486 matches
-
obicei, îl poartă. Când vorbește, gâfâie între cuvinte, e gras și înalt, a trecut peste suta de kilograme. Pielea gâtului îi atârnă moale, fleșcăită, dar obrajii îi sunt cărnoși, aproape rumeni și, pe ei, barba nerasă de câteva zile crește țepoasă și albă. — ...al dracului obicei mai ai să colinzi... Toată viața ți-a picat mucu pe la ușile altora... — Eeee-tee... răspunde ea. Nici nu se uită la el. Gata să plece, înfofolită cu toate câte și le-a pus, umblă de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Este și cazul meu, domnule căpitan. Am ajuns pînă aici, l-am Înfruntat pentru tine pe Patchett și al dracului de puțin a lipsit să fiu omorît. CÎntărește riscurile. — Bun, tu Îl iei pe Stanton. Tomberon Își frecă obrazul - palid, țepos. — Am... adică atunci cînd a fost Karen aici și eram inconștient... am...? — Nu știe nimic din ce nu ai vrea să se știe. Acum du-te acasă! Vreau să vorbesc cu White. Vincennes ieși. Într-o zi Îmbătrînise cu zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
place scrisoarea mea poți să n-o citești, dar atunci cum o să-și dea seama dacă-i place sau nu? Santiago, sînt Îndrăgostit lulea. Peggy mi-a pus coarne. Ies În lume cu o fată bine făcută, dar e cam țepoasă și nu mă lasă s-o iubesc. Totuși, se Întîmplă ceva ciudat, fiindcă de cînd nu mai vrea să se culce cu mine m-am Îndrăgostit lulea de ea; aproape la fel de tare ca de Peggy. Totul Îmi iese prost. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu dorea ca picioarele ei păroase să fie un impediment. Putea să le radă, presupunea. Doar că nu putea. Odată ce ai început să te epilezi cu ceară, e strict interzis să strici toată munca și să le faci din nou țepoase și păroase. Julie, fata care o epila, ar fi omorât-o. Îi trebuia Immac și, printr-o întâmplare nefericită, nu mai avea. Ted a fost trimis până la cea mai apropiată farmacie cu un bilețel scris de mână. —De ce nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Îndemnă să-i caute În buzunar și să scoată o sticlă mică de Scotch. Îl urmări cum o duce la gură. Avea buzele moi și netede, bărbia și gîtul Îi erau proaspăt bărbierite, dar deja umbrite de puncte de barbă țepoasă. Bea stîngaci, pentru că se concentra la drum. La un moment dat, whisky-ul i se prelinse pe lîngă colțul gurii și trebui să-l oprească, punîndu-și dosul mîinii tuciurii. — Uită-te la tine, zise ea, pe jumătate În joacă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
spuse Viv, Încă jenată puțin. Sper că Încuietoarea nu-i stricată. — Încuietoarea? Întrebă el cu-un aer vag. Privea În dreapta și-n stînga, și Începuse să-și roadă una dintre unghii. Pe degete, observă ea, avea fire de păr scurte, țepoase și brune ca de maimuță. Obrajii Îi erau albaștri - ar fi trebuit să se bărbierească - iar colțurile ochilor și marginile pleoapelor erau roșii. CÎnd trecu pe lîngă el, se aplecă și o Întrebă pe un ton confidențial. — N-ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
folosințelor sociale. A umplut un caiet cu o singură listă lungă, sinuoasă, detaliind capsulele de semințe magice, instrumente chirurgicale, bețe chinezești de joc, tigve Naga cu coarne, un hăitaș, un pandantiv cu jad, o cască făcută din pielea unui porc țepos de localnicii din Insula Gilbert, o hârcă într-o sticlă din Gloucestershire, un fluier din os de Arapaho, un set de chakre Sikh din oțel, țigle din Maroc, o pușcă pentru vânătoarea de lupi, un ciomag pentru foci sculptat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a lungul albiei râului secat care trece de tabăra lui Daou. Nu știe încotro se îndreaptă. Știe doar că nu mai poate rămâne. Urmează cursul râului, mergând pe o potecă de păstori, printre lespezi de piatră și zone cu iarbă țepoasă. Deși trece pe lângă câteva gospodării, nu se oprește la ele. La început scoate carnetul, dar nu are putere să scrie nimic în el. Când soarele ajunge la zenit, drumul cu pietriș o ia spre povârnișul care se continuă pe mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai odihnim și noi puțin, vei vedea că asta te va face să te simți mai bine, stau în picioare în spatele lui, brațele mele caută aprobarea în trupul lui. Dar el se uită în oglindă evitându-mă, pipăindu-și părul țepos de pe față, bărbia ieșită într-o atitudine încăpățânată, dându-i o înfățișare de copil, de ce nu renunță odată, de ce păstrează cu sfințenie tot ce este mai amar din povestea aceea, ca și când ar fi vorba despre cea mai de preț achiziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
