1,349 matches
-
încolo, unul, un nimeni, de la mine de la fabrică, Mica, s-a lipit și el. Cum am ajuns, am dat cu ochii de-o tipesă mortală, era un vis, nu alta, înaltă cu părul lung și blond, frumoasă la față, cu țâțele ascuțite și picioare de milioane. - Dumnezeule, Dragance, strig eu, o vezi p-aia de colo. - Păi unde-s ochii mei, zice Dragance, e durere! - Hai să-ncercăm s-o luăm. - Adică, să-ncerci tu s-o iei? - Da, te cred
Dragoslav Mihajlović (Serbia) Când înfloreau dovlecii by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6298_a_7623]
-
pînă și versurile facețioase nu mai au suflul fierbinte al persoanei I singular, persoana preferată de Conachi, ci abordează relatarea indirectă. Prin vedere el să naște, ochi și gene și guriță,/ Obraji rătunzi, albi și rumeni, pepturi, sînuri cu mici țîță/ Sînt a sale vînătoare și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru, care-l tac, că lumea-l știe. (Cine-i Amoriul). Cînd poezia erotică ia aspectul improvizației și notează o emoție momentană, atunci poetul frînge alexandrinul românesc
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
vreodată, cum să scap de rujul acela întins pe viața mea ca pe o oglindă de spălător și care nu se șterge cu nimic, dimpotrivă, se sleiește tot mai mult, mai murdar, mai diluat? Cum să-mi retez din creier țâțele alea de vată, fusta aia de curvă împuțită, peruca aia, artificiul, manierismul acela?” Astăzi, Travesti de Mircea Cărtărescu începe cu totul altfel. Cu cuvintele lui Baudoin. În verzale: „Sunt la București, e luna mai 2006, merg pe străzi, fac crochiuri
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
a conservat încă în aceste dureri cumplite un tezaur neprețuit, care nu ni l-au putut răpi nice sabia învingătorului, nice cruzimea tiranului ce domnea pe corpurile noastre, nice puterea fizică, nice politica infernală - un tezaur născut cu noi de la țâțele maicii noastre, dulce ca sărutările măicuțelor când ne aplecau la sânul lor! tezaur mai scump decât viața; tezaur care de l-am fi pierdut, de l-am pierde, de vom suferi vreodată, ca cineva cu puterea au cu înșelăciunea au
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
craci? // Balena, oh!, balena // Numită Moby Dick / (și mă apucă jena / Că trebuie să-ți zic.) // Plutește pe oceane, / I-e foame de harpon! / Trezește-te, Șerbane, / Roz nod de bulion, // Fute cuvîntul, dulce. / Zdrobit sub iederi moi, / Tu limbii țîța smulge / Și-o dă la marțafoi" (Scrisoare ameliorată, 1977). Urmează apoi infernul obscenității dezlănțuite. În mare parte producția lui Emil Brumaru se transformă într-o Priapee, într-o emisie de texte scabroase, puse - cum altminteri? - sub emblema acelui fiu neizbutit
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
della luna. Poezia mea poate perfect să nu ducă nicăieri: „Râsetele din această carte sunt false” vor argumenta detractorii mei „Lacrimile de-acolo, artificiale!” „În loc să se suspine, în paginile astea se cască” „Se dă din picioare ca un copil de țâță” « Autorul pretinde să se facă înțeles prin strănuturi» De acord: vă invit să luați hotărâri extreme, Precum fenicienii doresc să-mi formez propriul meu alfabet. „Atunci de ce mai deranjezi publicul?” s-or fi întrebând prietenii cititori: „Dacă chiar autorul începe
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
pudrați cu zahăr candel și fistic și-o să-ți extrag stafida din buric și minereul de futai din coapse dar pe neve, că statul pune taxe (cum pun eu hulpav mâna pe popou) și-ți trece goliciunea-n embargou și țâțele în fișa de cadastru de-mi face pula drepți ca fidel castru.” (p. 21) Transferul de care vorbesc are, aici, prospețime. Prin urmare, cu tușele sale groase cu tot, place. Măcar ca picanterie. Poate și pentru că, în registrul argotic, metafora
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
o frunză, să o miroasă; tare îi mai plăcea mirosul frunzei de smochin, îi amintea de subsuoara omului. Când era mic, închidea ochii, le mirosea și i se părea că se vâra din nou la sânul mamei lui și sugea țâță. Dar în clipa în care se oprea și întindea mâna să rupă frunza, o nădușeală rece îi scăldă trupul; cele două tălpi care alergau în urma lui se opriră și ele. Părul i se ridică; cu brațul încă ridicat, își trecu
