4,753 matches
-
ploaie, Răsună ca o vioară de vară. Nu e nimic la-ntâmplare... Nici clipa-ncercării ce vine... Știu că Tu-mi ești alinare. Biruință avea-voi prin Tine. Vântul adie prin ramuri, Șoptindu-mi iubirea eternă... Dând undă cereștilor gânduri... Țesând a speranțelor trenă. Voia Ta sfântă, Părinte, Să fie în viață-mi aș vrea... De tot ce-i sublim în vecie, Legat să mă ții pururea. Baia Mare, 10 iunie 2016 Referință Bibliografică: Ruga verii / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1465810161.html [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
vorbeam despre intențiile mele de a organiza serbări în aer liber. Improvizam o scenă ajutați de părinții noștri, pe locul viran de vis-a-vis de casa părintească. Cortina era făcută din cearceafuri, părțile laterale ale scenei le împodobeam cu diverse cuverturi țesute de mamele noastre în razboaie, în mai multe ițe, frumos colorate, aduceam fiecare scaune de acasă și dădeam adevarate spectacole cu prietenii și colegii mei de joacă în zilele de duminică, după amiază. Veneau părinții noștri și vecinii ca la
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_taina_scrisulu_vasilica_ilie_1375707633.html [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > SFÂRȘIT NU VA FI... Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tot ce am țesut pânză nu este, ci mai degrabă intrigă, de-aceea calea lor duce în iad unde nu este nici pâine nici sare. Orgolile noastre trebuie înfrânte-n armuri, umilința sărută sufletele înnegrite și uită punând lumina să vegheze. Sfârșit nu va
SFÂRŞIT NU VA FI... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1430984588.html [Corola-blog/BlogPost/369586_a_370915]
-
lumină. Să fie un reper la care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră”, mi-a mărturisit doamna preoteasă
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
-l poată naviga cu o deosebită plăcere. O lectură spumoasă, plină de pasiune dar și încrâncenare, scenarii la dorințe tumultoase, intrigi și finaluri spectaculoase. Personaje inedite, de această dată tinere, în deplină sănătate fizică și, mai ales, emoțională, micile intrigi țesute în mod aristocratic, eposul inteligent derulat, fac din autorul mangalian VIRGIL STAN, un romancier capabil să țese intrigi de alcov, să creioneze personaje pasionale, să incite și, de ce nu, să mențină atenția cititorului la cote maxime. Un roman bine scris
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1441298209.html [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
la dorințe tumultoase, intrigi și finaluri spectaculoase. Personaje inedite, de această dată tinere, în deplină sănătate fizică și, mai ales, emoțională, micile intrigi țesute în mod aristocratic, eposul inteligent derulat, fac din autorul mangalian VIRGIL STAN, un romancier capabil să țese intrigi de alcov, să creioneze personaje pasionale, să incite și, de ce nu, să mențină atenția cititorului la cote maxime. Un roman bine scris, care, alături de celelalte două apariții semnate de VIRGIL STAN, la editura Armonii Culturale - ZBORUL SPRE STELE (2012
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1441298209.html [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
mi-au provocat zâmbete. Am început să bifez: dacă am serviciu, dacă știu să gătesc, să calc, să fac curățenie, să fac piața, să pun murături, să schimb un bec și siguranțele de la tabloul electric, dacă știu să cos, să țes, să schimb copiii mici de pampărși, să le spun povești și multe altele, treburi considerate, unele, „bărbătești” dar care ar trebui să fie făcute și de femei . Nu era nicio întrebare de genul: femeie, ai dori să mergi la plimbare
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviul.html [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
gonea spre râuri limpezi, n-avea drum prin preajma lui, El - ceas prăfuit și singur, ea - secunda nimănui... Peste drum toți grănicerii s-adunaseră la sfadă; Aveau ordin să distrugă clipele de promenadă! Cine, ce-ar avea cu mine? se-ntrebă țesându-și fire, Nu prezint niciun pericol, sunt doar strop de amintire! Și zbură cu mii de fluturi peste jocu-amețitor Dovedind că niciodată n-o să stea în preajma lor; O atrase ticăitul unui ceas dintr-un refren Dar închise-ndată ochii...n-
