instituții similare, criza în ce privește securitatea socială a afectat aproape toate națiunile Europei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
accentului în procesul unificator pe acțiunea interguvernamentală. Uniunea Europeană rămâne străbătută de o serie de divergențe pe care nu le poate depăși, între politică, ce este încă națională, între economie, care a devenit comună, și diplomație și apărare, în care Uniunea șovăie încă, între un Vest stabilizat și un Est instabil. Ieșirea din situație este întârziată de absența unei elite conducătoare și a unor lideri care, având o viziune a faptelor, ar putea imprima o nouă dinamică unificării europene. Unificarea europeană a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]