1,581 matches
-
început, regele s-a arătat în totalitate receptiv la ideea scoaterii României din război, la fel ca și regina Elena. Plecînd de aici, colaborarea dintre Casa regală și Maniu a fost continuată". Scenariul întîlnirilor este clandestin: "Maniu mergea la Palatul Știrbei, trecea cu mașina prin curtea palatului, însoțit de mașina agentului care îl supraveghea. El intra în palat și mașina rămînea acolo. Însă, în spatele palatului, exista o altă ieșire, spre strada Ban. Acolo îl aștepta Grigore Niculescu-Buzești cu o altă mașină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El intra în palat și mașina rămînea acolo. Însă, în spatele palatului, exista o altă ieșire, spre strada Ban. Acolo îl aștepta Grigore Niculescu-Buzești cu o altă mașină în care ne urcam pentru a merge la palat". Complotiștii, reveniți la Palatul Știrbei, se urcau apoi în propria mașină, urmați de poliție. De fapt, Antonescu știa de întîlniri, tăcerea sa acoperindu-i. Totuși, de mai multe ori Hitler îl pune în gardă: el îi amintește lui Antonescu în 1943 că Mussolini a fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
importante începeau să caute să mă întîlnească. Mai mulți generali în retragere veniră astfel în vizite de curtoazie. Mă întrebau toți cum judecam vinovăția românilor în privința evreilor persecutați și dacă aș cere sancțiuni". Mai important încă, în aprilie 1944, Barbu Știrbei, apropiat al familiei regale, aflat în legătură cu Aliații, îl invită pe Safran și pe soția acestuia la masă... Această primăvară este hotărîtoare pentru că strategia aliată este acum cunoscută și pentru că sovieticii, avînd drum liber, acceptă deschiderile Bucureștiului ca pentru a dubla
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asigura garanții României, pe de altă parte pentru că nu se oferă garanții unei țări învinse. Or, România se îndrepta spre înfrîngere, alături de Germania. La București, se crede că Antonescu va fi interesat de ideea armistițiului. Atunci i se cere prințului Știrbei, aflat la Cairo, care acționează în sprijinul opoziției și servește în același timp ca intermediar al Palatului, să încerce să obțină garanții din partea anglo-americanilor. Aceste mesaje de pace parvin în timp ce, la 4 aprilie, 250 de avioane anglo-americane bombardează capitala timp
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răspunsurile. La Ankara, Alexandru Cretzianu, ministrul României în Turcia și emisarul opoziției, a sugerat Aliaților să primească la Londra un reprezentant al opoziției. Înaltul Comandament Aliat acceptă ideea, însă cere ca acest reprezentant să meargă la Cairo. Astfel că Barbu Știrbei sosește în capitala egipteană pentru a discuta cu Aliații, la 17 martie 1944. Bilanțul acestor reuniuni este un mesaj al lui Cretzianu pentru Maniu din 2 aprilie 1944, după care dacă "înlăturați de la putere regimul Antonescu, URSS se va arăta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ankara cu acordul mareșalului și servea în același timp intereselor guvernului și celor ale opoziției. Antonescu ar fi declarat în acest sens: "Fie ca cel care obține cele mai bune condiții de armisitițiu să-l semneze". Au urmat apoi Barbu Știrbei și Vișoianu, cu o misiune dublă. Însă, în tot acest timp, Maniu complota cu Palatul pentru a determina arestarea mareșalului. Apărarea lui Antonescu subliniează unica grijă pentru interesul național și îndepărtează caracterul fascist al concepției sale în privința patriotismului. Rămîne imaginea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o nouă provincie, Transnistria, cu capitala la Odessa 1943 Octombrie Tentative de deschidere spre Aliați, conduse de A. Cretzianu la Ankara, la inițiativa Ministrului Afacerilor Externe, Mihai Antonescu 1944 Martie Propuneri pentru Aliați la Cairo, prin intermediul lui Maniu și Barbu Știrbei Aprilie Apelul sovieticilor la adresa României în vederea încetării luptelor 10 iunie Partidele Liberal, Național Țărănesc, Social-Democratic și Comunist formează Frontul Național Democratic 23 august Regele Mihai îl arestează pe mareșalul Antonescu și pe Mihai Antonescu. Este constituit un nou guvern sub
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
