3,056 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > PĂȘEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ȘTIUTE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pășea în orânduiri numai de ea știute Bătrâna cu bastonul e universul centrului pășește greoi, șchiopătând tenace repetă aceleași figuri în fiecare zi și după
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasea_in_oranduiri_numai_de_ea_stiute.html [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PĂȘEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ȘTIUTE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pășea în orânduiri numai de ea știute Bătrâna cu bastonul e universul centrului pășește greoi, șchiopătând tenace repetă aceleași figuri în fiecare zi și după masă până la colț și înapoi, până la colț și înapoi Trotuarul e un câmp de luptă în spate-i moartea, în față vitrina
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasea_in_oranduiri_numai_de_ea_stiute.html [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
n-o mai deranjează de mult nu știu ce gândește dar are soluții trotuar, bordură, cotitură capota mașinii roșii, rezemată două minute sute de metri, cotitură, pauză bordură, trotuar și de la început Suzana Deac Referință Bibliografică: Pășea în orânduiri numai de ea știute / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasea_in_oranduiri_numai_de_ea_stiute.html [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
păstrării armoniei trupului cu forma de început a creației omului, fără a se altera în nevolnicii culinare, libertatea aceasta de numai o zi, în anumite perioade ale marilor posturi conștientizează că omul este în puterea deusiană, o legătură energetică superioară știută numai de cei inițiați. În creștinism, delfinul avea să insufle corabia lui Hristos, biserica ca navă protectoare de nevoi ce ducea lumea spre mântuire. Când trupul delfinului era străbătut de un trident, el sugera imaginea crucii ca element viu al
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
de acasă, căci nu avea altceva, apoi a început să strângă bani să-și cumpere o pereche de teniși. Tanti Fănica nu pre îl onora cu bani cu toate că seara când ajungea acasă făcea tot felul de socoteli numai de ea știute și de tanti Filica. Locuiau într-un fel de șandrama care începea la poarta de intrare și se termina undeva în fundul unei curți ce dădea în altă stradă. Lui Kemet pe timpul iernii, i se oferise să doarmă într-o bucătărioară
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/_kemet_copilul_halelor_mihai_leonte_1345633416.html [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
fi un act de comemorare, de aducere în conștiința noastră, a celor de astăzi, a personalității marelui Episcop al Oradiei, Dr. Nicolae Popoviciu, acum la împlinirea a 80 de ani de la alegerea și întronizarea sa ca Episcop Eparhiot al Oradiei. Știut fiind faptul că biografia sa este arhicunoscută, am ținut să punem accent aici pe câteva momente din vasta și bogata sa activitate pastoral-misionară din timpul celor patrusprezece ani de arhierie ai săi ca arhipăstor asupra acestor meleaguri ai perioadei dintre
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
lumi care orbitează în jurul iluziilor!) au încetat, strigătele de bucurie s-au atenuat și, se pare că, un calm apăsător s-a așezat greu peste cugetele cândva fierbânde în așteptarea unui fenomen care să miște lucrurile dintr-un făgaș demult știut, înspre un altceva, înspre o schimbare de ritm sau de sens... Era o sete adâncă în gândurile frământate de schimbările prea numeroase care brăzdaseră veacul acesta cu cicatricele adânci care, încet, încet, au fost anesteziate, apoi acoperite de colbul uitării
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Gand_la_o_falsa_linistire_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
în Moldova un om atât chibzuitor, Ce-nfrânează nelegiuite biruinți pilduitor! Cu sabia într-o mâna, iar crucea-n cealaltă, “Athleta Christi” cu o dragoste cât mai curată, Muncea asiduu cu o sârguință ne-mai-aflată, Mai mult de vreo altă domnie știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind-o în vene de comenduire, Un domn măreț cu credința-i neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
