1,282 matches
-
fiii voștri îi va lua și-i va pune la carele sale și va face din ei călăreții săi și vor fugi pe lângă carele lui. Va pune din ei căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze țarinile sale, să-i secere pâinea sa, să-i facă arme de război și unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze țarinile sale, să-i secere pâinea sa, să-i facă arme de război și unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai bune ale voastre le va lua și le va da slugilor sale. Din semănăturile voastre și din viile voastre va lua zeciuială și va da oamenilor săi și slugilor sale. Din robii voștri
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
inima sa.”( Monahia Platonida-ex Doamna Despina Milița, soția Sfântului Domnitor Neagoe Basarab, Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările Monahiei Platonida Doamna Despina a Țării Românești. Schitul Ostrov, 1551) Urmând tradiția Vlăstarelor domnești, ce au urmat Calea Împărătească a lui Hristos, pințesa și țarina Teodora, fiica lui Basarab cel Mare și soția țarului Alexandru al Bulgariei, devenită Monahia Teofana, Doamna Rada, soția lui Vlad Călugărul, mama lui Radu cel Mare, călugărită sub numele de Samonida, Doamna Maria soția Domnului Ioan Vodă cel Cumplit, a
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Unui pierde varăToată vara-i in hamacPrivind frunza pe copac.... XXV. RONDELUL ZORILOR DE ZI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016. O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile, Croind rotundul țarinei fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
se aprinde Și de la ea, o mie de feștile Înlocuindu-mi visele sterile. Înviu când după noaptea ce desfide, O geană de lumină se deschide. Citește mai mult O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile,Croind rotundul țarinei fertileîn orizontul care mă cuprinde.Ce har, că după visele perfide,Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschideîn zorii unei înnoite zile!Scânteie nouă-n mine se aprindeși de la ea, o mie de feștileînlocuindu-mi visele sterile
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
fiind munca susținută care avea finalități productive, dând exemplul său personal, adică plugăritul, activitate pe care legendarul rege o recomanda tuturor, ca fiind un excelent mijloc de educare, atât al trupului cât și al spiritului, vestitul rege arându-și singur țarina cu mîinile pe coarnele plugului, în urma boilor săi. Era de altfel o activitate pe care legendarul rege dintru începuturi nu o abandonase niciodată, nici măcar la bătrânețe. Tiberius luase aminte, tânăr fiind, la istorisirile despre Numa Polmpilius și muncea și el
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
pe-o câmpie nesfârșită, / Când se întâlni pe-acolo cu-o persoană rătăcită, / Călător fără de casă, un hoinar prin lumea mare, / Ce muncea pe bani puțini pentru-o haină și mâncare. -Vezi livada de pe deal, codrul, via și cu grâul, / Țarina pe unde calci, fânăria, iazul, râul? / Tot ce vezi cu ochii, toate sunt doar ale mele. / Sunt bogat și-s mândru tare. Mi-a dat Domnul toate cele. // -Dar acela al cui este? A spus omul călător. / Arătând cu mâna
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
de azi o biserică de asemenea arhitectonică ia mult mai mult, însă pe când credința unei comunități e pusă în rol... Cum a început? Istoricul acestei comunități începe din Basarabia parcă de dintotdeauna a imperiului Țarist... Acolo fuseseră chemați de o țarină având origine germană prima dată în 1763 - Ecaterina a II-a, soția lui tarului Petru al II-lea, devenită Împărăteasa a Rusiei după asasinarea soțului ei din anul 1762. Desigur, Basarabia (după cum au numit-o rușii) a fost alipită imperiului
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
fie printre Sfinți Vindea orice, chiar și pe DOMNUL, pe numai 30 de arginți... A renunțat la Veșnicie pentru un plin de Sânge ban Și-n loc de Ceata Sfinților, trecu în ceata lui Satan... Pentru o casă pământească pe țarina Olarului Pierdu Slujirea cea din Rai, la Împăratul Harului... Și lepădat total de Ceruri, în marea-i nerușinare Și-a-ntins pâinea-n blid cu DOMNUL ; I-a dat perfida sărutare... Când și-a dat seama ce-a făcut, degeaba
NU-I NUMAI IUDA VINOVAT... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373872_a_375201]
-
nu-i iese manevra, să se arunce în Neva pe la mijlocul lui ianuarie, adică exact a doua zi după bal. Cred că m-am făcut înțeleasă, ce zici? - Ha, ha, haa! Când mă gândesc ce moacă și ce tărăboi o să facă țarina când va constata ce belșug i-a adus în casă tontul de țar parcă-mi pare rău că nu sunt acolo să-i văd! Bun! Deci am rezolvat și problema granițelor de est. Acum să vedem ce mai avem la
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
a partea din avere ! Iar tatăl le-a împărțit...și, într-o Țară-ndepărtată În chefuri și desfrânări, și-a risipit averea toată... Venind atunci o foamete, fiul flămând, gol și hoinar De-abia găsi să se "lipească" , pe-o țarină, paznic-porcar... De foame chinuit dorea, ceva roșcove din troc Dar nu era cine să-i dea...nu avea milă nici un porc... Fiul risipitor : "N-am ascultat și-am risipit...argații tatălui, au pâine, intr-u destul ! iară eu pier, de-atăta