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Și azi m-oglindesc iar în ea, Cum eram la douzeci și șase de ani și n-o să mai fiu niciodată; Și mă surprind plîngînd la auzul acestor două voci pline de patos, A lui Jim Farr și a lui Țîțo Schipa, aducîndu-mi aminte Că la fel ca peștii lui Țoști, tot mai tînjesc după dragoste. Traducere din engleză de Aprilia Zank
Un poem de Alan Brownjohn () [Corola-journal/Journalistic/5491_a_6816]
-
cu propria ei mânuță. Asta trebuie să fie ceva foarte frumos. Stângăcia ei nu-mi place. Să dea Dumnezeu să fie pricinuită pur și simplu de acea superstiție populară de care amintești și anume: că a supt întâia oară din țâța stângă! Când vei scrie tu un tratat de medicină pentru publicul de la Falcău, să nu uiți să adopți această nouă metodă științifică: de-a lămuri fenomenele vieții prin cauzalitatea superstițiilor populare. E o metodă foarte comodă și vrednică de crezut
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
în urmă cu o zi, faptul că nu este vedetă. "Vă zic de ani de zile că nu-s vedetă. Azi s-a arătat pricina! M-ați văzut pe mine la Spitalul de arși, cu nasu-n bandaj, buzele-n copci, țâțele-n dubă sau vaginu-n sacoșă?", a scris jurnalistul România TV pe pagina sa de socializare. În dosarul operațiilor estetice ilegale de la Spitalul de Arși din Capitală, vineri au fost reținute 10 persoane - nouă medici, între care managerul Spitalului de Arși
Ciutacu dezvăluie proba că nu este vedetă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34716_a_36041]
-
cu numărul de poziții în care se aflau personajele. Gemenii nu erau lacomi, erau dispuși la schimburi. De exemplu, dacă aveai ceva imagini decupate de prin reviste iugoslave, aveai șansa unei diversificări, se făceau schimburi de «unu la unu», respectiv «țâțe și buci, pentru țâțe și buci», fără nici un fel de excepții de la regulă. În plus, nu se acceptau poze din revistele de la noi, indiferent dacă erau din Cinema-uri sau din alte reviste de modă ori de film din anii
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
în care se aflau personajele. Gemenii nu erau lacomi, erau dispuși la schimburi. De exemplu, dacă aveai ceva imagini decupate de prin reviste iugoslave, aveai șansa unei diversificări, se făceau schimburi de «unu la unu», respectiv «țâțe și buci, pentru țâțe și buci», fără nici un fel de excepții de la regulă. În plus, nu se acceptau poze din revistele de la noi, indiferent dacă erau din Cinema-uri sau din alte reviste de modă ori de film din anii ’70, când mai găseai
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
răstimpuri din străfundurile conștiinței sale, masca hâdă a unei alterități amenințătoare, sau chipul grotesc al unui sine cu care s-a pierdut contactul. Inițial inexplicabilă apariție, ulterior concretizată sub forma unei temeri străvechi, declanșatoare de nevroze, imaginea lui Lulu, cu „țâțele de vată sub bluza fantastă, plină de dantele, cu nasturi sferici ca perlele“ e purtătoarea unui mesaj - „o hieroglifă“, o cheie pentru o „cameră interzisă din subterana plină de carcere a minții“. Ultima sintagmă sintetizează perfect arhitectura escheriană a narațiunii
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
razna ca niște zaruri, și mă cuprinde o amețeală cu alfabete amestecate în asurzitorul vacarm din jur. Tu mă salvezi atunci, cravată a lui Gellu Naum, un gât mai țeapăn printre atâtea capete moi, plecate printre atâția mușchi tatuați cu țâțe de vedete, inimi săgetate, dragoni și ancore, insigne și decorații, - bietele tălpi amorțite, genunchii ruginiți, unghiile-nvechite parcă mai prind un pic de curaj - nu strică, se vede, să-ți scoți din când în când din omenire capul de piatră
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină cu purici din copilărie// Și-ți căutam chiloții sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată. Cu ochi umezi,/ Cu inima făcînd trans-tara bum!//Sutienul tău mototolit și acru,/ Ham pentru țâța grea de arpacaș,/ Îl sărutam, mi-l potriveam cu cârpe/ În magazii obscure de la Iași.// Oh, părul gras, cu rădăcina tare,/ Dat la culcare cu petrol lampant,/ Înfierbânta în el orice agrafă./ Iar curul tău gigantic și vibrant,// Cu bucile
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
Îmbrăcați în straie de iască Sunt gata cartofii să nască. S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cârtițele la un loc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflându-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid și holtei, Dumnezeiește. Cel-de-Sus și din veac binevoiește Să-și coboare sfintele scule Până la tubercule, Și pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald. Într-o noapte
