551 matches
-
sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30oC. Hibrizii din varietatea identata și cei foarte tardivi sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
inferioară a limbului frunzei, în dreptul petelor apare un strat fin cenușiu de conidiofori.Datorită infecțiilor secundare apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează miezul semințelor, alterînd culoarea acestora, slăbind sau inactivînd embrionul sau provocînd putrezirea știuleților de porumb. In magazii se dezvoltă fungii de depozit, cum sunt speciile de Aspergillus candidus, A. Glaucus, A. Flavus, Penicillium etc. Ei atacă în primul rînd embrionul bobului care are umiditate mai ridicată decît endospermul, efectele negative constînd în: scăderea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de 10-20 cm lungime. Tulpinile se înmoaie, se distrug țesuturile și plantele se frâng. Frunzele situate deasupra zonei bolnave,se veștejesc și se usucă în perioada premergătoare înfloritului. Rădăcinile sunt înroșite și devin sfărâmicioase iar ca urmare plantele nu formează știuleți (fig. 26). Transmitere-răspândire. Bacteria nu se transmite prin semințe, dar ea se păstrează în resturile vegetale de pe câmp 27-36 săptămâni iar dacă acestea sunt îngropate în sol, bacteria își păstrează viabilitatea 2-7 săptămâni în funcție de umiditate și de temperatura solului. Infecțiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Gibberella fujikuroi Boala este destul de des întâlnită în culturile de porumb mai ales în anii cu precipitații abundente și pe hibrizi cu o cantitate mare de proteină în boabe. În Moldova, această boală este mai răspândită decât putregaiul tulpinilor și știuleților, produsă de Gibbetella zeae (C. Henegar, 1987). Simptome. Boala se poate manifesta în toate fazele de vegetație a porumbului, pagubele fiind cu atât mai mari cu cât infecțiile au loc mai devreme. Plantele infectate de timpuriu putrezesc în timpul răsăririi, sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsăririi, sau chiar înainte de răsărire datorită faptului că ciupercă încetinește creșterea rădăcinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii și pe rădăcini unde se observă un mucegai roz, sub care țesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau ușor roz, iar tegumentul crapă, "boabele înfloresc”, conținutul lor devenind evident ca și în cazul floricelelor de porumb (fig. 27). Boabele crăpate sunt mai ușoare și au o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/t săm.; Vitavax 200 FF-2,5 l/t săm. sau produse mai noi:Semnal 80 PUS - 2,5 kg/t,Semnal 500 FS - 3,5 l/t,Merpaseed 48 FS - 2 l/t. 1.5.4. Putregaiul tulpinilor și știuleților Gibberella zeae Boala este frecventă în toate culturile de porumb, dar pagubele depind de factorii climatici. La noi în țară, cele mai mari pagube se semnalează în zonele sudice și vestice, în anii cu toamne ploioase. Simptome. Semințele de porumb
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care sunt atacați, se acoperă cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele învelite în miceliu își pierd facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
facultatea germinativă și chiar devin toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toxice. Atacul se observă pe știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși sau pe cei atacați de sfredelitorul porumbului. Întrucât între pănuși și știulete se dezvoltă o masă miceliană bogată, pănușile rămân lipite de știulete. Boala evoluează și la știuleții depozitați dacă nu există o aerație corespunzătoare în depozite și dacă molia cerealelor duce sporii. Transmitere-răspândire. Gravitatea bolii depinde de condițiile climatice ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse între 6-36șC cu optim la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se evidențiază ca foarte rezistenți la atacul tăciunelui, HT-Presta și hibrizii simpli Dekalb 300, Furio, Mendoza, Oana, Danubiu și Odessa. Hibrizii și soiurile omologate în 2003 sunt toleranți la tăciuni: Brateș, Celest, Cicerone, KWS474și NS 355. 1.5.6.Tăciunele știuleților și paniculelor Sorosporium holci-sorghi f. zeae Boala este frecventă în culturile de porumb unde nu s-au făcut tratamente la samânță și în monoculturi. În România în 1976 și 1979, în județele din Ialomița, Călărași, Buzău, Iași, Vaslui și Vrancea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
posibilă. Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decât cele sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoase și par a ajunge la maturitate mai târziu. Inflorescențele plantelor sunt parțial sau total transformate într-o masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență care își păstrează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tarlale de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetație în zonele unde boala se manifestă an de an și practicarea unor arături adânci care să bage în sol resturile vegetale infectate. 1.5.8. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să bage în sol resturile vegetale infectate. 1.5.8. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul, însă ea nu produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]