200, 208, 209, 211 Șerban, Radu 36 Șincai, Gheorghe 26, 61, 62, 64 Sora, Mihai 363 Ștefan, Andrei 323 Ștefan cel Mare 37-43, 49, 50, 244, 379 Ștetanescu, Ștefan 27, 45 Șteflea (general) 240, 247, 256, 257 Ștemenko, Serghei 253 Știrbei, Barbu 252, 255, 256, 259, 385 T Takacs, Lajos 340 Tamas, Gabor Mikloș 364 Tardieu, André 176, 177 Tănase, Virgil 306 Tătărăscu, Gheorghe 233 Teii, Christian 94 Teoctist (patriarh) 39 Thatcher, Margaret 365 Théo, René 276 Thomas, Albert 168 Thouvenel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a cerut votarea unui proiect de lege prin al cărui articol unic se statua mutarea Curții de Casație la Iași. D-nii C. Boerescu, G. Arghiropol, C. N. Brăiloiu, N. Lahovari, A. T. Zissu, C. Romănescu, A. Pascal, dr. Polizu, Alex. Știrbei, A. Sihleanu și Șt. Fălcoianu au propus un contraproiect c-un articol asemenea unic: " Se va trece în bugetul statului pe fiecare an, și pentru zece ani, câte un milion destinat la îmbunătățirea orașului Iași etc. ". Contraproiectul s-a primit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
casa țăranului francez, ce-a devenit Prusia prin administrație, cum a ridicat scurta epocă absolutistă nivelul de cultură și avere a tuturor populațiunilor agricole și orășenești din Austria, când ne aducem apoi aminte cum în chiar țara noastră, sub Vodă Știrbei, care era un escelent administrator, populația creștea văzând cu ochii, cutiile satelor aveau în fiece an prisoase, iar bugetul statului arăta pururea un escedent de 1 - 2 milioane franci pe an, deși întreg nu era decât de vro 7 milioane
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avut o universitate bună, s-au format o sumă de licee și de gimnazii cu profesori culeși după întîmplare, cari n-aveau a justifica alte studii decât iarăși numai cele liceale. Vechii și bunii profesori de liceu de sub domnia lui Știrbei și a lui Grigorie Ghica s-au prefăcut de atunci în profesori de universitate. Tot astfel s-au înființat mii de școale rurale făr-a fi avut școale normale bune, încît, începînd de la talpa bucoavnei până în culmea învățămîntului, totul a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ocol cîte-o mică casă de împrumutat, având drept capital banii adunații din escedentele bugetare comunale. {EminescuOpXI 400} Iată judecătoriile de ocol devenite institute de credit, și încă cu ce? Cu escedentele bugetare comunale. Apoi nu mai e Ghica bătrânul or Știrbei Domn în Țara Românească, onorabili confrați! În statul care cheltuiește regulat mai mult decât are, care percepe regulat mai mult decât poate produce poporul, acolo comuna nu numai că n-are escedente bugetare, dar rămâne ani întregi datoare cu rămășițe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
români a fost mult mai puternică și cu rezultate imediate. În Moldova, ea a fost mai slabă și cu urmări mai puțin simțite. Cauza trebuie căutată, printre altele, în numărul și forța celor care au reacționat. În Muntenia, domnitorul Barbu Știrbei a condiționat introducerea telegrafiei de formarea și pregătirea funcționarilor autohtoni, care să înlocuiască pe cei austrieci, ceea ce n-a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționar al lui Bruck a venit la București pentru a înființa o filială a Kreditanstaltului. Intervenția sa a speriat atât de mult pe competiționarii francezi în acțiunea de pătrundere în economia țărilor române, încât consulul francez Beclard, ținând pe domnitorul Știrbei de mâini, îl prevenea să nu lase Austriei țara „legată de mâini și de picioare”. Programul lui Bruck și Stein n-a putut fi îndeplinit, iar politica austriacă, din motive bine cunoscute, nu și-a atins țelurile. Misiunea Austriei în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca să-i creeze un nume în istoria culturii noastre. Dacă ar fi să ne referim numai la relațiile internaționale ale României în epoca modernă, este suficient să cităm colecțiile Hurmuzaki, Studii și documente privitoare la istoria Romanilor, apoi Corespondența lui Știrbei Vodă, Corespondența diplomatică a României sub Carol I (1866-1880), fără să mai amintim sutele de comunicări și note prin care Iorga a pus în circulație informații inedite de prima mână. Lărgind într-o măsură impresionantă pentru puterile unui singur om
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reacția severă a domnului atât față de abuzurile unora dintre slujitori, cât și, mai ales, față de actele de „hiclenie” ale unor boieri, care l-au dus, în cele din urmă, la pieire. Iată, de pildă, cum se adresează el clucerului Constantin Știrbei, cel „cam lung la unghii”, care „au luat de la țară câte ceva și despre domnie au ascuns”, de veneau la „divan, la domn, oameni de să jăluia de luările acelea”: „Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind cu
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
