522 matches
-
și-l zăpăciseră, să se vâre în raționamente atât de complicate îi dădea o stare de iritare care se risipea doar atunci când gonea cu sufletul la gură până la râu sau până la stejarul cel mare de pe prima colină. Lăsă deoparte bazaconiile șovăielilor și-i ceru preotului să-i citească încă o poezie. Se lăsă purtat de sunetul cuvintelor, de dulcea curgere a imaginilor și de magia versurilor care uneori îi sunau în urechi ca niște răpăituri de tobă. Pe nepusă masă își
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
află sub aparență? Au vreun rost dealurile și râurile, munții și ierburile sau furnicile; care este înțelesul unui gest, al nașterii și al morții, sau al acelor păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul se apucase să-i pună o groază de întrebări, despre viața părinților lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ferm în convingerile lui și la fel de trăsnit și contorsionat în răspunsuri, încât renunțau la anchetă și stabileau un nou termen "în vremuri mai bune". În cele din urmă, au trebuit să cedeze și să-i recunoască nebunia, chiar dacă cu oarecare șovăială. Deși nu pare nebun, e nebun, altfel cum ar fi rezistat să-i fie despuiat sufletul și mai ales atunci când i-au fost pârlite genele și când i-au fost înfipte așchii de fier sub unghii? În timpul acelor ani reușise
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
zborul de pe umărul ei. Pârnaie se simțea cu desăvârșire liber. Lacătele căzuseră și gratiile se căscaseră, lăsând luna să intre, nestingherită, în odaie. Cum nu-și aducea aminte de visele lui, nu știa nici măcar că visează, dimineața se întorcea la șovăielile și spaimele amestecate, neaflând niciodată cum e să fii, cu adevărat, liber. Chisăliță vorbea lumii despre sine la telefon. Nu-i păsa că nu-l ascultă și nu-i răspunde nimeni, ar fi vrut să fie singur și așa și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ce ? întrebă Tili, nu pentru că nu și-ar fi putut imagina, ci pentru că nu știa la care dintre lucrurile pe care și le imagina se referea Jenică. — Îl vezi cum se apropie, spuse Jenică. Cu mers încet, dar lipsit de șovăială, ca un călău. Are ochi iscoditori, pleoape îngustate și asta face ca șiretenia să-i pară și mai ascuțită. Și-a pus hainele cele mai proaste, după care a scotocit prin dulapuri. Vrea, în perfidia lui, să-ți stârnească mila
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Olivier Bertin..." Fusese totdeauna sensibil la critică și la elogii, dar în adâncul conștiinței sale, în ciuda vanității sale firești, suferea mai mult când era contestat decât se bucura de laudă, ca urmare a neîncrederii în sine însuși, pe care șovăielile sale o alimentaseră totdeauna (fr.). altă parte de un automobil relativ mai modest, și scoțând afară câteva obiecte războinice - săcălușe, archebuze, halebarde . - își constituise un apartament la Casa de Artă. Toate hotărârile se luau acum cu avizul lui Munteanu, iar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sânt cel care sânt Dar dețin această certitudine? Spațiul acela nedisimulat, în care orice contur și orice detaliu apar în deplina claritate pe care le-o conferă lumina hotărârii, nu există de fapt niciodată. Orice hotărâre se naște în penumbra șovăielii; ea este prin esența ei crepusculară și tocmai de aceea, în mod esențial, nehotărâre. De îndată ce ies din categoriile impersonale ale speciei și trebuie să hotărăsc singur, mă descopăr de fapt ca punct lipsit de fermitate. Căci singurul lucru cert este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a eschivei pe care o induce nehotărârea. În nehotărâre aflu că nu mă pot defini, că nu mă pot aduna în contururile unui eu sigur de sine și de îndreptățirea actelor sale. Dimpotrivă, eul meu se definește ca sumă a șovăielilor mele, el se disimulează în rețeaua ne-definirilor sale. Nehotărârea este o ținere în suspensie care suprimă posibilitatea oricărei autodefiniri. Pentru că este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putea să-și dea sie un hotar și astfel - să fie. Altminteri, el rămâne blocat în spațiul pre-ontologic al posibilului și lezează ființa ca ființă reală. El amenință să lase lumea suspendată într-un permanent încă nu, într-o veșnică șovăială la porțile ființei. Temîndu-se să nu nedreptățească, el comite crima neînființării ființei reale. Nehotărârea este un blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu dincoace, pe teritoriul