2,363 matches
-
așa cum este: religios, tradiționalist și conservator, îl găsim botezat cu etichete de import: liberal și democrat" (Rădulescu-Motru, 1998: 344). Este o repliere de genul celei expediate de Hermann Keyserling pentru nevoia prezentărilor sale la nivel macro. Fără îndoială, Keyserling vedea țărănimea de la noi ca fiind "perfect sănătoasă", rezervă indispensabilă unui viitor european. Cu toate problemele existente, nu trebuie să trâmbițăm dispariția satului. Asta pentru că satul este cel în care s-au păstrat limba, obiceiurile și simțul moral. O organizare bună a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o facă. Iar Vulcănescu nu le-a mai văzut, oferind un ultim exemplu de devotament uman prin chiar sacrificiul său în închisorile celor veniți să confiște (și) dreptul de a alege. Având experiența sovietică în atenție, era evident că proletarizarea țărănimii era un fenomen ce trebuia împiedicat prin diverse acțiuni. Dintre acestea, Vulcănescu le considera mai potrivite pe cele legate de cooperație, dar fără a privi spre Rusia, ci tot prin țară, unde existau de multă vreme diverse practici de acest
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rămas la țăran și n-am știu că satul nu a intrat niciodată în lume" (Cioran, 1990: 88). Identificarea coordonatelor sufletului românesc este o întreprindere dificilă în condițiile în care trecutul nostru ne indică diferențe sociale accentuate. Între nobilime și țărănime nu s-a intercalat burghezia, cele două rămânând nu doar diferite, ci și în tensiune deschisă. Ar fi astfel două suflete, nu unul. În privința conceperii problemelor naționale, existau două curente la începutul secolului trecut în rândurile noii generații, deosebirea fiind
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
imensa ei majoritate țărănească" (Gallagher, 1996: 207). De fapt nu a fost afectată doar cultura politică, ci totul. Elita politică provenind din elemente ambițioase și talentate având de asemenea un fundament țărănesc, solicita să conducă în numele acestui proletariat derivat din țărănime. În căutarea legitimității, s-au dovedit adepți ai manipulării simbolurilor naționale. Sub Ceaușescu, așa cum arată Vladimir Tismăneanu "The Quasi-Revolution and its Discontents: Emerging Political Pluralism in Post-Ceausescu Romania", East European Politics and Societies, 1993, vol. 7, p. 317) citat de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
noi a existat o monarhie constituțională din 1881 până în 1938, dar oligarhia era reticentă în a lărgi procesul politic pentru a include și alte grupuri sociale. Partidele nu se bazau pe ideologii sau programe coerente, ci pe personalități și clanuri. Țărănimea numeric dominantă era privită ca o forță de manipulat, iar naționalismul a fost utilizat pentru a arunca o punte peste un mare canion social. "În România, a existat o tradiție a dominației individului de către colectivitate, a statului asupra cetățenilor, pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1976, p. 33). Lupta pentru existență este prezentă ș( (n cazul popoarelor, al statelor ș( prin urmare fiecare caută să (ș( maximizeze profitul (n dauna celorlalte, la fel ca și în cazul indivizilor. De aceea, numai indivizii ș( clasele productive (țărănimea fiind aici exemplul cel mai puternic) pot fi parte a națiunii. Pentru Eminescu, munca este reprezentată de producția de bunuri materiale. "Omul, (n starea sa firească, are trebuință de puține lucruri: m(ncarea, locuința, (mbrăcămintea. (...) De aceea o nație trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n starea sa firească, are trebuință de puține lucruri: m(ncarea, locuința, (mbrăcămintea. (...) De aceea o nație trebuie să se (ngrijească de clasele care produc obiectele ce corespund acestor trebuințe" (Eminescu, 1938-1939, II, p. 69, apud. Călinescu, 1976: 45). Astfel, țărănimea "...este (ntr-o țară clasa cea mai pozitivă din toate, cea mai conservatoare (n limbă, port, obiceiuri, purtătorul istoriei unui popor, nația (n (nțelesul cel mai adevărat al cuv(ntului" (ibidem). Cei care fac doar comerț sunt ca niște căpușe, ba