umorul fără umor... Se spune că dacă ai umor, prin muncă poți deveni actor, dar fără să știi să râzi, nu știi nici pe alții a-i face să râdă. De ce nu poate străluci arta teatrală fără iubire? E lucru știut: teatrul fără iubire e meserie brută! Ce te animă în mersul la teatru, cu ce trăiri lăuntrice pășești pe trotuarul din Calea Victoriei, spre „Tănase”? Te apasă vreodată o nechemare, o anume plictiseală, o renunțare? Nu, niciodată. Poate uneori, o stare
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
reluând de mai multe ori pasaje întregi, întârziind cu bucurie pe paginile cărții, având tot timpul sentimentul că privesc România de sus, iar priveliștea pe care o văd ochii mei este frumoasă, îmi este dragă, o descopăr în sufletul meu știuta și totuși nouă, are în ea multă iubire și-mi trezește o imensă melancolie. Iar după lectură cărții te convingi că inginerul Ion Nălbitorul este un scriitor talentat, are în codul sau genetic dragostea de cuvânt și de imagine. Dacă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
reluând de mai multe ori pasaje întregi, întârziind cu bucurie pe paginile cărții, având tot timpul sentimentul că privesc România de sus, iar priveliștea pe care o văd ochii mei este frumoasă, îmi este dragă, o descopăr în sufletul meu știuta și totuși nouă, are în ea multă iubire și-mi trezește o imensă melancolie. Iar după lectură cărții te convingi că inginerul Ion Nălbitorul este un scriitor talentat, are în codul sau genetic dragostea de cuvânt și de imagine. Dacă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
șanț căzu un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți... Nici muierile nu mai chirăiau... Din obiect se ridică un fel de lumină
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1380815212.html [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
un șoc, dar nu renunț. O cuprind în brațe și o întind pe canapea. Nu se mai opune, însă izbucnește în lacrimi. - Liniștește-te! o conjur în timp ce o mângâi peste tot, o sărut și-i spun cuvinte numai de noi știute. Nu răspunde efuziunilor mele. - Nu pot! o aud șoptindu-mi cu respirația tăiată. Iartă-mă, dar nu pot! - Bine, admit și mă ridic de pe dânsa, poate altădată! - Ar fi mai bine să pleci! Primesc lovitura drept în moalele capului. - Mă
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1490223235.html [Corola-blog/BlogPost/379086_a_380415]
-
asemenea arhierei are nevoie Biserica Lui Iisus Hristos! - Care este rolul părinților duhovnicești, în sensul cel mai înalt al cuvântului, în viața unei Biserici? - Am rezistat - nu se pot pune în paranteză atâția ani - și datorită rugăciunilor marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
zbor, să pătrundă și găurile negre. Sunet întors ca ecou în gândul subțire de se nasc alte dimensiuni... ridicându-te deasupra de zei limba lor s-o înveți și apoi murind mai sărac decât tot ce-ai atins din necuprinsul știut. Citește mai mult Tu, ce te naști din lumi dăruiteîn spate stă cineva de veghe,poți să te înalți cât e de înălțat înțelegând minunea alcătuirii,porti ca stăpânul ochi dar văd prea puținși încerci să-i faci să vadă
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
să se coacă ideile-n zbor,să pătrundă și găurile negre.Sunet întors ca ecou în gândul subțirede se nasc alte dimensiuni...ridicându-te deasupra de zeilimba lor s-o învețiși apoi murind mai săracdecât tot ce-ai atinsdin necuprinsul știut.... XIII. ÎN MARILE GROTE, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. În marile grote ale universului sunt găuri negre cu treceri dintr-o galaxie în alta, tunel de lumină în goluri de timp făcând
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
