23,577 matches
-
place cartea? Nicio pagubă. Te fac negustor. Nu poți umbla însă teleleu-Tănase, de râsul lumii. Eu m-am întreținut singur de la paișpe ani. Nu mințea. Păzise până la vârsta aia oile unui unchi de-al lui, când, într-o bună zi, țăranul hotărî să-și vândă mioarele. - Lasă-mi și mie, nenicule, o oaie, nu mă lăsa singur; te rog din suflet. Nenicu nu l-a ascultat, motiv pentru care băiatul s-a dus pe jos până la Găești, de unde pleca o cursă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și mototoliți de sărăcie, mai mult cântând decât vorbind: - Și vrai, și vrai? Pleși după capu miu! Ești mișighină
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
bariera se ridica, lăsând carele să se îndrepte spre Gara de Est, la vechiul Obor. De pe vremea aia a mai rămas în picioare hanul lui Nicu Șchiopu, cârciuma ce se află vizavi de Mașina de Pâine, unde și acum trag țăranii. Aici era o graniță a Bucureștilor, mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
câtorva domenii din Bărăganul de vest. El gospodărea și moșia Maricăi Sion până a fi preluată formal de Mateiu Caragiale. Rămâne în relații cu acesta, consiliindu-l de-a lungul calendarului agricol, ținându-i uneori locul în relațiile directe cu țăranii și autoritățile. Face bune afaceri mână în mână cu cerealistul en gros Gheorghe "Grecul", proprietarul antrepozitelor din gara Fundulea, mărindu-și constant importanța pe plan local. Fiind și cel mai popular om al ținutului, prin limbaj, prin afișarea modestiei, prin
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească pentru ,,meșteșugari și artizani ai frumosului popular”, în octombrie 2011, unde n-a fost ceva ca-n poveste, ,,dar varietatea și cantitatea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
bucura de simpatia tuturor, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea pe stradă, era înconjurat de mulțime”, ,,avea un farmec cuceritor de povestitor și toți îl ascultau cu gura căscată”; ,,...întrebat de ce face atâta paradă de românism - pictează, în exclusivitate, țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă deseori costumul popular românesc... - când, de fapt, nu-i decât un străin, aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă, a răspuns: ”; s-a născut la Sankt-Petersburg în 1897; descinde
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
afirmat concomitent ca o personalitate artistică fascinantă și complexă în varii domenii ale artei; a fost prețuit ca actor, balerin, poet, întemeietorul - la Cernăuți - al celui dintâi teatru profesionist de păpuși din România; din dragoste pentru Cernăuți și legământul cu țăranii ce-i inspirau opera, baronul George Lowendal a refuzat oferta de a fi consilier artistic și scenograf la Metropolitan Opera din New York); - despre poeta Adela Popescu și regretatul său soț, George Muntean (,,înzestrat cu o forță ieșită din comun, atât
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
au ținut în mâini ultimele apariții editoriale din Patria istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă înțelepciune și credință, nu știu dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul nostru
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
s-au îmbogățit de la o generație la alta până au ajuns un apogeu tabu, repetat an de an - ciclic, devenit tradiție, datină (după Dex: obicei păstrat din vechime, consacrat prin tradiție, caracteristic pentru o colectivitate). Lumea din care face parte țăranul roman - pentru că despre lumea satului este vorba - a fost și este bogată în obiceiuri și tradiții. Multe din aceste obiceiuri își trag obârșia din perioada precreștină. Pentru a demonstra acest lucru voi face o incursiune în istoria antică privind Cultul
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
