681 matches
-
parazitează momentele luminoase și le exploatează în bătălia cu Traian Băsescu, bătându-și joc de istoria recentă chiar de Ziua Națională a României. Acest rușinos moment n-ar fi fost posibil fără liberalii lui Crin Antonescu și câteva umbre de țărăniști. Afișele sfidătoare au fost scânteia care i-a scos pe timișoreni pe străzi împotriva lui Mircea Geoană și PSD. Președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a declarat, citat de NewsIn, că i se pare „absolut exagerat, mi se pare și ridicol
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a fost continuatorul Partidului Comunist Român. Sub noua denumire s-au regrupat după 1990 nomenclaturiști și securiștii regimului Ceaușescu, confiscând rapid Revoluția. Neocomuniștii au acaparat rapid pârghiile puterii, înăbușind revoltele străzii cu bâta mineriadelor. Partidele istorice, reprezentate de liberali și țărăniști, au simțit pe pielea lor teroarea postcomunistă, exercitată la comanda lui Ion Iliescu. După 20 de ani, liberalii lui Crin Antonescu și câțiva țărăniști activi în anii ’90 împotriva FSN-ului și PDSR-ului au depus simbolurile Timișoarei la picioarele
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
acaparat rapid pârghiile puterii, înăbușind revoltele străzii cu bâta mineriadelor. Partidele istorice, reprezentate de liberali și țărăniști, au simțit pe pielea lor teroarea postcomunistă, exercitată la comanda lui Ion Iliescu. După 20 de ani, liberalii lui Crin Antonescu și câțiva țărăniști activi în anii ’90 împotriva FSN-ului și PDSR-ului au depus simbolurile Timișoarei la picioarele lui Ion Iliescu. PSD caută să împuște mai mulți iepuri dintr-o lovitură: defilând cu steaguri roșii în premieră în Piața Operei, Mircea Geoană
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în 2007) și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci, se spune că 95% din electorat, era compus din țărani foarte puțin țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români moderni în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din 1969 și 1970 se luaseră măsuri severe de îndiguire, canalizare, construire de baraje și alte măsuri propice de apărare împotriva inundațiilor și până la o bună bucată de vreme după revoluție nu s-a mai auzit de inundații. După ce copoșii țărăniști au făcut ceea ce au făcut, cum au venit ploile au început să apară și inundațiile strecurate prin digurile sparte sau chiar distruse, apa neavând cum să se evacueze în siguranță, să fugă la vale sate întregi, fiindcă perdelele de salcâmi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
A. Oțetea (1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I. Hudiță - condamnat pentru implicarea în procesul regizat de comuniști P.N.Ț.-ului după episodul Tămădău (noiembrie 1947). Ceilalți istorici cunosc mai întâi supravegherea și domiciliul obligatoriu (Gh. Brătianu, în special: 1947-1950), excluderile amintite, perchezițiile la domiciliu, pentru ca în 1950
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-i privește pe socialiști și nici pe legionari, deși cel mai probabil aceștia erau cei mai numeroși. Se aflau în străinătate personalități marcante ale partidelor politice cum ar fi Mihai Fărcășanu din partea liberalilor, Alexandru Crețianu și Constantin Vișoianu din partea național țărăniștilor, dar și socialiști ca Eftimie Gherman, Sașa Volman sau Șerban Voinea. Mulți dintre ei fuseseră în serviciul diplomatic român, având relații cu diferite personalități ale scenei mondiale. Nu trebuie uitat că în exil grupul politic cel mai numeros, și deci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fostul atașat de presă la Lisabona, și Mircea Eliade. Ca urmare a acestei situații, activitatea politică a exilului a fost divizată între Comitetul Național condus, în urma retragerii lui Nicolae Rădescu și a grupului său, de către Constantin Vișoianu, susținut de majoritatea țărăniștilor și de rege, pe de o parte, și Liga Românilor Liberi, condusă de generalul Rădescu, pe de altă parte. Aceasta din urmă a fost constituită în urma întâlnirii din 27 noiembrie 1951 de la Washington la care au participat Grigore Gafencu, Citta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decât reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate în special de foști și prezenți legionari - divizați în tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, câțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. în condițiile în care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră în Franța ca bursieri, veniturile lor nu le permiteau să susțină financiar o publicație. De asemenea, publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria) a fost prezentă în discuțiile dintre „greii” lumii, dar undeva la coada listei. Pentru dezamorsarea crizei, s-a convenit intrarea în guvernul Groza a doi miniștri din partea opoziției (un liberal și un țărănist), dar fără portofoliu. Regele renunța la grevă. însă comunizarea țării a continuat în ritm alert: alegerile au fost falsificate în noiembrie 1946, dându-le comuniștilor „legitimitate”; anul 1947 a reprezentat eliminarea ultimelor obstacole în calea impunerii partidului-stat: desființarea PNȚ, autodesființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
verificate. `n 1945, `n condițiile haosului care `ncepuse să domnească `n bună măsură `n România, se vehiculau `n interiorul noilor structuri informative ale Bucureștilor tot felul de informații neverificate, majoritatea identific`nd cu ușurință „dușmanul”, chiar dacă extrem de amalgamat ideologic: legionari, țărăniști și liberali. La 1 martie 1945, `n timpul audienței la rege, la `ntrebarea acestuia de ce interveniseră sovieticii `n tulburările din România, Maniu ar fi spus: „Unii funcționari români trădători au arătat rușilor că `n România s`nt prezenți mulți legionari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit În evoluția ulterioară a societății românești. Se afirma că prin aplicarea doctrinei țărănești, apoi a statului țărănesc se putea realiza gospodăria țărănească trainică, bazată pe proprietatea de muncă. Țărăniștii susțineau ,creșterea rolului statului În economie. Pornind de la concepția că România trebuie să rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Pornind de la concepția că România trebuie să rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică s-a Înregistrat o mare instabilitate guvernamentală (30 de guverne și 10 alegeri
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
economiei de sub dependența capitalului străin. Legi adoptate: 1923 Constituția, 1924 legi privind comercializarea și controlul Întreprinderilor statului, -legea minelor, legea pentru organizarea și exploatarea căilor ferate. Cel de al doilea deceniu interbelic are ca trăsătură alternanța la guvernare a național țărăniștilor și liberalilor. Țărăniștii au guvernat Între 1928-1931 și 19321933. Reveniți la 83 guvernare liberalii au promovat măsuri de Încurajare a industriei naționale și de creștere a rolului statului În economie. Datorită unui complex de factori interni, dar și pe un
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
capitalului străin. Legi adoptate: 1923 Constituția, 1924 legi privind comercializarea și controlul Întreprinderilor statului, -legea minelor, legea pentru organizarea și exploatarea căilor ferate. Cel de al doilea deceniu interbelic are ca trăsătură alternanța la guvernare a național țărăniștilor și liberalilor. Țărăniștii au guvernat Între 1928-1931 și 19321933. Reveniți la 83 guvernare liberalii au promovat măsuri de Încurajare a industriei naționale și de creștere a rolului statului În economie. Datorită unui complex de factori interni, dar și pe un fond internațional caracterizat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ar fi întrebat ce poate face pentru el. Acela era un mare profesor, spitalul îi poartă numele. Și, când a ieșit Ceaușescu din spital, de la el a plecat ideea că oamenii aceia erau în afara partidului. Bunicii lor au fost legionari, țărăniști, maniști, dar ce să facă cu ei, să îi lase afară? Îmi povestea Iliescu la Hotelul Partidului odată, eram la sala de protocol. Așa s-a înființat ODUS-ul, de pe patul de spital. S. B.: Deci, ODUS avea exclusiv nemembri
