417 matches
-
Europa de Est, au devenit susținători ai Germaniei naziste. În al doilea război mondial, mulți au fost înrolați în armata română. După 1943, tratatul dintre Germania și România le-a permis acestora înrolarea în trupele Waffen-SS. Spre sfârșitul războiului, o parte dintre șvabi s-au opus naziștilor, care au trecut în unele cazuri și la execuții, cum au fost cele de la Jimbolia. După 23 august 1944 germanii din România au devenit peste noapte inamici potențiali. Înaintarea armatei sovietice a determinat numeroși germani să
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
bărbați și au forțat mulți alții să emigreze. În ultimele săptămâni ale războiului, au urmat alte măsuri represive ale guvernului comunist al lui Iosif Broz Tito, având ca efect eliminarea minorității șvabe din Iugoslavia. În România, numeroși etnici germani, inclusiv șvabi bănățeni, au fost deportați în Uniunea Sovietică la ordinul armatei sovietice, pentru prestarea de muncă forțată. Mai multe mii dintre aceștia au murit în timpul deportării. Multora dintre cei rămași li s-au confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
în Uniunea Sovietică la ordinul armatei sovietice, pentru prestarea de muncă forțată. Mai multe mii dintre aceștia au murit în timpul deportării. Multora dintre cei rămași li s-au confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
au confiscat bunurile. În 1951 a urmat un val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a obține aprobarea strămutării în Germania. În perioada regimului Ceaușescu, autoritățile române au ajuns la un acord cu guvernul Germaniei Federale, prin care acesta din urmă plătea guvernului
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
un val de strămutări forțate ale șvabilor bănățeni în Bărăgan. Multora dintre ei li s-a permis reîntoarcerea în Banat după 1955. După 1960 a avut loc un nou val de emigrare a șvabilor bănățeni. Atât sașii transilvăneni, cât și șvabii bănățeni au început demersuri pentru a obține aprobarea strămutării în Germania. În perioada regimului Ceaușescu, autoritățile române au ajuns la un acord cu guvernul Germaniei Federale, prin care acesta din urmă plătea guvernului român o taxă de câteva mii de
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
guvernului român o taxă de câteva mii de mărci germane (variind după vârsta și nivelul de educație al emigrantului) pentru fiecare etnic german căruia i se aproba emigrarea. În cadrul acestui program peste 200.000 etnici germani (o parte dintre ei șvabi bănățeni) au părăsit România. Din populația de origine germană din România, de circa 750.000, în prezent mai trăiesc în România mai puțin de 10%. O mare parte din populația rămasă este în vârstă; de aceea, în prezent, grupul etnic
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Timișoara și Arad și alte instituții de învățământ preuniversitar cu limba de predare germană, chiar dacă majoritatea elevilor acestor școli sunt de etnie română. În prezent șvabii bănățeni din România sunt reprezentați politic de Forumul Democrat al Germanilor din România. Cei mai mulți șvabi bănățeni care au emigrat s-au integrat bine în țările în care s-au stabilit. Ei și-au creat organizații culturale ("Landsmannschaften") prin intermediul cărora își mențin identitatea. În special la Viena sau în sudul Germaniei, unde există grupuri mai mari
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
care au emigrat s-au integrat bine în țările în care s-au stabilit. Ei și-au creat organizații culturale ("Landsmannschaften") prin intermediul cărora își mențin identitatea. În special la Viena sau în sudul Germaniei, unde există grupuri mai mari de șvabi veniți din Banat, ei își mențin obiceiurile și dialectul. De asemenea rămân în contact cu șvabii rămași în Banat. Dialectul șvăbesc din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
au creat organizații culturale ("Landsmannschaften") prin intermediul cărora își mențin identitatea. În special la Viena sau în sudul Germaniei, unde există grupuri mai mari de șvabi veniți din Banat, ei își mențin obiceiurile și dialectul. De asemenea rămân în contact cu șvabii rămași în Banat. Dialectul șvăbesc din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura și tradițiile populare șvăbești sunt rezultatul influențelor mai multor regiuni ale Germaniei, aduse de emigranți în
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Germaniei, aduse de emigranți în secolul al XVIII-lea. Dialectul șvăbesc s-a format treptat și s-a dezvoltat permanent. El se caracterizează prin formele prescurtate ale cuvintelor și utilizarea diminutivelor. Acest dialect este în curs de dispariție datorită emigrației șvabilor în Germania și a neutilizării lui de către tinerele generații.