unei cunoașteri incapabile să se mântuie în act. "Ce e de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ambele părți și prevăzută ca act obligatoriu în orice scenariu paideic - devine cea mai înaltă formă a afirmației, conferind victimei un moment de supremă beatitudine și acordîndu-i, prin această nouă întrupare, prilejul unei alte vieți. Neputința înfăptuirii acestei "crime" sau șovăiala o vor face, dimpotrivă, să sufere, și ea își va da sufletul cu un oftat de ușurare când lovitura care părea să întîrzie se va face în cele din urmă simțită. Ea o va transforma în ceea ce își dorise din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dodds - adevăratul motiv Îl constituia mai buna lor capacitate de autosugestie 3. Deseori a fost susținută ideea superiorității dialogului De Pythiae Oraculis față de De Defectu... În privința teoriei inspirației profetice. Pe de o parte, limpezime și concizie, pe de alta, multă șovăială. R. Flacelière subliniază că De Pythiae... este dialogul care cuprinde adevărata și definitiva teorie a inspirației elaborată de Plutarh. Aici Plutarh renunță la intermediari, fie pneuma, fie daimones. Suntem, Într-adevăr, nevoiți să recunoaștem o mai mare rigoare În expunerea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
purificatoare asupra organismului omenesc, aducând curenții energetici la starea normală. Cu ajutorul ulmului se poate intensifica Într-o măsură considerabilă schimbul energetic cu mediul Înconjurător. În afară de aceasta el „ne curăță bine creierul”, dacă putem să ne exprimăm așa, eliberându-ne de șovăielile confuze, de gândurile rele și chiar de dorințele nefirești. Energia ulmului are o nuanță de brun-cenușiu. Dintre toți arborii-vampir influența cea mai slabă o manifestă răchita sau salcia, ceea ce În fond este același lucru. Relația cu salcia este benefică pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
că Încercarea de a se racorda lumii elegante a metropolei engleze constituie premisa construirii unei serioase self-esteem, care, la rândul ei, spune ceva despre autoportretul pe care scriitorul și-l construiește indirect. Hainele ne-au făcut oameni, susține Carlyle, iar șovăielile lui Petru Comarnescu se produc tocmai În numele imaginii umane, adică a posibilei autodescrieri, pe care pretextul alegerii hainei, a cămășii, a fularului le iscă. În fine, elementul cel mai complex al autoportretului redat de jurnalul intim este cel al Înfățișării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
apelul la diferite proceduri în îndeplinirea noilor roluri ale educaților (individualizare, responsabilitate, angajare, colaborare, metacogniție), ale educatorului (facilitare, reflecție, feedback, verificare, proiectare, îndrumare, consiliere, stimulare, moderare). Deși se afirmă și dificultăți, mai ales în faza schimbării de paradigmă (rezistență, inconstanță, șovăială, lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și extern, prin antrenare, stimulare, valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
e concertizată în februarie 2000 când procesul de negociere începe. Invitația pentru aderarea la NATO este făcută în 2002, iar includerea propriu-zisă are loc în mai 2004 alături de Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania. Practic, primii cinci-șase ani de șovăială sau incoerență au însemnat de fapt o perioadă de mare întârziere față de celelalte țări foste comuniste, reflectată, cum o să vedem, atât în rezultatele din economie, cât și în evoluția mentalităților. Deși am descris foarte pe scurt istoria ciclurilor și evoluțiilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
încercări de monografiere a "sufletului național". Formarea sufletului românesc este foarte sugestiv ilustrată de Drăghicescu prin metafora ontogenetică: poporul român e ca un copil înzestrat cu nenumărate calități, născut din "căsnicia daco-romană", ce înaintează în viață prin secole. Neîmplinirile și șovăielile noastre sunt produsul unei istorii potrivnice. Valorile latinității și lumii trace voință, inteligență, energie, curaj, credință ș.a. (Drăghicescu, 1996:121-132) sunt alterate, în viziunea sa, de-a lungul veacurilor, de influența slavă "bulgarii ne-au impus voința lor, religia, limba
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