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trăiesc din comerț. Asimilarea evreilor ar fi posibilă prin obligarea lor la munca productivă ș( la folosirea limbii rom(ne. Neajunsurile apariției alogenilor se arată (ntr-o manieră ce depășește momentul propriu-zis al analizei, identific(ndu-se modificări ale structurii sociale. (ntre țărănime ș( clasa boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași ș( de cocote, răsărită din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedea o (ntocmire triadică (n care intrau clasa boierilor (apartenența la aceasta reclama deținerea unui titlu dar nu era (nsă dec(t o condiție necesară ce trebuia dublată de deținerea unor mari proprietăți funciare), cea a burgheziei ș( cea a țărănimii. (ntre interesele membrilor acestora există conflicte inerente care trebuie armonizate de conducători a căror legitimitate să (( țină deasupra luptelor politice, fiind (n măsură să conducă cu o m(nă de fier. Această legitimitate a cărei percepție conduce la obținerea supunerii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
promovat nu doar (n agricultură, ci ș( (n industrie pentru că, arăta el, nu pot exista concomitent două sisteme (ntr-o aceeași țară. Mersul istoriei urma să aducă (n chip implacabil ș( (nlocuirea formei de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea situației țărănimii era, desigur, (mproprietărirea, utiliz(ndu-se parte din păm(ntul moșierilor, fără (nsă a agrea exproprierea forțată. (ntronarea domniei legii era de asemenea un imperativ al societății rom(nești. Nu beția sau lenea sunt cauze ale sărăciei, ci invers, arată Gherea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din mediul rural. (n timp ce sărăcia absolută distruge fizic ș( psihic indivizii, sărăcia relativă (ce reiese din decalajul (ntre ce posedă cei mulți ș( ce stăp(nesc cei puțini) potențează vigoarea revoluționară. O altă dilemă era aceea a inserării țărănimii (n programul social-democraților. Pe de o parte era o necesitate, deoarece ignorarea țărănimii (ntr-o țară eminamente agrară, practic condamna socialismul la o activitate "de salon". Pe de altă parte, susceptibilitatea autorităților cu privire la orice acțiune care ar fi putut canaliza tensiunile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sărăcia relativă (ce reiese din decalajul (ntre ce posedă cei mulți ș( ce stăp(nesc cei puțini) potențează vigoarea revoluționară. O altă dilemă era aceea a inserării țărănimii (n programul social-democraților. Pe de o parte era o necesitate, deoarece ignorarea țărănimii (ntr-o țară eminamente agrară, practic condamna socialismul la o activitate "de salon". Pe de altă parte, susceptibilitatea autorităților cu privire la orice acțiune care ar fi putut canaliza tensiunile extraordinare existente (n mediul rural, ar fi condus la acțiuni ce ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu privire la orice acțiune care ar fi putut canaliza tensiunile extraordinare existente (n mediul rural, ar fi condus la acțiuni ce ar fi paralizat acțiunea socialiștilor. (n aceste condiții, Gherea a fost promotorul unor idei (n măsură să facă posibilă considerarea țărănimii, fără a periclita activitatea generală. Astfel, arăta el, "Ceea ce putem ș( trebuie să facem pentru țărănime ar fi să lucrăm din toate puterile pentru a ajunge ca instituțiile democratice ale țării să devină o realitate ș( pentru țărani" (Documente din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
condus la acțiuni ce ar fi paralizat acțiunea socialiștilor. (n aceste condiții, Gherea a fost promotorul unor idei (n măsură să facă posibilă considerarea țărănimii, fără a periclita activitatea generală. Astfel, arăta el, "Ceea ce putem ș( trebuie să facem pentru țărănime ar fi să lucrăm din toate puterile pentru a ajunge ca instituțiile democratice ale țării să devină o realitate ș( pentru țărani" (Documente din istoria mișcării muncitorești din Rom(nia, 1893-1900, p. 582, apud. Ornea, 1982: 291). Str(nsa legătură