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
lui Otto Roth astfel: ""Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național."" Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit Sfatul Național Militar al Șvabilor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate participă la o impresionantă adunare națională în Piața Libertății. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de dr. Aurel
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
de intrarea țării în război. Împroprietărirea nu s-a realizat complet nici în 1945, în ciuda reformei agrare de atunci. De aceea, din cele circa 400 de familii din Cerna, 57 s-au mutat în 1946 în județul Timiș, în locul unor șvabi bănățeni care emigraseră. A urmat regimul comunist, care a pus capăt aproape total modului de viață tradițional al meglenoromânilor. Cei rămași în Meglen au suferit și ei vicisitudinile celui de-al Doilea Război Mondial, regiunea fiind scena unor lupte. Exitau
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Banat, Šumadija și Braničevo) au rămas sub ocupație germană, având capitala la Šmederevo. La presiunile Mareșalului Ion Antonescu asupra lui Hitler, care voia să cedeze regiunea ungurilor, Banatul (sârbesc) a fost organizat ca regiune autonomă, sub conducerea minorității germane locale (șvabi). Victimele regimului horthyst în regiunea ocupată au fost în număr de 19.573. Mulți nemaghiari au suferit represiuni, fiind supuși la muncă forțată ori trimiși pe front. Membrii rezistenței locale au fost torturați și executați. În 1942 o serie de
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
(n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș) este o scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Tatăl ei a fost un șvab bănățean și, ca mulți alți cetățeni români de naționalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în "Waffen-SS", iar după război își câștiga existența fiind șofer de camion. După venirea la putere a comunismului în România, a fost
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
și a altora?) Deportarea a fost caracterizată drept ""una din primele manifestări ale războiului rece"", ca rezultat al imposibilității controlului reciproc între Occident și Răsărit, încă înainte de terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Deportarea a circa 5.000 de șvabi sătmăreni din nord-vestul României a început încă din 2 și 3 ianuarie 1945. Din cei 5.000 trimiși la muncă forțată au decedat în perioada 1948-1949 aproape 1.000 de șvabi sătmăreni. Statisticile privind deportarea sașilor transilvăneni indică faptul că
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
Doilea Război Mondial. Deportarea a circa 5.000 de șvabi sătmăreni din nord-vestul României a început încă din 2 și 3 ianuarie 1945. Din cei 5.000 trimiși la muncă forțată au decedat în perioada 1948-1949 aproape 1.000 de șvabi sătmăreni. Statisticile privind deportarea sașilor transilvăneni indică faptul că peste 30.000 de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, reprezentând circa 15% din populația germană a Transilvaniei (după datele din 1941). În cazul a 12% din persoanele deportate nu
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
Germania Occidentală, puțini rămânând în Republica Democrată Germană. Unui număr de 202 persoane li s-a permis să se întoarcă acasă abia în perioada 1950-1952. Sovieticii susțineau că șapte persoane deportate au ales să rămână în URSS. Circa 33.000 șvabi bănățeni au fost ridicați de la casele lor între 14 și 16 ianuarie 1945. În orașe, cei vizați a fost scoși cu forța din casele lor de patrule militare mixte româno-sovietice. În sate au fost adunați de jandarmi și funcționarii de la
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
1 mai 1997 ministrul român de externe Adrian Severin a exprimat în fața ministrului german de externe Klaus Kinkel scuzele statului român pentru nedreptățile la care a fost supusă populația de origine germană din România, prin deportările în Uniunea Sovietică, deportarea șvabilor în Bărăgan și pentru comercializarea emigrației practicată de regimul Nicolae Ceaușescu în anii 1970 și 1980.