taci și mori”. În ce Îl privește, așa cum Îl țin minte contemporanii, Barbey se supune Între primii acestei aspre legi. Cel puțin așa și-l amintește Léon Daudet În scena din restaurant, când, deja În vârstă, „ca un bătrân luptător știrb”, vorbind peltic, Îmbrăcat Într-o imensă mantie neagră, cu o pălărie Înaltă, al cărei fund e căptușit cu saten stacojiu, comandă plin de hotărâre două sticle de șampanie și dă pe gât, cu siguranța unui bărbat tânăr, pahar după pahar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
peste tot! Dacă termenii om, bărbat, femeie sunt latini, o mulțime de cuvinte care arată însușiri fizice sau sufletești sunt slave: blajin, destoinic, drag, dârz, strașnic, sfânt, vrednic, zdravăn, dar și cârn, gângav, gârbov, lacom, nătâng, năuc, netrebnic, prost, tâmp, știrb, vinovat, apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii au avut țăranii clăcași din Ardeal cu universitatea nobililor și adeseori izbutesc a-și revendica condițiile primitive de așezare. Raportul privitor la cestiunea agrară adresată de-o comisie ad-hoc lui Barbu Vodă (Știrbei) spune identic același lucru, care rezultă din întreaga istorie a dreptului român. Proprietarul e liber pe proprietate, țăranul pe munca sa și pe averea mobiliară. Așezarea pe moșii s-a făcut prin tranzacții, păstrîndu-și țăranii deplina libertate personală. Erau aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i numește ticăloși. Tudor avea cuvânt să le facă asemenea imputări și să aștepte mai mult de la aristocrația țării lui. Dar, la dreptul vorbind, ce influență mai avea ea, ce putere politică în vremea fanarioților? Aproape niciuna. Un Brâncoveanu, un Știrbei, un Bălean, vro trei Golești, vro patru Filipești, vro doi Crețulești, peste tot cincisprezece - douăzeci de inși - la acest număr se redusese boierii de rangul I în vremea fanarioților; restul în funcțiile mari erau greci. A pretinde de la 20 de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că oamenilor nu le trebuia nici măcar atât cât luau. Nu numai bugetele statului, ci toate, ale comunelor rurale, ale institutelor de binefacere, se ncheiau cu escedente, o dovadă că pretutindenea se cumpăneau exact trebuințele cu mijloacele disponibile. În zilele lui Știrbei Vodă escedentul anual al cutiilor satelor era de câteva milioane de franci. Se știe că acești bani nu se datorau unor dări comunale deosebite, ci erau o parte a dărilor către stat ce rămânea în folosul comunei. Prin urmare nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dreptate, d-le Ștefănică Bellio! Așa e: noi românii suntem imorali, desfrânați. D-ta ai să ne îndreptezi. Nu știm ce este munca, probitatea; o să ne înveți d-ta. Lascar Catargiu, generalul Manu, G. Vernescu, Al. Lahovari, Gr. Păucescu, Al. Știrbei etc. sunt niște nenorociți, corupți și corupători; o să-i faci dumneata oameni de treabă; ei reprezintă trecutul, d-ta ești viitorul; ei au jefuit pe țărani, [î]i vei apăra d-ta. Du-te dar la Adunarea din Dealul Mitropoliei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și la Facultatea de Litere a Universității din Iași. A jucat un rol deosebit de important în viața politică din Basarabia în anii 1917-1918. După unire a fost Ministru de Stat pentru Basarabia (1919-1927), Ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Barbu Știrbei (4 iunie-20 iunie 1927), Ministru de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice și Comunicații în guvernele Iuliu Maniu (14 noiembrie 1928-6 iunie 1930) și George G. Mironescu (7-12 iunie 1930), Ministru de Stat la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
81. Ștefan Rareș 51, 74, 75, 78, 79. Ștefan, exarh al Bisericii bulgare 229. Ștefan, mitropolit 114. Ștefan, Nicolae 442. Ștefan, v. și Gheorghe ~. Ștefana, Ioan Gheorghe 447. Ștefănescu, Paul 427. Ștefăniță Lupu 112, 121. Șterca Șuluțiu, Alexandru 74, 75. Știrbei, Barbu 406. Știrbeț, Luca 405. Ștrempel, Gabriel 152. Șușman, Leon 434. Tabaki, Anna 129. Tachiaos, Anton-Emil N. 48. Tacitus 176. Talleyrand 149, 294, 295, 299-301. Talpaș, colonel 429. Tappe, E.D. 94, 100, 101. Tarasevici, Lev Alexandrovievici 402. Tarnavschi, Vasile 364
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o scrisoare a lui I.L. Caragiale către Lupu Kostache, privind punerea în scenă, în 1912, a Scrisorii pierdute, o alta, a lui Anton Naum, precum și Poeme în proză de Șt. Petică. Alți colaboratori: I. Valerian, Șt. Bălcești, G. Voevidca, Nadejda Știrbei, I. Vicol, Liviu Marian, Gr. Tăbăcaru. N.S.
FLORILE DALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]