PILDA FIULUI RISIPITOR.(SCENETĂ RELIGIOASĂ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371906_a_373235]
-
lui Și-apoi să înjunghiați vițelul cel îngrășat Să ne veselim cu fiul, cel pierdut, acum aflat Sufletește, era mort...dar astăzi, a înviat ! Dovadă Mare că Cerul, din brațe nu l-A scăpat !" Crainicuul : Venind spre casă de prin țarini, fiul cel mare, (derutat de petrecerea din casă), slugile și-a întrebat : Fiul cel mare : "-Ce e cu atâta larmă, jocuri, cântec, frenezie ? Pentru cine se petrece cu atâta veselie ?" Sluga : "-Casa este-n Bucurie, pentru fratele întors Iar tatăl
PILDA FIULUI RISIPITOR.(SCENETĂ RELIGIOASĂ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371906_a_373235]
-
strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-a dărâmat gorunul Sub care Horea-i îngropat. Și am mai plâns când țarini large Din țară-au luat și le-au robit. A fost nevoie de baltage Să reprimim ce ne-au răpit. Poate nu plângem la morminte, Sau lacrimi nu vărsăm ușor. Noi hohotim doar în cuvinte Când cei ce-s dragi
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
meu, Sufletul meu, Săgeată cu două vârfuri Plămădită de Dumnezeu În „ziua a șasea”. Un vârf sărută Cerul, Celălalt este legat de Pământ pe vecie. Sufletul meu, Zbor ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU ... Citește mai mult Îmbinare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el nu se făcea nimic. În anii secetoși vedeai cu ochii cum se uscau bieții porumbi și lăsau capetele în jos, implorând cerul să cadă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani și resurse de tot felul, dacă vrei să te muți într-un loc cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
care avea un picior de lemn și umbla cu o cârjă. Omul veni repede, știa că nu încape multă zăbavă când roiesc albinele. Dar până ajunsese la noi, chiar atunci roiul se ridică din copac și fugi la vale, peste țarinile cu iarbă. Pesemne, albinele știau dinainte undeva o scorbură bună de locuit. Loba, bietul de el, a început să fugă la vale în urma roiului, ca un copil, cu un picior de lemn, ajutându-se de cârjă, nici nu puteam să
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
departe de Baia de Aramă. Iată de ce și fiul său poartă numele de Taras, iar Tartar este o repetare sau înseamnă Tara-tare, spațiu care prinde contur fizic față de cel irlandez - care este doar un simbol arhetipal. Țara și țăranul (care ară pământul, țarina, și își îmormântează morții în țărână), au o vechime atât de mare, încât n-au trebuit să "năvăvescă" romanii cu "terra și Tellus" - și abia apoi înaintașii noștri să le rostească. "Miezul" tuturor termenilor enumerați face legătura între pământ și
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
o vechime atât de mare, încât n-au trebuit să "năvăvescă" romanii cu "terra și Tellus" - și abia apoi înaintașii noștri să le rostească. "Miezul" tuturor termenilor enumerați face legătura între pământ și activitatea de a-l ara - din țara, țarină, țăran și țărână; parcă "ț" vine să întărească un adevăr divin, acela că pământul "înțelenit" și pustiu a fost dăruit oamenilor pentru a-l transforma în Țară prin arat, ca apoi să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
sosirea bulgarilor ca să rostească pită și pitar, cum ne "învață" DEX-ul. De ce noi spunem "Țara" și nu "Tara"?... Poate pentru că în limba noastră, anumite noțiuni delimitate (frecvent ascuțite), conțin litera Ț: țărușul înfipt în pământ pentru a delimita o țarină de alta, țeapa și ținta (cui), dar și țelul înalt, sau sunetul ascuțit ca un țârâit. Avem tărâm și țărm, unul cu sens general și altul ca delimitare a mării. De la Herodot știm că "cei mai numeroși după inzi erau
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
troian înseamnă ridicătură de pământ; DEX-ul precizează că este o "întăritură primitivă din pământ a popoarelor antice", și cocluzionează: "probabil din slavă". Autorii DEX-ului, în "bunăvoința" lor ne-au luat până și cele mai dragi cuvinte, țară și țarină, lăsându-ne goi în propia noastră țarină - alăturându-se astfel unor numeroși străini, despre care Aaron Florian afirma în 1843 la Academia Mihăileană:"...schimbă-ți numele sau primește pe acesta pe care ți-l dau eu, ridică-te și du
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
precizează că este o "întăritură primitivă din pământ a popoarelor antice", și cocluzionează: "probabil din slavă". Autorii DEX-ului, în "bunăvoința" lor ne-au luat până și cele mai dragi cuvinte, țară și țarină, lăsându-ne goi în propia noastră țarină - alăturându-se astfel unor numeroși străini, despre care Aaron Florian afirma în 1843 la Academia Mihăileană:"...schimbă-ți numele sau primește pe acesta pe care ți-l dau eu, ridică-te și du-te din pământul pe care-l locuiești
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
scapi urgent / Cu pastile Tarlapan.» (p. 39); după cum se știe, Efim Tarlapan (n. 17 mai 1944, Măgurele-Bălți / Republica Moldova) este unul dintre cei mai străluciți epigramiști contemporani ai Valahimii, autor - între altele asemenea - și al celebrei epigrame: «Țara mea, romano-daca, / Ară țarina cu vaca; Are boi, dar permanent / Sunt aleși în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]