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_o_secunda_gina_zaharia_1333336861.html [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
pus în cuvinte și-n multe culori Chiar URA-nvelită-n poeme de zgură. Din vârfuri de ramuri se scutură flori Și-mi picură-n suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara-ntreagă, hotar nestrămutat, Și grija să rodească ogorul cel arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce” cu ușurință și să
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
DE UNIVERSURI, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 916 din 04 iulie 2013. Singurătatea nu se măsoară în cuarțuri azi... mâine... întotdeauna, prezentul se prelinge în vis fracționat nu știu de ce nu știu pentru ce nu știu finalitatea. Țesem un parcurs incert, curbat de lumină repetat în infinite variante ocolitoare fiecare secțiune rămâne întipărită felii, felii dintr-o memorie colectivă, așezarea universului se reduce la simple conjuncturi și coincidențe dirijate când lumea refuză orice altceva! Te simt aproape descoperindu
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
adesea în tresăriri diurne, izolarea îmi stoarce cuvinte pentru a ascunde tulburătorul destin al inimii. Citește mai mult Singurătatea nu se măsoară în cuarțuriazi... mâine... întotdeauna,prezentul se prelinge în vis fracționatnu știu de cenu știu pentru cenu știu finalitatea.Țesem un parcurs incert, curbat de luminărepetat în infinite variante ocolitoarefiecare secțiune rămâne întipărităfelii, felii dintr-o memorie colectivă,așezarea universului se reducela simple conjuncturi și coincidențe dirijatecând lumea refuză orice altceva!Te simt aproape descoperindu-măadesea în tresăriri diurne,izolarea îmi
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
e încă o mină activă! Dorință Lasă-mă, să te iubesc De mii de ani, te rog. Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! Regina În jur, mii de stele țes drum de mătase. Iubirea-ntre ele, regină rămase! Coboară în suflet și-i toată un zâmbet, colindă albită de dor, purtată de dulce fior. Două vieți Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Cuvinte_de_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
D'autres mondes, D'autres temps, D'autres moeurs. Battre a l'unisson, C'est și bon! Sentir une caresse, Un geste, un moț d'esprit; Apprendre, s'enrichir Le cœur et l'esprit. Créer, procréer, Enfanter; La proximité De țes enfants, La désirer A corps perdu, Pouvoir en jouir... Te voilà chez țoi, Seule, sans encombre. Journée sans remous, Sans reproches. Advienne que pourra! On cogne à la porte Et ton cœur cogne, Ton coeur en liesse ! Tu tourbillonnes... Libre
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442361046.html [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
Alexandru făcea cateheză ortodoxă în podul Universității București și conferințe spiritual-creștine în multe centre universitare, cu o paralelă a creștinismului ortodox circumscris lui Hristos, Patriei și marelui Eminescu. La o astfel de conferință în primăvara lui '89 la ASTRA-Sibiu, a țesut într-o sinteză de aur a Logosului ca pe o maramă divină pe care a brodat Chipul Daciei Mari și frumusețea angelico-spirituală a poporului român întrupat în Eminescu răsfrângându-le în nimbul de slavă al Icoanei Mântuitorului. Eram în aulă
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
enormă de somn visând sânii albi pe care luna dansează și ochii de mură-n care se-neacă sărmanul cu pahare din vinul strămoșilor daci, acolo cuvintele mor și-nviază, le zidim în cripte pe iriși de frunze acolo cerul țese pe sus lanț de cocori, în triunghiuri de ploi transcedentale, peste golurile oarbe dintre piscuri pădurea a căzut iar în orbite, se leapădă codrul de frunza cea dragă, rămânând trist și fără veșminte. Styxul la izvoare spală nopți și zile
SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409681527.html [Corola-blog/BlogPost/353808_a_355137]
-