I.P.S.Nifon Criveanu, Gh. Cotescu, Marin Benchiuj, Al. Bendorf, Costache Calligari, M.Cișman, V. Chisocof, Ion David, Const. I. Dinescu, Octav Gâdei, Cornel Grumăzescu, Gh.Harnagea, C.S.Le țcae , N.Lapteș, I.Munteanu, Ion Mitache,Const. Macovei, Gh.I.Popescu, Th.Șovăială, Hara Steinberg, V.Ursăcescu, Gr. Vericeanu, Căpitan N.Voinescu. Lăsând ca pe cei de la Vaslui să i găsească dl. I oan Baban aș mai adăuga pe: Corneliu Huțanu, Valeriu Neștian, G.V.Munteanu, C.Th.Moroșanu, V.Georgescu - Bârlad, C.D.Neștian, Const.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lîngă Dover. Intra, cu surle și steaguri, Edmund, Regan, ofițeri, soldați și alții.) EDMUND (Unui ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți vreau; Spune-mi, dar drept, rostește adevăr, Nu-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte”. Pasajul acesta i-a deschis ochii sufletului și i-a spulberat toate îndoielile și șovăielile prin tăria cu care exprimă mesajul adevăratei atitudini creștinești. Desigur că, astfel de revelații trebuie primite cu prudență și numai Biserica și duhovnicul pot garanta autenticitatea lor. Dorul după o viață linistită îl face pe Augustin să plece la Cassiciacum
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ezitat să înfruntăm niște imperii pe care le știam ilegitime. Intuiam de pe atunci că vor fi măturate la lada de gunoi a istoriei pentru crimele oribile pe care le înfăptuiseră. Am fost pedepsiți aspru imediat de soarta nemiloasă, pentru această șovăială. Prinși în vâltoarea acelor vremuri cumplite, ne-am pus a alia când cu naziștii, când cu sovieticii pentru a recâștiga, cu pierderi grele, câte ceva din pământurile la care am renunțat. Șovăială avea să ne coste enorm în acest caz, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost pedepsiți aspru imediat de soarta nemiloasă, pentru această șovăială. Prinși în vâltoarea acelor vremuri cumplite, ne-am pus a alia când cu naziștii, când cu sovieticii pentru a recâștiga, cu pierderi grele, câte ceva din pământurile la care am renunțat. Șovăială avea să ne coste enorm în acest caz, mai ales că la sfârșitul conflagrației, am fost considerați țară agresoare, înfrântă în război. În consecință, ne-au fost impuse cedări teritoriale nedrepte în răsărit, obligați să plătim despăgubiri uriașe și să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Integrarea în acest sistem de valori trebuie să aibă la bază o voință rațională și fermă, pentru că altfel precipitarea și indecizia se vor întoarce împotriva noastră. Să ne gândim că s-ar putea să fi avut deja de suferit din cauza șovăielii și pripelii noastre încă de la fondarea statului modern. Poate cel mai grav a fost atunci când am renunțat la democrație în momentele de criză ale sistemului occidental, crezând că vom supraviețui în fața totalitarismului (brun sau roșu). Ca națiune, am pășit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să se miște și să vorbească, acela să iasă afară!”, rostea Paulina către cei ce asistau uluiți la scena „animării” statuii Hermionei din ultimul act al Poveștii de iarnă, de Shakespeare. Afirmarea nevoii de încredere nu exclude însă cu totul șovăiala, neliniștea, îndoiala. Acea îndoială fertilă, născută din imposibilitatea de a discerne cu exactitate între adevăr și iluzie, îndoială în care stă, de altfel, întreaga putere a teatrului. Dacă teatrul rămâne singurul loc unde mai putem încă dialoga cu cei morți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
figurativul Își atinsese limita extremă, iar fotografia Își arogase reproducerea fidelă - utilă observației științifice, dar nu Întotdeauna satisfăcătoare În termeni artistici - a clipei riguroase. Cât despre fotografia din Beirut, era bună. Reflecta haosul unei lupte date În oraș, prin ușoara șovăială cu care se conturau siluetele unor clădiri printre exploziile și liniile luminoase, paralele și drepte care brăzdau cerul nopții. Imaginea Îți permitea să-ți faci o idee, mai bine ca orice altceva, despre dezastrul ce se putea dezlănțui În spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
centrul unui cerc de bărbați Înarmați până În dinți, care fumau privind-o (un milițian foarte negru și slab cronometra, cu ceasul lui Faulques În mână), ea Îi pusese s-o lege la ochi și, cu mișcări precise, fără greșeli și șovăieli, demontase și remontase de câteva ori o pușcă de atac, aliniind piesele pe o manta și Îmbinându-le una câte una, pe pipăite, Înainte de a pune În mișcare trăgaciul, clac, clac, cu un zâmbet triumfător, fericit. Exersase Întreaga după-amiază, În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]