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi fost de producători agricoli la sate, românismul trebuia să se ocupe mai întâi de reorganizarea statului și școlii. Urmând logica democratică a reprezentării majoritare, se observă hiatul dintre ceea ce stipula Constituția din 1923, respectiv situația marii majorități a populației țărănimea. Deși țăranii sunt cei ce delegă puterile statului, interesele lor se află din toate punctele de vedere în urma celor de la orașe. "Pe țărani, statul real român îi tratează ca pe niște minoritari (...)" (Rădulescu-Motru, 1996: 111). În loc să fie un stat țărănesc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1996: 111). În loc să fie un stat țărănesc, el este unul burghez, la fel ca cele din Apus. În loc să se orienteze pe linie empirică, o face din perspectivă normativă. Soluția era aplicarea politicii țărăniste, desemnând aici exclusiv o abordare care favorizează țărănimea, și nu un parti-pris politic. "Politica țărănistă însemnează ceva precis și simplu: însemnează armonizarea funcționarilor statului cu interesele permanente, morale și materiale, ale populației țărănești, nu pentru satisfacerea intereselor de moment ale țăranilor alegători, ci pentru satisfacerea intereselor permanente ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
timpului și să potențeze cele necesare împlinirii menirii noastre. Dar atunci cine? Soluția este utopică, balansând destul de nesigur pe muchia unor tendințe atât de prezente în epocă. Deși subliniază că nu metodele revoluționare sau cele violente trebuie folosite de către "fiii" țărănimii, mișcarea trebuia să aibă la bază principii ferme și măsuri fără echivoc. Din această dilemă caută să scape numai prin iluzie. Cum imperativul momentului era românismul, iar acesta, inevitabil fiind, trebuia înfăptuit de cineva, iar cum numai fiii respectivi o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural, apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie lipsită de pământ. Construind teoria sa asupra neoiobăgiei, C-tin Dobrogeanu Gherea consideră că reforma din 1864 creează condițiile nu pentru evoluția capitalistă a agriculturii, ci pentru conservarea într-o formă abia modificată, a relațiilor de tip
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunității. Subminând proprietatea privată în rural, regimul comunist nu a făcut altceva decât să submineze potențialul economic, demografic și cultural al satului. Iar măsurile în scopul distrugerii proprietății funciare private din rural s-au constituit într-un adevărat război împotriva țărănimii, război în adevăratul sens al cuvântului, pentru că se estimează că aproximativ 30000 de țărani au fost uciși în timpul campaniei de colectivizare (Socol, 2003: 8) Pe lângă aspectele ei negative, colectivizarea a însemnat și investire în agricultură, îmbogățirea tehnologiilor, a activității manageriale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mijloace și tehnologii moderne. Produce doar pentru consumul propriu al gospodăriei Produce în special pentru comercializarea pe piață Cultura tradițională specifică a comunității rurale mici Cultură ce nu diferă foarte mult de cea a altor grupuri sociale Poziție inferioară a țărănimii în structura socială Status comparabil cu al altor grupuri sociale, fermierii intrând în componența clasei de mijloc. Membrii familiei sunt toți angrenați în activități cu specific agricol. Agricultura este principala sursa de venit Sursa: Sljukic, f.a. Cu toate acestea, drumul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Bogdan și Rusu, Horațiu (eds). Globalization, European Integration and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu: Psihomedia. Snow, David. 2001. Collective Identity and Expressive Forms. http://repositories. cdlib. org/csd/01-07/ Socol, Gheorghe. 2003. Cadrul de viață și calitatea vieții țărănimii în perioada comunistă. în Calitatea vieții, XIV, 2. Spengler, Oswald. 1996. Declinul Occidentului (vol. I și II). Craiova: Editura Beladi. Stahl, Henri H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care a fost mărită treptat. Numărul celor care se înscriau la școlile elementare a crescut constant, iar statele au sporit investițiile în educație. Cu toate decalajele mari care s-au păstrat în ceea ce privește oportunitățile educaționale între copiii din clasa muncitoare și țărănime și cei din clasele mai înstărite, sporul în accesul la învățătură pentru cei din categoriile de jos a fost foarte important în această perioadă. Este epoca în care, pentru țările industrializate ale Europei și pentru Statele Unite ale Americii, se poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]