și cu urârea Din Banat ... La Mulți Ani făcută telespectatorilor TVR 3 de Doriana Talpeș, Maria Coman, Felicia Stoian, Voichița Șuba, Zorica Savu, Adrian Stâncă, Liliana Laichici, Petrică Mâțu Stoian, Andreea Voica și Tiberiu Ceia. La 1.00, Ioan Cristian Țăran de la TVR Târgu Mureș scoate Din zestrea Ardealului un „Revelion... ca-n Ardeal”. Cântecele și voia bună continua cu interpreți de renume ai cântecului popular din întreaga țară. Registrul muzical se schimbă la TVR 3 la ora 2.30, odată cu
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
A existat un moment în care am descoperit... da, acestea sunt cuvintele potrivite, am descoperit că am primit o „moștenire” incredibilă... asta te face să crezi cu adevărat că nimic nu este întâmplător. Raluca Jurcovan Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 martie 2015, ora 18, la vernisajul expoziției Moștenirea, care va avea loc la Sala Foaier. Expoziția se prezintă sub forma unei case vechi stilizate, o construcție de lemn în care sunt încastrate elemente de arhitectura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Peste 15.000 de volume, întâlniri cu autorii importanți ai momentului, sesiuni de autografe și filme de artă îi așteaptă pe vizitatorii Salonului Bookfest de Crăciun la Muzeul Țăranului Român Între 13 și 23 decembrie, la Bookfest de Crăciun sunt cele mai frumoase cadouri pentru copii, cărți cu reduceri substanțiale și o atmosferă de adevărată sărbătoare culturală. Salonul de Carte și Cadouri Bookfest de Crăciun, ediția a II-a
Bookfest de Crăciun aduce cadouri inspirate pentru Sărbători [Corola-blog/BlogPost/93918_a_95210]
-
sunt cele mai frumoase cadouri pentru copii, cărți cu reduceri substanțiale și o atmosferă de adevărată sărbătoare culturală. Salonul de Carte și Cadouri Bookfest de Crăciun, ediția a II-a, își așteaptă vizitatorii între 13-23 decembrie la Muzeul Național al Țăranului Român. Bookfest de Crăciun aduce la un loc cele mai bune cărți la cele mai bune prețuri, precum și cele mai frumoase idei de cadouri. Intrarea este gratuită, ca la toate evenimentele Bookfest. Cele mai mari edituri îi așteaptă pe cititori
Bookfest de Crăciun aduce cadouri inspirate pentru Sărbători [Corola-blog/BlogPost/93918_a_95210]
-
listele pentru Crăciun. De aceea vizitatorii acestui Bookfest vor putea găsi în același loc o ofertă vastă de carte, adaptată la sărbătorile de iarnă, cât și o selecție de cadouri pentru toate gusturile. Aș vrea să mulțumesc Muzeului Național al Țăranului Român pentru excelenta colaborare pe care am avut-o în pregătirea acestui eveniment și sper ca acesta să fie începutul unei prietenii de cât mai lungă durată între MȚR și Bookfest”, a declarat Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România
Bookfest de Crăciun aduce cadouri inspirate pentru Sărbători [Corola-blog/BlogPost/93918_a_95210]
-
al salonului va fi următorul: luni - vineri: 11:00 - 20:00; sâmbătă - duminică: 10:00 - 20:00. Bookfest de Crăciun este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România și în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român. Bookfest este cel mai important salon de carte din România și singurul eveniment al industriei editoriale care a reușit să capete o dimensiune internațională marcantă. Anul trecut invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte a fost Franța, iar
Bookfest de Crăciun aduce cadouri inspirate pentru Sărbători [Corola-blog/BlogPost/93918_a_95210]
-
zeci de universități l-au invitat și l-au omagiat iar Academia Europaea l-a ales ca membru; de cetățean al lumii, cu savanți de pe toate continentele aplecați asupra cercetărilor sale. Cine sunteți? l-a întrebat un gazetar. „Sunt un țăran argeșean dus de viață până prin Academia Română; ba și prin cea a Europei. Am obiceiul de a lucra zi-lumină (ca țăranul) și fac aproape totul în stare de joc”. De ce ați rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