cu tot ceea ce îi trebuie unui thriller polițist, unde fantomele, personajele malefice, par să fie sursa misterelor ce dau bătăi de cap celor ce fac investigații în acest caz. Nu ca o noutate, povestirea „Cutia cu întuneric” a Auricăi Podaru țese o acțiune în care dialogul despre moarte devine o joacă a întrebărilor: „- Moarte, ce știi tu ce e moartea? Îi zise fetița răstit, oare moarte e atunci când te joci jocul acela pe care îl știm toți? Rătăcesc de mult timp
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435407481.html [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
bate tactul, ținând măsura pe tobe. Radioul este alimentat de la o baterie auto uzată prin niște fire îmbârligate și legate de un cui bătut în tâmplăria ferestrei prin care lumina pătrunde cu greu. Între geamurile nespălate de un veac păianjenii țesuseră pânzele ucigașe, dar acum era o relaxare totală. Un bărbat slăbănog, mic de statură, nebărbierit, intră înăuntru. Fără să zică nimic mângâie băiatul pe creștet și se aruncă în patul din fundul camerei, de langă sobă. Stătea cu fața în
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Puterea_unei_lacrimi.html [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
îți dăruisem o lacrimă albastră Acolo în vitraliul ciobit din joaca noastră; Ai lăcrimat parșiv și lacom de-aventură Când eu îți așezasem doar flori și dor pe gură... Se-aude-n noaptea neagră cum moare câte-un pic O palidă iubire țesută din nimic; Extaz din agonie, minciună și noroi Și cum s-a frânt albastrul în ploile din noi! Referință Bibliografică: Albastru frânt / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ALBASTRU FRÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Albastru_frant_violetta_petre_1361539984.html [Corola-blog/BlogPost/341275_a_342604]
-
azi precum „Cărturarul”... „Citeam în el ca-n Biblie și eram tare fericit/că-l pot vedea chiar și când nu exista” și, continuă: „După un referendum mie însumi, am votat Monarhia literelor...Passionaria Stoicescu este regina literelor noastre. Autorul țese scenă după scenă așezând cuvintele c-o măiestrie aleasă. Într-o lume bântuită de egoism și speranțe deșarte, prăbușirea iluziilor de altădată fiind astăzi compensate cu licăre de lumină (ex.: „Acum scriu...în sângele ploii, pe scara sufletelor, la rădăcinile
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1470033773.html [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
se topește de lava șoaptelor tale, care au parfum de stele flori de tei cad ca o ploaie de tainice jurăminte, peste aleile din noi mă duc cu gândul la o mare înveșmântată în visele apusului la un țărm pustiu țesut cu aur și scoici. simt cum pășesc lin pe covorul sufletului tău, împletit din petale de cer, în care se zbate un dor, cu gust de lacrimi albastre. aș vrea să intri acum în gândurile mele, să atingi fiecare fărâmă
PARFUMUL FLORILOR DE TEI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_florilor_de_tei.html [Corola-blog/BlogPost/356731_a_358060]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PLOAIE DE GÂNDURI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ploaie de gânduri cu lacrimi de vară a țesut peste suflet pânza unei iubirii care sărută infinitul, gândurile-mi sunt zbor spre fericire stol de pescăruși își lasă libere visurile frânte de furtuna existenței. mă scufund alene în valurile unui dor pictat în speranță mă înec în lacrima necunoscută
PLOAIE DE GÂNDURI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ploaie_de_ganduri.html [Corola-blog/BlogPost/356354_a_357683]
-
ce au nevoie certă de un mâine ... tăciunii doar aprinși învață a grăi trăirea, fără foc nu ar mai fi încinși și ei își caută rostul ... din caierul de timp fusul orar toarce în taină firul vieții umbre din lumini țes destine pentru bipezi ... când moare întrebarea, răspunsul nu mai există! Referință Bibliografică: fără întrebare / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1148, Anul IV, 21 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FĂRĂ ÎNTREBARE de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fara_intrebare_ecaterina_serban_1392980051.html [Corola-blog/BlogPost/362657_a_363986]