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
răspăr: "pălind, strălucirea ei creștea. cerul se strîngea în jurul buricului ei/ bunica nu știa să fie bătrînă. o luam la palme ca pe o bucată de plastilină și/ făceam din ea figurine. o spălam și o ștergeam de praf. avea țîțele lungi din/ care ieșea un fum alb. avea degete lungi cu care îmi despica părul în șuvițe. avea ochi adînci în care mă lăsa să mă scufund. împleteam în patru/ pănușile fragede de porumb și îi înveleam oasele. estul i
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
singura capabilă să le atribuie un statut care să le justifice comportamentul insurecțional. Activitatea literară a lui Victor Valeriu Martinescu nu este nici pe jumătate cunoscută față de declarațiile autorului, care afirmă că a publicat, de pildă, placheta de versuri 7 țâțe pergamute în numai șapte exemplare și că volumul ar fi fost expus în 1934 în vitrina Editurii Cartea Românească, dar nimeni nu a mai văzut ulterior vreun exemplar din această carte și nici autorul nu a păstrat în vreun fel
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
făceau din ele arme cumplite. Viorica era goală pușcă. M-a cuprins un tremur: trupul ei apărea mai înalt, sculptural, în umbră obrazul perfect, incendiat. Nu mai era mica știoalfă din târg târând papucii, ci subțire, cu burta impecabilă, plată, țâțele ca niște mici piramide cu vârful spre orizont, pubisul acoperit de o blăniță neagră, rebelă. Brațele-i, cu care lovea, erau frumos-vânjoase. Alături fratele ei, cu nasul mic și nările umflate pe fața osoasă aducând cu un craniu, perfect prin
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
ceafă, ne-am întors împreună acasă, dar la intrarea în bloc am mîncat-o cu fața spre ferestrele vecine: dacă eu vă înfricoșez, voi nu mai puțin. sonatinî cu genunchii la gură stăm în găoacele din ghetoul galben: fetele lăutarului cu țîța obrăznicuță și Iocasta cea transparentă cu un soare mic și lichid licărindu-i printre picioare, ori Guță, paznicul flaușat, cu fesul pe o ureche. ca niște ouă de matcă în stup stăm noi: eu cu iluzia drept animal de casă
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
a ne fi iubit, De a domni domnind peste noi. Așa am fi chemat stelele Tuturor celor vii, tuturor celor morți Să vină la nunta noastră Fără să se deosebească, Aceeași naștere din aceeași naștere. Cum să ne întoarcem Când țâța din care am supt a secat Și cenușa atâtor zei ne acoperă ochii? Cum să nu înșelăm chiar și cenușa asta? Cum să reproducem întâia lor ființă? Cum limba noastră ar putea să primească Fără blestem mamelonul sfânt? * Nu știu cât timp
Miron Kiropol by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10234_a_11559]
-
ca icoanele și împopoțonată ca o sorcovă. Să tot fi avut, așa, vreo 55 de ani dar încerca să pară de 35 de ani. Purta hainele strânse pe corp, toate numai sclipici, de-i dezgoleau pulpele până la jumătate iar bietele țâțe erau așa de sugrumate de ziceai că la primul hop sar afară din sutien. Era frumușică, așa, cam ca Gheorghița lui Ciorofleacă, dar parcă un pic mai rablagită, și își purta părul strâns într-un coc țuguiat în sus, de
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
manualul iar ei, olimpicii, caută cai verzi pe pereții. Credeți că țara, mult iubita Românie, cu peste 7 milioane de votanți ne-majoritari numai pentru contra, necesită olimpici?. Țineți seama că țara are în total opt milioane cu copii de țâță cu tot. Ei! Un olimpic observă această mică discordanță și poate vocifera. Așadar PROSTIA SĂ TRĂIASCĂ! Ascultând ce spune profesorul mulți, foarte mulți, elevi care nu vin de florile mărului la școală, pot constata discordanțe între cuvintele tocmai pronunțate de
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
pot forța nota de plată a părinților. Este și așa un efort consistent și o gaură însemnată în economiile familiei. - Da... băi, dar parcă am fi vrut să vedem stripteuzele înfigându-și fesele lor dolofane în bară, mânca-le-aș țâțele lor veștejite. - Aveți fetele cu voi, belelelor. Puneți-le să danseze cum doriți, pipăiți-le dacă vă dă mâna, poate vă oferă ceva din plăcere. Nu aveți curajul să le propuneți, ori nu aveți cecul la voi? îi persiflă Cris
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]