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că nu mi-a spus. Când am fost la Moscova mi-a spus că s-a enervat, că nu înțelegea de ce nu am fost primit. I-am spus de dosarul lui taică-meu. "A fost legionar?" Nu, a fost cu țărăniștii." "Dă-i încolo de țărăniști!" Deci trei plenare până când am fost confirmat, cu toate că trecusem prin toate filtrele partidului: OK-ul lui Ion Iliescu, a secretariatului CJ al PCR, OK-ul de la UASCR... S. B.: Și cu toate astea, dosar blocat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Când am fost la Moscova mi-a spus că s-a enervat, că nu înțelegea de ce nu am fost primit. I-am spus de dosarul lui taică-meu. "A fost legionar?" Nu, a fost cu țărăniștii." "Dă-i încolo de țărăniști!" Deci trei plenare până când am fost confirmat, cu toate că trecusem prin toate filtrele partidului: OK-ul lui Ion Iliescu, a secretariatului CJ al PCR, OK-ul de la UASCR... S. B.: Și cu toate astea, dosar blocat. D.T.: Da, era dosar blocat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Aurel - legionar; Negoiță Alexandru - fiu de preot, tată legionar; Radu Adrian - tatăl său a denunțat grupul UTC de la Liceul Internat, a suferit condamnare pentru delapidare; Gavrilaș Nicolae - socru legionar; Trifan Florentina - cumnată plecată în Canada; Blidaru Valeriu - fiu de preot, țărănist; Bădărău Gheorghe - tată chiabur; Burde Marcel - tatăl a folosit munca salariată; Gavriliță Lorica - divorțată în 1974, conduită morală îndoielnică; Tacu Victor - a urmat Seminarul Teologic, a făcut parte din FDC; Brînzei Petru - a făcut experiență pe prizonieri de război, tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de către Francisque Gay și L'Aube, cotidian între 1923 și 1940, au servit drept organe democrați-creștinilor ce vor avea o atît de mare influen(( (n constituirea M.R.P. după război. La Jeune République, cotidian lansat în 1920, a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept, hebdomadar al "stîngii" catolice, lansat în 1934, cedează în 1936 sub loviturile ierarhiei, iar moștenirea sa este preluată de către Temps présents. Cît despre La France catholique, aceasta era organul hebdomadar al Federației naționale catolice
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
deschise” față de capitalul străin. -În 1920 Constantin Stere aprecia că statul român nu putea fi decât un stat țărănesc, deoarece: o poporul român era un popor de țărani; o munca țărănească condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc” pe baza unei reale democrații. În perioada interbelică s-a înregistrat o mare instabilitate guvernamentală: o 30 guverne; o 10 alegeri generale. -În cea mai mare parte a perioadei interbelice viața
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
organizarea unor cantine și magazine muncitorești. -a atras de partea ei reprezentanți ai burgheziei, studenților, intelectualilor, țăranilor, săracilor, preoților. -în deceniul al patrulea (1930-1940), mișcarea legionară s-a aflat în plin proces de ascensiune datorită: o disensiunilor dintre liberali și țărăniști; o dezamăgirii unor clase și categorii sociale; o îngăduinței autorităților; o contextului extern, etc. -la alegerile din 1937, mișcarea legionară a ocupat locul al III-lea cu 15,98% din voturi; -în septembrie 1940, mișcarea legionară a ajuns la putere
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
este profesor la Universitatea din București. Discipol al lui G. Ibrăileanu, va deveni director, din 1933, la revista „Viața românească”, la început împreună cu G. Călinescu, apoi cu D.I. Suchianu, și din nou între 1958 și 1965. Intră în politică alături de țărăniști, fiind o vreme directorul oficiosului Partidului Național Țărănesc, „Dreptatea”. Spre deosebire de alți fruntași ai partidului, în 1939 intră în Frontul Renașterii Naționale, partidul unic, efemer întemeiat și patronat de Carol al II-lea, fiind numit ministru al Muncii și Ocrotirilor Sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
psihologic, afirmă că românul are inteligență vioaie, suplă, că țăranul e înzestrat cu un spirit critic foarte dezvoltat, ironic și filosofic; lipsit de educație religioasă, acesta nu este mistic, ci mai degrabă superstițios. Ceea ce omite să evidențieze (tocmai el, doctrinarul țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]