al lumii, cu savanți de pe toate continentele aplecați asupra cercetărilor sale. Cine sunteți? l-a întrebat un gazetar. „Sunt un țăran argeșean dus de viață până prin Academia Română; ba și prin cea a Europei. Am obiceiul de a lucra zi-lumină (ca țăranul) și fac aproape totul în stare de joc”. De ce ați rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba română; pentru că am tălpile și genunchii înverziți de iarba Cicăneștilor și nu se ia verzeala asta oricât m-aș freca
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
legate de cantitatea de e-uri/ conservanți conținute de produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creștere și proveniența produselor. Pentru români, mânacarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără e-uri, neprocesat, natural, din curtea țăranilor, verde, proaspăt, curat, combinații corecte, cumpătare, echilibru. Principii dezirabile privind o alimentație sănătoasă Calitatea alimentelor/ produselor să se traducă prin naturalețe, prospețime, lipsa conservanților/ e-urilor, cantități mai mici de adaosuri de zahăr și grăsimi ● Nivelul de procesare să fie
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
sănătoasă Calitatea alimentelor/ produselor să se traducă prin naturalețe, prospețime, lipsa conservanților/ e-urilor, cantități mai mici de adaosuri de zahăr și grăsimi ● Nivelul de procesare să fie cât mai redus ● Orientarea spre alimente ce provin de la furnizori siguri,”de la țărani” Respectarea momentelor de consum ale anumitor alimente (spre exemplu, produsele cu un nivel crescut de nutrienți trebuie consumate în prima parte a zilei) ● Combinarea corectă a alimentelor (doar alimentele care au același timp de digestie pot fi consumate împreună) ● Respectarea
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
celor trei mese principale ale zilei și a gustărilor dintre acestea Cele mai sănătoase alimente în viziunea românilor Fructele și legumele primesc eticheta de ”sănătos” doar atunci când sunt în stare proaspată/ naturală și sunt cumpărate de la o sursă sigură (piață, țărani). Produsele lactate sunt de asemenea menționate ca fiind sănătoase, în special iaurturile și brânzeturile. Acestea trebuie să conțină o cantitate medie de grăsime (nici dietetice, nici cu nivel maxim). La rândul lor, ouăle și carnea sunt văzute tot ca produse
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
Silvaniei, au fost aleși ca delegați „plini” preoții greco - catolici Vasiliu Gavriș din Odești, Ioan Coste din Someș Uileac și George Maior din Băița de sub Codru, avocatul dr. Alexandru Pop și notarul Alexandru Vaida din Cehu Silvaniei, iar ca „supleanți” țăranii Vasile Fălăuș din Nadișul Român și Simion Mărieș din Sălățig. Datele lor sumare, pe care le-am putut aduna până în prezent, sunt următoarele : Vasiliu Gavriș (1857 - 1937) - preot greco-catolic la Odești timp de 51 de ani (1884 - 1935); - președinte al
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
din Cluj (1919 - 1923); - organizator extrem de activ la formarea consiliilor și gărzilor naționale în Cehu Silvaniei și localitățile din jur; - decedat în 1943 pe frontul de răsărit, ca ofițer - comandant într-un lagăr românesc de muncă. Vasile Fălăuș (1896 - 1971) - - țăran din Nadișul Român, unul dintre cei mai activi militanți pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației Economice „Distribuția” din județul Sălaj; - decorat în 1968 cu medalia „A 50-a aniversare a Marii
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației Economice „Distribuția” din județul Sălaj; - decorat în 1968 cu medalia „A 50-a aniversare a Marii Uniri”; - înmormântat în cimitirul vechi al satului. Simion Mărieș - țăran din Sălățig; - nu am aflat deocamdată nici un fel de date despre el și nici nu i-am putut descoperi mormântul. Lucrurile au fost mai simple la Odești, Someș Uileac , Cehu Silvaniei și Nadișul Român, mai complicate la Tămășești și Sălățig
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
precum și a prezentării instituțiilor culturale și a punctelor de atracție turistică de pe teritoriul țării noastre. Spațiul de desfășurare, unul autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]