AUTORILOR Armonii Culturale, care trudesc întru trimiterea spre lumină a Cuvântului! SĂRBĂTORI FERICITE! UN PAȘTE FERICIT! Acum, este fără umbră de îndoială, o perioadă optimă curățirii sufletului prin mântuitoarea spovedanie, prin căință sinceră și curată, pentru toate rănile ființei noastre, știute și neștiute în fața Domnului. Jertfa sa de sânge, unică și irepetabilă, ne face poate să ne gândim mai mult, sau să regândim, relația noastră identitară cu Dumnezeu. Îl supăr pe Părintele meu? Îl necinstesc? Îl răstignesc iar și iar, cu
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462149599.html [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Toate Articolele Autorului e-așa de bine când îți scriu de toate câte cele mă-nconjoară că rujul de pe buze ivoriu mă cheamă să te văd printre pasteluri sângeriu e-așa de bine să te mângâi prin hoinăreli de noi știute dar câte nopți rămase dezvelite mi-ar da acum din menuete refrene dezgolite e-așa de bine discreta mea lumină să te culeg din ierburi de simină Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1470971176.html [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
amintiri și albastru divin se contopesc într-un legământ al dorului nestingherit : ” început de toamnă,/ toamnă pastelată/ cu amurguri coapte/ în stropi care saltă./ ploaie nesfârșită,/ împletești din trupu-ți/ sonatele lui Chopin./ ploaie făr de cântec -/ cu muzică tristă/ cu-amintirile-ți știute/ din iubirea mea închisă./ eu ți-aș picta o notă/ o notă muzicală,/ să o duci printre stropi/ iubitului deseară./ ți-aș mai pune lacrima/ de doruri apărută,/ pe iubit să-l cauți, dându-i/ ochii-n lacrimi ce-l
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
ani ... Ciudat, nu ?! Hai să mai bem o bere, a zis Licurișca. Ne-am ridicat și am coborît spre rîu. Cîteva femei spălau rufe, dar nu ne vedeau din cauza sălciilor de pe mal și rîdeau dintr-un motiv numai de ele știut, era foarte cald, dar acolo, în apele vuitoare, trebuie să fi fost plăcut. Una dintre ele rîdea în hohote. Avea o crupă de iapă și, vorba unui berbant, era bună rău de tot. Purta pantaloni scurți, mulați pe buci, și
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
cât mai era parlamentar să grăbească o lege prin care să scape când i se va afla adevărata identitate penală, așa cum alți parlamentari par că vin cu năstrușnice propuneri legislative, dar au în textul propus niște scopuri numai de ei știute, așa cum unii miniștri iau măsuri de aplicare a legilor care sunt, de fapt, pregătirea cu trei mișcări de șah mai înainte a vreunei lovituri pe care vor s-o dea sub protecția Legii și, mai ales, cum, zeci de legi
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1421904136.html [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
a început iară organizarea, rușii au instalat pe malul stâng al Mureșului un post de observare cu un pluton care l-a cooptat și pe Vida Baci, ca un bun cunoscător al locurilor, care i-a dus prin locuri dosnice, știute numai de el. Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau nemții sub observare și puteam din clipă în clipă să fim măturați de pe fața
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
și mari, deschiși la amândoi: Ai mei când te vedeam cum te apropii, Ai tăi când te-nsoțeai cu stropii De rouă, de izvoare și de ploi. Să numărăm și stelele în cer Și valurile ce sosesc întruna, În noaptea cu știutul ei mister, Pe care stăpânește mândră, luna. Ce suflet trist mi-ai dăruit, dar sper: Plopii vor fi cu soț întotdeauna. Referință Bibliografică: ARITMETICĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1627, Anul V, 15 iunie 2015. Drepturi de
ARITMETICĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1434389396.html [Corola-blog/BlogPost/379689_a_381018]
-
cu dulceață de vișine în așteptarea lui Gheorghe. Le plăcea atât celor mici cât și lui. Acest lucru o convinse că nu puteau lipsi de pe masă și niscai dulciuri chiar dacă era post. Surâse cu privirea visătoare unor amintiri de ea știute și își continuă cu hărnicie pregătirile. Își șopti în gând: ,, Chiar dacă părintele va sosi înainte de prânz să binecuvânteze pomana, eu tot voi fi gata la timp. După asta, îi propun lui Gheorghe să ieșim un pic la oraș mai pe
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]