râd și alerg bucuros prin iarbă, până când vine Boiter să mă fugărească acasă. Dar eu nu mă supar pe el, că ne apară de lupul cel rău. Ce, iar vorbesc prea muhuhult? Știi, mami, am găsit o iarbă mare și țepoasă și am mâncat-o și m-a durut la limba și am scuipat-o. Oare iarba aia se papă sau nu se papă? Semăna cu iarba aia rea pe care ai mâncat-o tu și mi-ai dat lăptic amar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi ca să poată fiecare scoate cu ușurință acul țepos din înotătoarea dorsală și să-l folosească drept scobitoare, așa cum le-arăta expert Covaliov. Ghiftuit, abia mai înghițind dintr-o inerție a poftei, Barzovie-Vodă articula cu greu următoarele: — Frate creștin, după belșugul pe care l-am văzut aici pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vizită: - Dar nu s-au lăsat, neamurile, zic. S-au Întors, după o vreme, cu măști de stupar... - S-au Întors, cum altfel? Dar acum mama și cu tata Îi așteptau pregătiți: cu harapnice cu curnuți. A-ha: curnuții-cornuții, fructele țepoase ale unor spini de cărare și de pășune, cât un bob de mazăre, cu ace-cârlige (de aici: cornute!) și veninoase. Așadar, bunicii de la Chiștelnița, ca să-și apere sărăcia-glia și nevoile și neamul..., prinseseră de șfichiurile harapnicelor curnuți; loveau numai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o să înflorească la primăvară... Iar trandafirii..." Domnule, timpul prevăzut pentru vizite a trecut. Nu trebuie obosită prea mult. O mai puteți vedea mâine în camera ei. Este greu să îl recunoști pe Victor în acest bărbat năpădit de o barbă țepoasă și care nu mai are nimic din vioiciunea, frumusețea și seninătatea lui obișnuită. Fața i s-a alungit și colțurile gurii s-au orientat spre bărbie dându-i înfățișarea unei tragice măști din antichitate. Văzându-l, te poți întreba : Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ceva pe Dimitrie. Îl iubește enorm, oricâte mofturi i-aș satisface eu, oricâte nebunii am face împreună, toate nu valorează nici cât un sfert din zâmbetul lui Dimitrie, când vine obosit seara, o ia pe genunchi și-și freacă barba țepoasă de obrăjorul ei. Uneori, crede-mă, mă simt lovită, ea îl iubește mult mai mult pe Dimitrie, infinit mai mult decât mine. Sentimentele mele sunt minuscule în comparație cu ale ei. Dar ce să faci? Cu ea nu te poți lupta. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Da, am răspuns. Pe ici, pe colo am mai găsit și ceva companie. — Companie romantică? Ai făcut cunoștință cu fete? — Romantică? am întrebat eu, mirat. M-am convins că nu mă înțelegi. Cum să-și permită un individ cu barba țepoasă și cu rucsacul în spinare să agațe fete? — Întotdeauna călătorești singur? — Da. — Îți place singurătatea? mă întrebă ea, rezemându-și bărbia în palmă. Călătorești singur, mănânci singur, stai singur în bancă... Cred că nimănui nu-i place singurătatea. În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am oprit din bătutul din coate. Acum că toată atenția mea se Îndrepta asupra organului acesta roșu și dureros, am observat și alte lucruri. Cum ar fi, de pildă, faptul că venele umflate se Îngroșau cu atâta dârjenie, de la rădăcina țepoasă până la marginea inferioară a glandelor, Încât mă durea chiar tare. Probabil că gluga dezvelită Începuse deja să devină albăstruie, cu pete albe chiar deasupra fâșiei unde se lega de piele. Însă, precaut, m-am abținut să verific asta. Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nu-i minciună: un profesor universitar de la agronomie și-a cumpărat niște pământ la țară și a cultivat pe el o plantă medicinală pentru export. Nici naiba nu știa acolo la ce-i bună. Planta arăta ca niște ciulini, mai țepoasă decât cactușii, așa că bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist din fire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Alte mirosuri, alte volume, alte culori. Stătea cu Ali Mehmet în marchiza hotelului, cafea și șerbet, geamul era crăpat și prin el se vedea o fîșie albă de praf care era răscolită din cînd în cînd de un cîine hoinar, țepos, cu limba atîrnînd de căldură. Înăuntru, la Ali Mehmet, nu era cald, ba chiar puteai spune că de undeva vine o boare de răcoare. O boare rece și umedă cu un vag miros de paie ude (?!) care se amesteca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de serios. Dacă într-adevăr era vorba de Serviciul lui Mihail în care urma să ajungă. L-a privit cu severitate, cît putea să mai fie de sever după atîta vin, și-a trecut palma peste obraz, era cald și țepos: "Nu te bucura înainte de vreme și nu-ți face singur piatra de mormînt", i-a spus cu un ton grav, de om care știe și care e scîrbit de și mai multe. Bîlbîie s-a uitat la el cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
îmi refuză această victorie. Și nu mă pot lupta cu el. Cum să te lupți cu un om care nici măcar nu-ți mai opune rezistență? E total absent. Am cerut unui îngrijitor să-l radă. Îi crescuse o barbă mare, țepoasă. 21 decembrie Ar fi trebuit să mă bucur, dar am simțit cerul căzând pe mine. Într-adevăr, roșcovanul nu era nebun! Am făcut o gafă care mă compromite ca medic. Fără să vreau, m-am purtat abject, dezgustător, cu el
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și mă îngrijorează efectul acidității asupra căptușelii sacoului. Scot haina cu privirea țintă la cracii femeii din fața mea. E destul de tânără, dar cu obrazul uscat și pielea albicioasă. Are și câteva urme pe nas de la niște piercinguri vechi. Părul scurt, țepos și oxigenat. E prea slabă și-mi dau seama că nu mă atrage deloc, cum stă așa cu umărul ridicat și strâmb. Îmi mut privirea de la ea (dar îmi revin din când în când instantanee cu picioarele) la mine. Controlez
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
-și drumul până la cârciuma din apropiere, unde a aruncat un pumn de bani de aur pe tejghea, cerând să se dea băutură la toți, lui și celor de față, și s-au strâns cu mirare în jurul lui, îi priveau barba țepoasă și ochii goi și gura știrbă în care vărsa cănile cu vin, fără să scoată o vorbă, privindu-i și el, și parcă îl știau de undeva, parcă aducea cu unul pe care îl știau și nu s-au lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
omăt. Numai fulgii care nimereau în vâlvătăile jarului din marile masalale de tombac suflat cu aur, înfipte printre tufele albe de trandafiri și hortensii, se evaporau spontan, piereau cu un sfârâit scurt. În curte, doi platani uriași își legănau cerceii țepoși pe ramurile lor golașe. Între ei, slugile ridicaseră un cort deasupra unui podium acoperit de covoare. Mai multe ghirlande din brad, merișor și crenguțe de vâsc, zeci de buchete din siminoc și flori-de-paie viu colorate înveseleau interiorul cortului, făcându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
am uitat! Da-i geru’ mare și m-a trimis doamna, ma... ― Taci!... Ohhh! Și ce bine dormeam!... Ce bine era! Iancu se răsuci sub pilotă, scoase o mână afară, dar o băgă repede la loc. Privi surprins spre bălăriile țepoase crescute peste noapte la fereastra lui. Răspândeau mireasma frigului cumplit de afară și acea mireasmă îi îngheță dintr-odată nările. Își acoperi nasul cu pilota, închise ochii și încercă să reia visul întrerupt. Dibui undeva, prin ființa lui somnoroasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
balon pe care l-am născocit stând la gura sobei”. Prin vălătucii de fum sau de nori, năvăliră deodată cele mai fioroase animale de pe fața pamântului, arătându-și, care mai de care, colții, cozile sau ghearele, furișându-se în hățișuri țepoase sau dispărând, pur și simplu, în nisipurile deșertului. Urmară niște scene cutremurătoare de luptă între cruciați și sarazini, unii căzând chiar atunci de pe cai în țipetele spectatorilor, purtând în piept sau în gât câte un vârf de suliță, dându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]