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
26 noiembrie 1870, Morițfeld, comitatul Timiș - d. 4 noiembrie 1954, Timișoara) a fost primul episcop al nou-înființatei Dieceze de Timișoara, după refugiul episcopului Julius Glattfelder la Szeged. s-a născut în satul Morițfeld (azi Măureni, Caraș-Severin), într-o familie de șvabi bănățeni, fiind unul dintre cei 13 copii ai acesteia. Majoritatea fraților săi vor părăsi această lume la vârste încă fragede, pe lângă viitorul episcop supraviețuind doar două surori și un frate, Ștefan, devenit la rândul său preot și abate titular de
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
() (n. 31 mai 1877, Cenei - d. 16 martie 1962, Jimbolia) a fost un pictor român de etnie germană, din Banat, supranumit și "pictorul șvab", cunoscut pentru picturile sale care descriu istoria, viața, tradițiile și obiceiurile șvabilor bănățeni. a fost fiul bărbierului Franz Jäger și al Magdalenei Schuller din Cenei. La vârsta de 12 ani, în 1889, a fost dat la școala privată pentru băieți "Franz Wieszners" din Timișoara. 4 ani mai târziu a mers la liceu
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
statică și peisajele lui Jäger se dovedesc foarte căutate. Mai departe primește diferite comenzi pentru icoane și altare din orașele Arad, Jazowa, etc. La începutul secolului 20, Jäger era deja bine cunoscut. În 1906 pictează prima sa mare lucrare, "Colonizarea șvabilor" ("Die Einwanderung der Schwaben"). Lucrarea a fost comandată de satul bănățean Cărpiniș (atunci "Gertjanosch"). Șvabii de aici au strâns bani într-o chetă pentru plata lui. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniș. Pentru
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
obiceiurile și costumele populare ale strămoșilor șvabilor bănățeni. Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger întreprinde și alte călătorii, în Germania, Austria și Italia. Totuși, în 1910 decide să se stabilească definitiv în Banat, la Jimbolia, localitate mare și importantă a șvabilor bănățeni (atunci numită "Hatzfeld"). Va petrece restul vieții aici. Între 1914-1918 a fost încorporat în armata austro-ungară și a luptat pe frontul din Dalmația. După război s-a întors la Jimbolia. Cu timpul devine faimos în Banat, unde i se
Ștefan Jäger () [Corola-website/Science/303691_a_305020]
-
un război crâncen și îndelungat. După împărțirea Imperiului Carolingian, prin Tratatul de la Verdun (843), Ludovic Germanicul a întrat în posesia acestor teritorii și câteva decenii mai târziu, Henric de Saxonia a devenit primul rege (919-936) unificator al francilor, saxonilor, bavarezilor, șvabilor. Urmașul său Otto I (936-973) pune bazele Imperiului Roman de Națiune Germană, stăpânind o mare parte din centrul Europei. Extinderea puterii noului imperiu a declanșat lupta pentru învestitură între împărații germani și papalitate încheiată, după momente de duritate maximă și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
războinicii atât de mult încât doreau să atace imediat inamicul". Sosirea lui Conrad, ducele exilat de Lotharingia (Lorena) și a lui Otto, fiul lui a fost un eveniment încurajator pentru că el i-a respins repede pe maghiari. O legiune de șvabi era condusă de Burchard III, duce de Suabia, care s-a căsătorit cu Hedwig, fiica lui Henry, fratele lui Otto. Printre cei care luptă sub Otto era și Boleslav de Boemia. Aproximativ 3.000 de germani au fost comandați de
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
Bazoș, Herneacova, Izvin, Nadăș, Petrovaselo și Stanciova. A primit statutul de oraș în aprilie 2004. Recașul are o populație de aproximativ locuitori și este un oraș divers din punct de vedere etnic, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croați, germani (șvabi) și romi. Este situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță. Prima atestarea a localității
Recaș () [Corola-website/Science/297973_a_299302]